Guni respetarnu guendaxheelaʼ ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios binni
«Nga runi zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne naquiiñeʼ guicanú xheelaʼ, ne gueeda gácacabe ti beela si.» (GÉN. 2:24)
1. Xiñee naquiiñeʼ guni respetarnu Jiobá de guidubi ladxidoʼno.
JIOBÁ nga gudixhestí guendaxheelaʼ, nga runi naquiiñeʼ guni respetarnu laabe de guidubi ladxidoʼno. Biblia na de laabe zeeda «irá ni nachaʼhui ne irá ni dxandí sicarú», purtiʼ bizaʼbe laanu, runi mandarbe guibáʼ ne lu guidubi Guidxilayú ne laabe nga Bixhózenu ni nuu guibáʼ (Sant. 1:17; Apo. 4:11). Rusigáʼdebe laanu stale cosa purtiʼ nabé nadxiibe laanu (1 Juan 4:8). Dxandíʼ, guiráʼ ni rusiidibe laanu, guiráʼ ni rinábabe gúninu ne guiráʼ ni rudiibe laanu racanécani laanu para chuʼnu galán ne guibáninu nayecheʼ (Isa. 48:17).
2. Xi conseju bidii Jiobá ca primé binni ni bicheelaʼ.
2 Biblia rusiene naca guendaxheelaʼ ti cosa sicarú ni bisigaʼdeʼ Dios binni (Rut 1:9; 2:12). Dxi bicheelabe Adán ne Eva, bidiibe laaca conseju ni naquiiñeʼ chinándacaʼ para cueenducaʼ ni galán (biindaʼ Mateo 19:4-6). Pa nuzuubacabe diidxaʼ la? ñanda nibánicabe nayecheʼ ne qué ñuu dxi ñáticabe. Triste guininu ni, peru bíʼnicabe ti guendahuati ra qué nuzuubacabe stiidxabe, ne naná modo gudíxecabe ni (Gén. 3:6-13, 16-19, 23).
3, 4. 1) Ximodo rusihuinni stale binni qué runi respetarcaʼ guendaxheelaʼ ne laaca qué runi respetarcaʼ Jiobá. 2) Xi ejemplu zadúʼyanu lu tema riʼ.
3 Ora riguixhe ique stale binni guichaganáʼ, rúnicaʼ cásica biʼniʼ Adán ne Eva ne huaxiéʼ rizaaláʼdxicaʼ chinándacaʼ ca ley gudixhe Dios o qué liica rúnicaʼ ni nani. Nuu binni qué riuulaʼdxiʼ xiñee nuu ti ley ra na naquiiñeʼ guichaganáʼ binni o nuu tu laa qué riuulaʼdxiʼ chinanda ley ca ne ribezanésicaʼ tuuxa (Rom. 1:24-32; 2 Tim. 3:1-5). Qué nácabe guiénecabe naca guendaxheelaʼ ca ti cosa risaca ni bisigaʼdeʼ Dios binni, ne ora qué runi respetárcabe ni la? runinácabe Jiobá, Dios ni gudixhestí guendaxheelaʼ.
4 Dede nuu xpinni Cristu rusaana de guʼyaʼ guendaxheelaʼ casi modo ruuyaʼ Jiobá ni. Nga runi, nuu tu laa rusabixheelaʼ o dede raca divorciar, neca cadi cudii Biblia ti razón para gúnicabe ni. Xi zanda guni cani maʼ bichaganáʼ para cadi guiábacaʼ lu ca guendanagana ca yaʼ. Ximodo racané conseju ni zeeda lu Génesis 2:24 laacabe para chuʼ xquendaxheelacabe naguidxi yaʼ. Ne para cani racalaʼdxiʼ guichaganáʼ, xi naquiiñeʼ gúnicabe dede ante para cueendúcabe ni galán ora maʼ guichaganácabe yaʼ. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ chonna guendaxheelaʼ ni ruzeeteʼ Biblia bibánicaʼ nayecheʼ. Ejemplu stícabe rusihuinni naquiiñeʼ guni respetar binni Jiobá para ganda guindaa xquendaxheelaʼ.
Laguni stipa pur gápatu caadxi guenda sicarú
5, 6. Xi guendanagana gupa Zacarías ne Elisabet, ne xi ndaayaʼ gucuaacabe purtiʼ bíʼnicabe ni na Dios.
5 Zacarías ne Elisabet gulézacaʼ ndaaniʼ guidxi Judá ne jneza modo bíʼnicabe guiráʼ dxiiñaʼ stícabe. Guirópacabe gudixhe íquecabe guichaganácabe ti binni ni cayuni ni na Jiobá. Zacarías guca ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne qué nusaana de ñuni xhiiñaʼ jneza, ne guirópacabe bíʼnicabe stipa pur gúnicabe ni na ca Ley stiʼ Dios biaʼ gúndatiʼ. Gúpacabe stale razón para gudiicabe xquíxepeʼ Dios. Peru pa nigannuʼ laacabe ralídxicabe neca ti ratu la? nagueendaca nudiiluʼ cuenta cayaadxaʼ laacabe xiixa. Xi laani yaʼ. Qué gápacabe xiiñicabe. Elisabet qué ñanda ñapa xiiñiʼ ne laaca maʼ huaniisibe, cásica xheelabe (Luc. 1:5-7).
6 Ndaaniʼ guidxi Israel ni guyuu dxiqué, nabé risaca nga gapa binni xiiñiʼ ne stale de ca familia que rápacaʼ stale xiiñicaʼ (1 Sam. 1:2, 6, 10; Sal. 128:3, 4). Dede gudixhe ca xaíque stiʼ ca judíu que ti ley ra na zanda gaca divorciar ti hombre israelita de xheelaʼ pa qué gapa xheelabe ti xiiñibe. ¡Nabé feu nga ni bíʼnicabe ora bisaanacabe xheelacabe! Peru Zacarías guca ti hombre ni qué nusaana xheelaʼ ne bibaninebe Elisabet xheelabe. Nin tobi de laacabe qué nuyubi xiixa razón ni qué risaca para si nibiá xquendaxheelacabe. Neca riuucabe triste purtiʼ qué gápacabe xiiñicabe la? qué nusaana de ñúnicabe ni na Jiobá. Peru gudiʼdiʼ si tiempu guluu Jiobá ndaayaʼ laacabe ne biʼniʼ ti milagru para gunda gúpacabe ti xiiñicabe dxi maʼ nagólacabe (Luc. 1:8-14).
7. Xi guenda sicarú bisihuinni Elisabet.
7 Elisabet laaca bisihuinni napa ti guenda sicarú ora bizuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ. Dxi gule xiiñicabe la? qué riníʼ Zacarías. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ngue nga castigu gucuaabe ra qué ñuni crebe ni gudxi ángel stiʼ Jiobá laabe. Nánnanu gudxi Zacarías xheelaʼ naquiiñeʼ cuee lácabe baʼduhuiiniʼ que Juan, purtiʼ ngue nga ni gudxi ángel que laabe. Ora gucuá ca vecinu ne ca binnilídxibe tema guiree lá baʼduhuiiniʼ que casi láʼ bixhoze la? biʼniʼ Elisabet ni na xheelaʼ ne guníʼ: «Coʼ, iree lá be Juan» (Luc. 1:59-63).
8, 9. 1) Xi ribeendú cani maʼ bichaganáʼ ora rúnicaʼ stipa para cadi gucheenecaʼ xheelacaʼ. 2) Ximodo zanda gusihuinni tuuxa jma ricanú xheelaʼ.
8 Cásica Zacarías ne Elisabet, ca guendaxheelaʼ ni nuu yanna laaca ridxaagalucaʼ guendanagana ne nuu tiru qué raca xiixa ni racaláʼdxicaʼ. Nga runi, risaca nga chuʼ binni gaxha de xheelaʼ ti chuʼ xquendaxheelacaʼ galán, cásica galán rihuinni ti yagahuiiniʼ ni qué rusaana de cuee guieʼ. Nuu caadxi cosa ni zándaca gucaa ca guendaxheelaʼ ca gusaana de chuʼcaʼ tobi si ne maʼ cadi guni crésaacaʼ. Xi laacani yaʼ. Ora tobi de laacaʼ chuulaʼdxiʼ stobi ni cadi xheelaʼ, gapa jnadxii ne guʼyaʼ idxa guidxa o cosa dxabaʼ. Ne ora maʼ qué runi cresaacabe, qué rindaa rusaana de gannaxhiicabe, cásica ribidxi ti yagahuiiniʼ ora gusaana de guzeecabe laa. Ora rapa cani maʼ bichaganáʼ xquendaxheelacaʼ la? zanda guininu zeeda gácani casi ti leʼ ni rapa ti yoo, purtiʼ qué rudiini lugar chuʼ gubaanaʼ o xiixa ni guniná cani nuu ndaaniʼ ni. Ora runi cani maʼ bichaganáʼ stipa para cadi gucheenecaʼ xheelacaʼ la? racaneni laacabe para cadi guiníʼ íquecabe cosa ni cadi jneza de xheelacabe ne zanda gábicabe xheelacabe ni runi sentírcabe pur laa, ne nga zucaa laacabe gannaxhiisaacabe jma. Casi maʼ bidúʼyanu ca, risaca nga chuʼ binni gaxha de xheelaʼ ne gacanésaacaʼ.
9 Jiobá gudxi Adán ca diidxaʼ riʼ: «Zusaana hombre bixhoze ne jñaa, ne naquiiñeʼ guicanú xheelaʼ» (Gén. 2:24). Ca diidxaʼ ca rusihuínnicani ti cosa, ora richaganáʼ tuuxa, ruchaa ca cosa ni jma risaca para laa ne modo ridxaaga ca xhamigu ne ca binnilidxi. Qué zanda diʼ gulabi laacabe jma, purtiʼ tiempu stibe ne cani gúnibe naquiiñeʼ gúnibe ni para xheelabe primeru. Guirópacabe maʼ bizáʼcabe ti familia cubi, nga runi cadi naquiiñeʼ gudiicabe lugar chuʼ bixhózecabe ne jñaacabe lu cani quixhe íquecabe gúnicabe o lu xiixa ni guizaacacabe ralídxicabe. Naquiiñepeʼ nga chúʼcabe tobi si. Zacá nga maʼ gudixhe Jiobá gácani.
10. Xi zacané cani maʼ bichaganáʼ para cadi gucheenecaʼ xheelacaʼ.
10 Ora runi respetar cani maʼ bichaganáʼ ca xheelacaʼ neca cadi Testigu laa la? nabé ribeenducaʼ ni galán. Ti gunaa xpinni Cristu ni cadi Testigu xheelaʼ guníʼ sicaríʼ: «Nabé rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ bisiidiʼ naa guzuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ ne guneʼ respetar laabe de guidubi ladxiduáʼ. Pur nga maʼ bisaa cuarenta y siete iza de bichaganaʼyaʼ ne nabé nadxieeʼ xheelaʼ ne runeʼ respetar laa» (1 Cor. 7:10, 11; 1 Ped. 3:1, 2). Dxandíʼ, para ganda chuʼ ti guendaxheelaʼ galán riquiiñeʼ ni stale stipa. Xi zanda guʼnuʼ para guni sentir xheeluʼ nuu tu cayapa laa yaʼ. Biyubi ximodo gusihuinnuʼ laabe nga binni ni jma risaca para lii lu guidubi Guidxilayú pur cani gábiluʼ laabe ne pur cani gúniluʼ. Biʼniʼ stipa para cadi chuʼ xiixa o tuuxa ni guxheleʼ laatu. Biblia na: «Gaca ra ridá nisa ni riquiiñeluʼ ti ndaayaʼ, ne biechené xheelaluʼ ni bichaganaluʼ dxi nahuiiniluʼ, ni zeeda gaca casi ti bidxiña chaʼhuiʼ ne casi ti chiva sicarú ni rizá lu dani ne ndaaniʼ guiʼxhiʼ. Guxhudxi ca xídxibe lii guiráʼ ora. Ne qué gusaana de chuʼluʼ nayecheʼ pur modo nadxiibe lii. Xiiñehuiineʼ, xiñee chuʼluʼ nayecheʼ ne sti gunaa ni qué runibiaʼluʼ, o xiñee quiidxiluʼ ti gunaa ni rizá zacasi» (Proverbios 5:18-20). Biiyaʼ ni guníʼ Ron ne Jeannette, ti guendaxheelaʼ ni maʼ ziné jma de treinta y cinco iza de bichaganacaʼ ne nabánicaʼ nayecheʼ. Laacabe guníʼcabe: «Huabeendudu ni galán lu xquendaxheeladu purtiʼ nuudu tobi si ne rúnidu guiráʼ ni rinabaʼ Dios laadu».
Ziuu xquendaxheelatu naguidxi pa gúnitu dxiiñaʼ tobi si
11, 12. Ximodo biʼniʼ Áquila ne Priscila dxiiñaʼ 1) ndaaniʼ lídxicaʼ, 2) ora guyecaʼ sti ladu, 3) ora bicheechecaʼ diidxaʼ.
11 Guiráʼ biaje guníʼ apóstol Pablu de ca xhamigu Áquila ne Priscila, bizeetebe laacaʼ juntu. Modo guyuu guendaxheelaʼ riʼ tobi si rusihuínnini ximodo nga na Dios naquiiñeʼ guibani ti hombre ne ti gunaa ora guníʼ gácacabe «ti beela si» (Gén. 2:24). Dxandíʼ, guirópacabe bíʼnicabe ca dxiiñaʼ huiiniʼ ni raca ndaaniʼ yoo, ne juntu bíʼnicabe dxiiñaʼ sti ladu ne laaca bicheechecabe diidxaʼ juntu. Primé biaje yeganna Pablu Corinto, biʼniʼ invitárcabe laa chiguiaana ralídxicabe, ne ruluíʼ biquiiñeʼ Pablu lídxicabe ti tiempu para gudixhe ximodo guni dxiiñaʼ ne gucheeche diidxaʼ. Despué, dxi maʼ guyuucabe Éfeso laaca biquiiñecabe lídxicabe para guidagulisaa ca xpinni Cristu. Laaca gucanécabe xcaadxi xpinni Cristu ni nacubi, casi Apolos, para guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios (Hech. 18:2, 18-26). De raqué, yendeza guendaxheelaʼ riʼ Roma, ne laaca bitiiñecaʼ lídxicaʼ para guca ca guendaridagulisaa que. Despué bibiguétacabe Éfeso, ra gucanérucabe jma xpinni Cristu para iguidxi fe sticaʼ (Rom. 16:3-5).
12 Áquila ne Priscila laaca bíʼninecaʼ Pablu dxiiñaʼ ti tiempu ne bíʼnicaʼ yoo de lari. Sti biaje ca rihuinni cayuni guendaxheelaʼ riʼ dxiiñaʼ juntu, peru nin tobi de laacaʼ qué niníʼ ique jma runi dxiiñaʼ que stobi ne qué nidinde diidxacaʼ (Hech. 18:3). Ni gucané guendaxheelaʼ riʼ chuʼ galán né Dios nga tiempu ribeecaʼ para gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios juntu. Ne binibiáʼ binni laacabe stale lugar casi ndaaniʼ guidxi Corinto, Éfeso ne Roma, casi binni ni biʼniné Cristu dxiiñaʼ tobi si (Rom. 16:3). Dxandíʼ, ratiica chécabe rucheechecabe diidxaʼ juntu.
13, 14. 1) Gunáʼ nga ca cosa ni zanda guxheleʼ ca guendaxheelaʼ ca. 2) Xi zanda guni cani maʼ bichaganáʼ para gueeda gácacaʼ casi «ti beela si».
13 Rihuínnica riuu ti guendaxheelaʼ naguidxi ora tobi si ni quixhe íquecaʼ ugaandacaʼ ne gúnicaʼ (Ecl. 4:9, 10). Triste nga guininu ni, peru stale de cani maʼ bichaganáʼ huaxiéʼ ribeecaʼ tiempu para chúʼnecaʼ xheelacaʼ. Jma stale tiempu ridíʼdicabe ra dxiiñaʼ stícabe. Ne nuu xcaadxi nabé riree pur dxiiñaʼ stiʼ o riguni dxiiñaʼ sti guidxi roʼ para guseendaʼ bueltu ralidxi. Nuu tiru, neca nuucabe ralídxicabe huaxiéʼ riniʼnécabe xheelacabe purtiʼ jma xadxí maʼ zúbacabe xaʼnaʼ televisión, jma ricá íquecabe gúnicabe xiixa ni riuuláʼdxicabe, chichítecabe xiixa, quítecabe videojuego o chúʼcabe lu Internet. Ñee zacá nabánitu ralídxitu la? Pa zacá ni la? zándaca caquiiñeʼ guchaatu modo nuutu para gápatu jma tiempu chuʼtu juntu ne gúnitu caadxi dxiiñaʼ casi, gúnitu guendaró, quíʼbitu traste, gusiatu lu patiu stitu, gúʼyatu ca xiiñitu o gúʼyatu bixhózetu ne jñaatu ni maʼ nagola.
14 Peru ni jma risaca nga gúnitu xhiiñaʼ Jiobá guiráʼ semana guirópatu juntu. Pa gúʼndatu textu ni riuundaʼ guiráʼ dxi ne guni adorartu Dios né binnilídxitu la? zacané nga laatu gápatu ca guenda ni riuulaʼdxiʼ Dios ne quixhe íquetu ugaandatu xiixa. Sti cosa ni zacané laatu nga, gucheechetu diidxaʼ juntu, casi pa gácatu precursor. Ñee zanda gácatu precursor ti beeu, ti iza o jma tiempu la? (Biindaʼ 1 Corintios 15:58.) Ti gunaa Testigu ni guca precursora ne xheelaʼ guca precursor guníʼ: «Ora maʼ zigucheechedu diidxaʼ rápadu jma tiempu para chuʼdu tobi si ne para güidu diidxaʼ. Cumu guirópadu gudixhe íquedu gacanedu binni gunibiáʼ Dios la? biiyani casi ora ñuʼdu lu ti equipu para ñúnidu dxiiñaʼ. Runeʼ sentir jma nuaaʼ gaxha de laabe, cadi purtiʼ si xheelaʼ laabe, sínuque laaca nabé xhamiguaʼ laabe». Laatu laaca naquiiñeʼ gúnitu dxiiñaʼ juntu para ugaandatu xiixa cosa ni dxandíʼ risaca. Nga zacané laatu gúnitu ti cosa si, chuuláʼdxitu gúnitu ti cosa si ne zápatu ti costumbre si ra zidiʼdiʼ dxi. Cásica bizaaca Áquila ne Priscila, zeeda gácatu «ti beela si», lu cani riníʼ íquetu, lu cani runi sentirtu ne lu cani gúnitu.
Lagudii lugar gabi Dios laatu xi naquiiñeʼ gúnitu
15. Bisiene xi zanda gacané ca guendaxheelaʼ ca guibánicaʼ nayecheʼ.
15 Jesús biene ti cosa nabé risaca: naquiiñeʼ chuʼ Jiobá lu guendaxheelaʼ ca primeru. Ne laabe biiyabe dxi bicheelaʼ Dios primé hombre ne primé gunaa. Ne laaca biiyabe bibani Adán ne Eva nayecheʼ dxi bizuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá. Ne laaca biiyabe guiráʼ guendanagana gupa binni pur qué nuzuubaʼ Adán ne Eva diidxaʼ. Ngue runi, dxi bisiidibe binni bizeetebe ni maca guníʼ Bixhózebe lu Génesis 2:24, ne despué guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú» (Mat. 19:6). Dede ca dxi stinu riʼ, para ganda chuʼ ti guendaxheelaʼ nayecheʼ naquiiñeʼ guni respetarcaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼcaʼ. José ne María, cani guca bixhoze ne jñaa Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nga ejemplu galán ni nápanu, purtiʼ laacaʼ biʼniʼ respetarcaʼ Dios.
16. Ximodo bisihuinni José ne María gúpacaʼ ti familia ni bizaalaʼdxiʼ guni ni na Dios.
16 Dede dxi naca José ne María novio, nabé guca José nachaʼhuiʼ ne biʼniʼ respetar laabe. Ora gúnnabe maʼ nacaxiiñiʼ María, gudixhe íquebe guilaseláʼdxibe laa, dede ante gusiene ángel stiʼ Dios que laabe xi guca (Mat. 1:18-20). Dxi maʼ bichaganácabe bíʼnicabe ni na ley stiʼ César, peru laaca bíʼnicabe ni na Ley stiʼ Moisés (Luc. 2:1-5, 21, 22). Neca José si nga naquiiñeʼ cheʼ ca saa ni raca Jerusalén para gaca adorar Dios, purtiʼ ngue nga ni na Ley que naquiiñeʼ guni ca hombre la? María riné laabe guiráʼ iza né ca binnilidxi (Deu. 16:16; Luc. 2:41). Ni bíʼnicabe ca ne xcaadxi cosa, bisihuínnicani runi guendaxheelaʼ riʼ stipa pur gusiéchecaʼ Jiobá ne gusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ ca cosa zeeda de Dios. Nga runi, qué ridxagayaadinu gulí Jiobá laacabe para gápacabe Xiiñiʼ laga caniisi lu Guidxilayú riʼ.
17, 18. 1) Ximodo rusihuinni cani maʼ bichaganáʼ nuu Dios primé lu xquendaxheelacaʼ. 2) Xi ribeendú ca guendaxheelaʼ ca ora rúnicaʼ ni na Dios.
17 Yanna laatu yaʼ. Ñee rúnitu ni na ca conseju stiʼ Biblia ralídxitu la? Ante quixhe íquetu gúnitu xiixa ni risaca, ñee ruuyatu xiná ca conseju stiʼ Biblia la? Ñee rinábatu Jiobá gacané laatu ne rinabadiidxatu xcaadxi xpinni Cristu ni maʼ xadxí de cayuni ni na Dios la? Ñee riuuláʼdxitu guni chaahuitu ca guendanagana stitu laasitu la? o rúnitu ni na binnilídxitu ne ni na ca xhamígutu. Ñee rúnitu stipa pur chinándatu ca conseju ni cudii mozo ni nuu xpiaaniʼ para ca familia la? O rinándatu ca costumbre ni nuu ra nabézatu o ca conseju ni rudii binni guidxilayú. Ñee nápatu costumbre de guni orartu ne gúʼndatu juntu la? Ñee riguixhe íquetu ugaandatu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ne güitu diidxaʼ de ca cosa ni jma naquiiñeʼ quixhe ique binnilídxitu la?
18 Ray, ti hombre ni maʼ ziné cincuenta iza de nabani nayecheʼ lu xquendaxheelaʼ, guníʼ: «Qué huayuu dxi gápadu guendanagana ni qué ñanda ñuni chaahuidu, purtiʼ nabé rúnidu stipa pur chuʼ Jiobá lu xquendaxheeladu casi ñácani “ti doo de chonna xcuaa”». Biblia na: «Ora stubi binni zanda gucaalú tuuxa laa, peru ora chúpacabe zanda gudxiilúcabe. Ne ti doo de chonna xcuaa qué zaruuguʼ diʼ nagueenda» (Eclesiastés 4:12). Zacaca riníʼ ique Danny ne Trina: «Cumu guirópadu rúnidu ni na Jiobá la? guendaxheelaʼ stidu ziyaca jma naguidxi ra zidiʼdiʼ dxi». Ne maʼ zinécabe jma de treinta y cuatro iza de bichaganácabe ne nuucabe nayecheʼ. Zacá nga laani, pa uguutu Jiobá primé lu xquendaxheelatu la? zacanebe laatu para cueendutu ni galán ne zudiibe laatu stale ndaayaʼ (Sal. 127:1).
Guni respetarnu ni bisigaʼde Dios binni
19. Xiñee gulaquistí Jiobá guendaxheelaʼ.
19 Ca dxi stinu riʼ, stale de ca hombre ne gunaa ni maʼ bichaganáʼ, jma ruyubi tobi de laacaʼ ximodo chuʼ nayecheʼ laasi ne qué riníʼ íquecaʼ xheelacaʼ. Peru ca xpinni Cristu gadxé modo ruuyacaʼ ni. Nánnanu gulaquistí Jiobá chuʼ guendaxheelaʼ para gaca ni gudixhe ique (Gén. 1:26-28). Pa ñuni respetar Adán ne Eva ni bisigaʼdeʼ Dios laacaʼ la? ñaca guidubi Guidxilayú riʼ ti paraísu, ra ñuni binni puru si ni jneza ne ñuucaʼ nayecheʼ ora ñúnicaʼ ni na Dios.
20, 21. 1) Xiñee naquiiñeʼ guidúʼyanu guendaxheelaʼ casi ti cosa ni risaca. 2) Xi sti cosa sicarú cusigaʼdeʼ Dios binni zadúʼyanu sti semana ca.
20 Laanu, ca xpinni Cristu ridúʼyanu guendaxheelaʼ casi ti modo para gusisácanu Jiobá (biindaʼ 1 Corintios 10:31). Casi maʼ bidúʼyanu ca, pa chuʼ binni gaxha de xheelaʼ ne guni respetar laabe, pa chuʼcaʼ tobi si ne gudiicaʼ lugar gabi Dios laacaʼ xi gúnicaʼ, zacaneni laacaʼ chuʼ xquendaxheelacaʼ naguidxi. Pa caníʼ íquenu guichagananu o cayúninu stipa pur chuʼ xquendaxheelanu naguidxi o cuyúbinu ximodo cadi guilaa ni la? naquiiñeʼ guidúʼyanu guendaxheelaʼ stinu casi modo ruuyaʼ Dios ni, risácani para laabe purtiʼ laabe nga gudíxhebe guibani binni zacá. Pa qué guiaandaʼ ndiʼ laanu, zúninu stipa biaʼ gándatiʼ para chinándanu ca conseju zeeda lu Stiidxabe ora quixhe íquenu gúninu xiixa ralídxinu. Zacá zusihuínninu runi respetarnu guendaxheelaʼ, ti cosa ni bisigaʼdeʼ Dios binni, ne laaca zuni respetarnu Bixhózenu ni nuu guibáʼ, ni gudixhestí ni.
21 Peru cadi guendaxheelaʼ casi nga ni bisigaʼdeʼ Dios binni. Ne cadi caquiiñepeʼ guichaganáʼ binni para chuʼ nayecheʼ. Peru ora riaana binni sin guichaganáʼ la? laaca nácani ti cosa sicarú ni rusigaʼdeʼ Dios binni. Lu sti tema ca zazíʼdinu de laani.
Xi nicábinu
• Xi zabeendú ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ pa chuʼcaʼ gaxha de xheelacaʼ ne guni respetarsaacaʼ.
• Xiñee jma galán riuu ti guendaxheelaʼ ora guirópacaʼ rúnicaʼ dxiiñaʼ juntu.
• Ximodo rudii cani maʼ bichaganáʼ lugar gabi Dios laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ.
• Ximodo rusihuínninu runi respetarnu Dios, ni gudixhestí guendaxheelaʼ.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Ora guni ca guendaxheelaʼ ca xiixa cosa juntu racaneni laacaʼ chuʼcaʼ tobi si