BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • lv cap. 4 yaza 35-49
  • Xiñee caquiiñeʼ guni respetarnu cani runi mandar

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Xiñee caquiiñeʼ guni respetarnu cani runi mandar
  • Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XIÑEE RACA NAGANA GUZÚʼBANU DIIDXAʼ
  • XIÑEE CAQUIIÑEʼ GUNI REPETARNU CANI RUNI MANDAR
  • GUNI RESPETARNU FAMILIA STINU
  • GUNI RESPETARNU CANI ZANIRUʼ NDAANIʼ CA NEZA BINNI RIDAGULISAA
  • GUNI RESPETARNU CA GOBIERNU NUU LU GUIDXILAYÚ
  • Guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Ñee rusihuínniluʼ nápaluʼ stale respetu xcaadxi binni la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Gusihuínninu runi respetarnu xcaadxi binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Autoridad ni maʼ gudixhe Jehová ndaaniʼ congregación
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
Biiyaʼ jma
Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
lv cap. 4 yaza 35-49
Cusiidiʼ ti hombre binnilidxi

CAPÍTULO 4

Xiñee caquiiñeʼ guni respetarnu cani runi mandar

«Laguni respetar irá binni.» (1 PEDRO 2:17.)

1, 2. 1) Pora raca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu capítulo riʼ.

ÑEE huayuuyaluʼ modo riuu lú ti hombrehuiiniʼ ora qué náʼ guni xiixa ni cayábicabe laa la? Zándaca maʼ nánnabe xi racalaʼdxiʼ bixhózebe gúnibe ne nánnabe caquiiñeʼ guzuubabe diidxaʼ. Peru qué nabe gúnibe ni cayabi bixhózebe laabe. Ejemplu riʼ rusihuinni xi rizaacanu nuu tiru.

2 Cadi guiráʼ diʼ ora riuuláʼdxinu guzúʼbanu stiidxaʼ tuuxa. Ñee huayácaluʼ zacá la? Pa zacá ni, cadi lii si nga huazaacaluʼ zacá. Peru Biblia rinabaʼ laanu guzúʼbanu stiidxaʼ cani runi mandar, neca zeʼ dxi stale binni guidxilayú maʼ qué naʼ guzuubaʼ diidxaʼ (Proverbios 24:21). Ne pa qué racaláʼdxinu gusaana de gannaxhii Dios laanu la? caquiiñeʼ gúninu ni canábabe laanu. Lu capítulo riʼ zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ: Xiñee raca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ. Xiñee rinabaʼ Jiobá laanu gúninu ni. Xi zanda gacané laanu guzúʼbanu stiidxaʼ cani runi mandar ne ximodo zanda gúninu ni.

XIÑEE RACA NAGANA GUZÚʼBANU DIIDXAʼ

3, 4. Padxí beeda gácanu binni napa donda ne binni ruchee, ne xiñee raca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ.

3 Xiñee raca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ. Pur chupa razón: primé purtiʼ binni ruchee laanu, ne guiropa, purtiʼ cani runi mandar ca laaca binni ruchee laacaʼ. Padxí beeda gácanu binni napa donda ne binni ruchee yaʼ. Bizulú ni ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que maʼ raca stale mil iza, dxi qué nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Dios. Casi maʼ bidúʼyanu ca, donda stiʼ binni bizulú ni ra qué nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ ti binni ni runi mandar. Ne zacá ni dede nagasi, purtiʼ dede nahuiiniruʼ binni maʼ qué riná guzuubaʼ diidxaʼ (Génesis 2:15-17; 3:1-7; Salmo 51:5; Romanos 5:12).

4 Cumu binni gulené donda laanu la? jma nga riuuláʼdxinu gudxíʼbanu laca laanu ne uguʼnu naróʼ stinu, ne raca nagana para laanu gácanu biaritiʼ. Neca maʼ zinenu stale iza de cayúninu ni na Jiobá, zándaca gudxíʼbanu laca laanu ne gueeda gácanu ti binni ni qué riene. Ngapeʼ nga ni bizaaca Coré, ti israelita ni gudiʼdiné xquidxi Dios lu stale guendanagana. Peru cumu gucaláʼdxibe ñácabe tuuxa binni risaca la? ngue runi maʼ qué ninabe ñuni respetarbe Moisés, ti hombre nabé nadóʼ ni bibani dxiqué, ne bicaalube laa (Números 12:3; 16:1-3). Zacaca bizaaca rey Uzías, biʼniʼ cré laca laa, ngue runi qué nidxibi ora guyuu ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá ne biʼniʼ ti dxiiñaʼ ni riquiiñeʼ guni ca sacerdote (2 Crónicas 26:16-21). Dios bisabanáʼ Coré ne Uzías pur ni bíʼnicaʼ. Guiropaʼ ejemplu riʼ rusiidiʼ cani laanu caquiiñeʼ gápanu laanu ti cadi guni crenu laca laanu, pacaa zaca nagana guni respetarnu cani zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Dios.

5. Ximodo rihuinni qué riquiiñeʼ cani runi mandar ca poder sticaʼ jneza.

5 Peru nuu tiru laaca cani runi mandar ca rucaacaʼ binni cadi guni respetar laacaʼ. Stale biaje raninacaʼ binni, qué runi mandarcaʼ jneza o nabé ruquiichinacaʼ binni. Biaʼ dxi huabani binni lu guidxilayú riʼ huahuinni qué riquiiñecabe poder ni nápacabe ca jneza. Biblia na: «Guiráʼ ndiʼ huayuuyaʼ, ne guníʼ iqueʼ guiráʼ dxiiñaʼ huayaca lu guidxilayú, biaʼ tiempu huayuni mandar hombre laca laa huayúnicaʼ ni para si gacanacaʼ» (Eclesiastés 8:9). Guiníʼ íquenu ni bizaaca Saúl. Dxi gulí Jiobá laabe para gácabe rey, nabé nacháʼhuibe ne qué rudxiibabe laca laabe. Peru despué bichabe bi yánnibe ne guzanándabe David purtiʼ bidxiichibe xiñee jma bisisaca binni David que laabe (1 Samuel 9:20, 21; 10:20-22; 18:7-11). Qué nindaa guca David rey. Ne neca guca tobi de ca rey jma nachaʼhuiʼ ni biʼniʼ mandar guidxi Israel, laaca qué niquiiñeʼ poder ni gupa que jneza. Guyuunebe xheelaʼ Urías, ti hitita, ne bisanírube laa nezalú ca hombre ridinde stibe para gati ra cadíndecabe que (2 Samuel 11:1-17). Cumu binni ruchee laacabe la? ngue runi qué niquiiñecabe poder ni gúpacabe que jneza. Ne ora cani runi mandar ca qué runi respetarcaʼ Jiobá la? jmaruʼ si cadi jneza riquiiñecaʼ poder sticaʼ. Ti hombre de Gran Bretaña ni biʼndaʼ modo zanda gaca mandar jneza bizeeteʼ ximodo biquiiñeʼ caadxi papa poder ni gúpacaʼ para guninacaʼ binni. Nabe: «Pur poder napa binni runi ni cadi jneza, ne ora napa binni stale poder para guni guiráʼ ni gacalaʼdxiʼ la? jmaruʼ si rucaa ni laa guni ni cadi jneza». Despué de maʼ bidúʼyanu ximodo riquiiñeʼ hombre poder ni napa, zándaca guinabadiidxaluʼ: «Xiñee caquiiñeʼ guni respetarnu cani runi mandar yaʼ».

XIÑEE CAQUIIÑEʼ GUNI REPETARNU CANI RUNI MANDAR

6, 7. 1) Cumu nadxiinu Jiobá, xi rucaa ni laanu gúninu. 2) Neca nadxiinu Jiobá xi zándaca gueeda gaca nuu tiru, ne xi ejemplu naquiiñeʼ chinándanu.

6 Nuu chonna razón risaca para guni respetarnu cani runi mandar: primé purtiʼ nadxiinu Jiobá, guiropa, nadxiinu binni ne últimu nadxiinu laca laanu. Primé razón ca nga nadxiinu Jiobá lu guiráʼ xixé ni rúninu, ne racaláʼdxinu gusiéchenu ladxidoʼbe. Biblia na: «Guluu xpiaanuʼ xiiñehuiineʼ ne bisiecheʼ ladxiduáʼ, ti ganda guicabeʼ ni cayuni burla naa» (Proverbios 27:11 ne biindaʼ Marcos 12:29, 30). Nanna dxíchinu, dede dxi qué nuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que, stale tu huaníʼ cadi naquiiñeʼ diʼ guni mandarbe guibáʼ ne Guidxilayú riʼ. Stale binni qué racaláʼdxicaʼ guni mandar Dios laacaʼ ne maʼ guyuucaʼ ladu stiʼ Binidxabaʼ. Peru laanu riéchenu guni mandar Jiobá laanu. Ximodo runi sentirnu ora ridúʼndanu Apocalipsis 4:11 ra caníʼ pabiáʼ nandxóʼ Jiobá yaʼ. ¡Guizáʼ riéchenu njaʼ! Nánnanu laasibe nga nápabe derechu para gácabe Rey guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú, ne de guidubi ladxidoʼno rúninu ni nabe ne ruzúʼbanu stiidxabe guiráʼ dxi.

7 Rusihuínninu runi respetarnu cani runi mandar ora ruzúʼbanu stiidxacaʼ. Peru ziuu ora zaca nagana para laanu gúninu ni nacaʼ purtiʼ qué gánnanu xiñee canábacaʼ laanu gúninu xiixa. Zacaca reeda gaca né Jiobá. Neca nadxiinu laabe zándaca gueeda gácanu casi hombrehuiiniʼ ni bizéʼtenu que, purtiʼ nuu tiru zaca nagana para laanu guzúʼbanu stiidxabe. Guietenaláʼdxinu Jesús bizuubaʼ stiidxaʼ Bixhoze, dede ora gudiʼdiʼ ra jma nagana, ne gúdxibe laa: «Cadi gaca ni rabeʼ, sínuque ni na luʼ» (Lucas 22:42).

8. 1) Ximodo ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ca dxi stinu riʼ, ne xi ejemplu nápanu ni rusihuinni xi runi sentirbe ora qué rúninu ni. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu ora uguu jnézacabe laanu ne xi zacané gucaʼdiáganu ca conseju ni guicaanu (biiyaʼ cuadru ra ná «Bicaadiaga conseju ne bidii lugar uguu jnézacabe lii».)

8 Yanna maʼ cadi Jiobá peʼ riniʼné ca xpinni casi dxiqué. Peru riquiiñebe Biblia ne cani zaniruʼ ndaaniʼ xquídxibe para gábibe laanu xi gúninu. Ne zusihuínninu racaláʼdxinu gúninu ni nabe pa guzúʼbanu stiidxaʼ ca binni ni maʼ gulibe ne maʼ bidiibe derechu para guni mandar laanu. Pa qué gucaʼdiáganu laacabe ora uguu jnézacabe laanu ne qué chinándanu ca conseju zeeda lu Biblia la? zuninanu ladxidóʼ Jiobá. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ ca israelita que. Dxi gudiche ruaacaʼ ne bicaalucaʼ Moisés, casi ñaca nucaalucaʼ Jiobá (Números 14:26, 27).

9. Xiñee rusihuínninu nadxiinu binni ora runi respetarnu cani runi mandar. Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ ni.

9 Guiropa razón ni nápanu para guzúʼbanu stiidxaʼ cani runi mandar nga purtiʼ nadxiinu binni. Para ganda guiénenu ni jma, chidúʼyanu ti ejemplu. Bixuiʼlú nácaluʼ ti soldadu. Pa lii ne ca xcompañéruluʼ racaláʼdxitu guilatu la? caquiiñeʼ guni respetartu cani nuu jma luguiáʼ de laatu ne guzuubatu stiidxacaʼ. Peru pa neca tobi de ca soldadu ca qué guzuubaʼ diidxaʼ la? de guiráʼ xixetu ziuutu ra naxoo. Ora maʼ caninu de soldadu zándaca guiníʼ íqueluʼ de guendaridinde ne de yuubaʼ. Peru Jiobá napa binni ridinde stiʼ ne rúnicaʼ ni jneza. Nga runi, stale biaje rieeteʼ lu Biblia Jiobá nga Dios stiʼ ca ejércitu (1 Samuel 1:3). Laaca nácabe Xaíque stiʼ guiráʼ ca ángel stibe. Ne lu Biblia rieeteʼ zeeda gaca ca xpinni Dios casi ti ejércitu ni nuuca para guni xhiiñabe (Salmo 68:11; Ezequiel 37:1-10). Jiobá maʼ gulí caadxi binni para sániruʼ nezalú ca soldadu stiʼ. Pa qué guzúʼbanu stiidxaʼ ca binni ni maʼ gulibe ca zándaca pur ni gúninu chuʼ ca xpinni Cristu ra naxoo. Ora qué naʼ tuuxa guzuubaʼ stiidxaʼ ca binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa la? runinabe xcaadxi xpinni Cristu (1 Corintios 12:14, 25, 26). Zacaca nga racaná ti familia ora qué naʼ tobi de ca xiiñicaʼ guzuubaʼ diidxaʼ. Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ. Pa gúninu stipa pur gacanenu ne guzúʼbanu stiidxaʼ cani runi mandar zusihuínninu nadxiinu cani nuu gaxha de laanu.

10, 11. Xiñee galán gánnanu xi zabeendunu pa guzúʼbanu diidxaʼ. Bisiene.

10 Guionna razón ni rucaa laanu guni respetarnu cani runi mandar nga purtiʼ riuʼnu galán ora ruzúʼbanu diidxaʼ. Guiráʼ biaje gabi Jiobá laanu naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ tuuxa, rábibe laanu xi zabeendunu pa gúninu ni. Guzéʼtenu caadxi ejemplu. Xi ndaayaʼ zudii Dios laanu pa guzúʼbanu stiidxaʼ bixhózenu ne jñaanu. Zabáninu xadxí ne ziuʼnu nayecheʼ (Deuteronomio 5:16; Efesios 6:2, 3). Xi zabeendunu pa chinándanu ca conseju ni gudii ca binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa laanu yaʼ. Qué zaxélenu de Dios (Hebreos 13:7, 17). Xi zaca pa guni respetarnu cani runi mandar lu guidxilayú riʼ. Zápacabe laanu (Romanos 13:4).

11 Ora nánnanu xiñee rinabaʼ Jiobá laanu guzúʼbanu diidxaʼ, qué raca nagana para laanu guni respetarnu cani runi mandar. Yanna guidúʼyanu paraaruʼ zanda gusihuínninu ruzúʼbanu diidxaʼ.

GUNI RESPETARNU FAMILIA STINU

12. Xi dxiiñaʼ bidii Dios hombre ni maʼ bichaganáʼ, ne ximodo naquiiñeʼ gúnibe ni.

12 Jiobá bizáʼ ca familia ca. Cumu nácabe ti Dios ni riuulaʼdxiʼ gaca ca cosa ca jneza la? gudíxhebe ximodo naquiiñeʼ gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ ca familia ca ti guibánicaʼ galán (1 Corintios 14:33). Gulibe hombre ni maʼ bichaganáʼ para gaca xaíque ndaaniʼ familia stiʼ ne guʼyaʼ modo gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ ni. Peru hombre ca naquiiñeʼ guni respetar Jesucristu, purtiʼ laa nga Xaíque stibe. Ximodo yaʼ. Ra gúnibe casi modo runi Jesús dxiiñaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa (Efesios 5:23). Nga runi, hombre ni maʼ bichaganáʼ rudii ni caquiiñeʼ binnilidxi ne qué ruxooñelú de laani. Laaca qué ruquiichinabe binnilídxibe ne qué rácabe naduxhuʼ ne laacaʼ, sínuque riníʼnebe laacaʼ ne diidxaʼ nadóʼ, nacháʼhuibe ne riénebe laacaʼ. Nánnabe jma runi mandar Jiobá que laabe ne pabiaʼtiʼ zanda guni mandarbe binnilídxibe.

Hombre ni maʼ bichaganáʼ rinanda ejemplu stiʼ Jesús ra guʼyaʼ modo gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ familia stiʼ

13. Xi naquiiñeʼ guni ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ ti gusiecheʼ ladxidóʼ Jiobá.

13 Gunaa ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gacané xheelaʼ. Dios laaca maʼ bidii laabe derechu para guni mandarbe ndaaniʼ lídxibe, purtiʼ Biblia ruzeeteʼ de ni rusiidiʼ jñaa binni laa (Proverbios 1:8). Peru ti gunaa ni cayuni ni na Jiobá nanna caquiiñeʼ guni respetar xheelaʼ, nga runi racanebe laa para ganda guni xhiiñaʼ ndaaniʼ lidxi. Racanebe xheelabe, qué runi búrlabe laa ne qué ruyúbibe modo guni ni nabe, ninca qué ruyúbibe modo gucaalube laa ti guni mandarbe. Ora qué chuulaʼdxiʼ gunaa ca ni chiguni xheelaʼ la? rábibe ni laa né respetu ne qué rucaalube ni riguixhe ique xheelabe gaca. Peru xi naquiiñeʼ guni gunaa ca pa qué runi xheelabe ni na Dios yaʼ. Zándaca guidxagalube guendanagana; neca zacá, pa guzuubabe stiidxaʼ xheelabe la? zándaca despué chuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Jiobá (biindaʼ 1 Pedro 3:1).

Ti hombre caguu jneza xiiñiʼ ne diidxaʼ nadóʼ purtiʼ binibiidibe ndaaniʼ yoo

14. Ximodo zanda gusiecheʼ xiiñiʼ binni bixhoze ne jñaa ne Jiobá.

14 Xi ribeendú xiiñiʼ binni ora ruzuubaʼ stiidxaʼ bixhozeʼ ne jñaa. Runi respetarbe bixhózebe ne jñaabe ne rusiéchebe ladxidoʼcaʼ (Proverbios 10:1). Peru ni jma risaca nga rusiéchebe ladxidóʼ Jiobá. Yanna, pa bixhózesibe o jñaasibe nabezanebe yaʼ. Jmaruʼ si naquiiñeʼ gudiinabe ne gacanebe laa. Ca familia ni runi guiráʼ ni gudixhe Dios guni cada tobi de laacaʼ ribánicaʼ galán ne riuucaʼ nayecheʼ. Laaca rusisácacabe Jiobá, ni gudixhestí ca familia ca (Efesios 3:14, 15).

GUNI RESPETARNU CANI ZANIRUʼ NDAANIʼ CA NEZA BINNI RIDAGULISAA

15. 1) Ximodo rusihuínninu runi respetarnu Jiobá ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stinu. 2) Xi zanda gacané laanu para guzúʼbanu stiidxaʼ cani zaniruʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa (biiyaʼ cuadru ra ná «Guzúʼbanu stiidxaʼ cani zaniruʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa».)

15 Jiobá maʼ gudixhe guni mandar Jesús ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa (Colosenses 1:13). Ne Jesús maʼ bidii dxiiñaʼ riʼ «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para gapa ne gusiidiʼ laanu modo naquiiñeʼ guni adorarnu Jiobá (Mateo 24:45-47). Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca Testigu stiʼ Jiobá nga ni zeeda gaca «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza». Cásica lu primé siglu que, Grupu ni Zaniruʼ riʼ rudii conseju ca binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca ne laaca rabi grupu ca laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Nuu tiru Grupu ni Zaniruʼ riʼ laapecaʼ rábicaʼ ni ca binnigola ca ne nuu tiru riquiiñecabe ca superintendente de circuito. Ora guzúʼbanu stiidxaʼ ca binnigola ca cuzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:12 ne Hebreos 13:17).

16. Xiñee ruzeeteʼ Biblia espíritu santu ribí binni para gaca binnigola.

16 Naquiiñeʼ gánnanu binni ruchee nga ca binnigola ne ca siervu ministerial ca cásica guiráʼ binni. Neca zacá, gulí Jiobá laacabe para gacanécabe ca neza binni ridagulisaa ti chúʼcabe gaxha de laa (Efesios 4:8). Biblia ruzeeteʼ espíritu santu stiʼ Dios gulí laacabe (Hechos 20:28). Xiñee rininu zacá yaʼ. Primé, purtiʼ ante guicaa tuuxa dxiiñaʼ riʼ, ca binnigola ca ruuyacaʼ pa maʼ runi binni ca guiráʼ ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá pur espíritu santu (1 Timoteo 3:1-7, 12; Tito 1:5-9). Guiropa, purtiʼ ora ruuyacabe pa maʼ zanda gaca tuuxa binnigola, rinábacabe Jiobá gudii espíritu santu laacabe ti gánnacabe xi gúnicabe.

17. Xiñee naquiiñeʼ quixhe ti gunaa lari ique pa chiguni dxiiñaʼ ni runi ti hombre ndaaniʼ neza binni ridagulisaa.

17 Ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca nuu stale dxiiñaʼ ni runi ca binnigola ne ca siervu ministerial. Tobi de laacani nga ca guendaridagulisaa raca ante chiguireeche diidxaʼ. Xi rizaaca pa qué guinni nin tobi de laacabe para guni guendaridagulisaa riʼ yaʼ. Zanda guni ti hombre ni maʼ guyuunisa ni. Peru pa nin ti hombre ni maʼ guyuunisa qué guinni raqué yaʼ. Óraca zanda guni ti bizánanu ni zanda guni ni. Peru ora chiguni ti gunaa ti dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni ti hombre ni maʼ guyuunisa la? naquiiñeʼ quixhe ti lari ique (1 Corintios 11:3-10).a Ni rinabaʼ Stiidxaʼ Dios riʼ cadi cusihuínnini qué risaca gunaa, sínuque rudii ni lugar guni respetárcabe modo gudixhe Jiobá gaca ca cosa ca ndaaniʼ familia ne ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa.

GUNI RESPETARNU CA GOBIERNU NUU LU GUIDXILAYÚ

18, 19. 1) Ximodo nusiéneluʼ conseju ni zeeda lu Romanos 13:1-7. 2) Ximodo rusihuínninu runi respetarnu ca gobiernu nuu lu Guidxilayú riʼ.

18 Ca xpinni Cristu, rúninu stipa pur chinándanu ca conseju ni zeeda lu Romanos 13:1-7 (biindaʼ ni). Pa guidúʼndanu ca versículo ca zadúʼyanu cayeeteʼ de ca binni «runi mandar ndaani» ca guidxi ca. Jiobá rudii lugar chúʼcabe ti ganda gúnicabe caadxi dxiiñaʼ risaca, casi gúʼyacabe gaca ca cosa ca jneza ndaaniʼ guidxilayú riʼ ne gacanécabe binni gapa ni caquiiñeʼ. Ximodo rusihuínninu runi respetarnu ca gobiernu riʼ yaʼ. Rusihuínninu ni ra guzúʼbanu stiidxacabe, casi quíxenu impuestu, ora guinábacabe laanu guchanu xiixa guiʼchiʼ naquiiñeʼ guchanu ni jneza ne gúninu ni na ca ley ni riguíxhecabe para laanu, familia stinu, negocio stinu o cani nápanu. Peru pa gábicabe laanu cadi guzúʼbanu stiidxaʼ Dios la? racá huaxa qué zuzúʼbanu stiidxacabe. Ne zacábinu laacabe casi bicabi ca apóstol que: «Jma naquiiñe uzuʼba du stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:28, 29; biiyaʼ cuadru ra ná: «Tu stiidxaʼ nga naquiiñeʼ guzuubaʼ»).

TU STIIDXAʼ NGA NAQUIIÑEʼ GUZUUBAʼ

Principiu: «Jiobá nga Juez stinu, Jiobá nga riguixhe xi gaca, Jiobá nga Rey stinu» (Isaías 33:22).

Guendarinabadiidxaʼ ni zucaa laanu guiníʼ íquenu

  • Xi ñuneʼ pa ñuu tu ninabaʼ naa nudxieeʼ decheʼ ca ley stiʼ Jiobá (Mateo 22:37-39; 26:52; Juan 18:36).

  • Xi ñuneʼ pa ñuu tu nucueeza naa de ñuneʼ ni na tobi de ca ley stiʼ Jiobá (Hechos 5:27-29; Hebreos 10:24, 25).

  • Xi zacané naa guzuubaʼ stiidxaʼ cani runi mandar (Romanos 13:1-4; 1 Corintios 11:3; Efesios 6:1-3).

19 Sti modo rusihuínninu runi respetarnu ca gobiernu ca nga modo gaca xpiaʼnu ne cani riníʼ pur laacabe, ne jmaruʼ si ora rinínenu laapecaʼ. Ti biaje, guníʼ apóstol Pablu nezalú rey Herodes Agripa ne gobernador Festo. Neca nanna dxíchibe binni ruchee guiropaʼ binni que, peru guníʼnebe laacaʼ né stale respetu (Hechos 26:2, 25). Laanu laca naquiiñeʼ chinándanu ejemplu stibe, ora guinínenu ti binni risaca casi ti gobernador o ti puliciá. Cani rié scuela laacaʼ naquiiñeʼ guni respetarcaʼ ca maestru sticaʼ ne cani runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ni. Peru cadi cani riuulaʼdxiʼ si cani runi crenu nga naquiiñeʼ guni respetarnu, sínuque dede né ca binni ni rucaalú ca testigu stiʼ Jiobá. Guiráʼ binni riquiiñeʼ gudii cuenta runi respetarnu laacaʼ neca cadi nácacaʼ xpinni Cristu (biindaʼ Romanos 12:17, 18; 1 Pedro 3:15).

20, 21. Xi zabeendunu pa guni respetarnu cani runi mandar.

20 Cadi naquiiñeʼ diʼ cuinu tu guni respetarnu. Jma galán chinándanu conseju ni bicaa apóstol Pedru: «Laguni respetar irá binni» (1 Pedro 2:17). Stale binni zadxagayaa ora guni respetarnu laacaʼ, purtiʼ ca dxi riʼ stale binni maʼ qué gapa respetu. Pa gúninu zacá la? zinándanu mandatu ni bisaana Jesús ra na: «Lagaca casi biaani [...] ti guʼya binni pabiáʼ jneza runi tu ne usisaca ca Bixhoze tu ni nuu ibáʼ» (Mateo 5:16).

21 Neca nuu guidxilayú riʼ lu ti guelacahui, nuu binni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios casi ñaca nidxíñacaʼ ra nuu biaaniʼ. Nga runi, ra guni respetarnu familia stinu, ca xpinni Cristu ne ca gobiernu ni nuu lu guidxilayú riʼ, zándaca chuʼ binni guʼyaʼ ni cayúninu ne gucaa ni laacaʼ guiziidicaʼ de Dios. Ñee cadi galán ñaca nga la? Ne neca qué gaca ni, cadi guiaandaʼ laanu: ora runi respetarnu binni rusiéchenu ladxidóʼ Jiobá ne qué rixélenu de laabe.

a Lu apéndice «Pora naquiiñeʼ guchii tuuxa ique, ne xiñee», cayeeteruʼ ximodo zanda gúnicabe ni na conseju riʼ.

«BICAADIAGA CONSEJU NE BIDII LUGAR UGUU JNÉZACABE LII»

Lu guidxilayú riʼ maʼ puru si ni riníʼ ique Binidxabaʼ runi binni, maʼ qué ruzuubacaʼ stiidxaʼ guirutiʼ, ne nisi ruyúbicaʼ gucaalucaʼ tuuxa. Nga runi, Biblia ruzeeteʼ Binidxabaʼ nga runi mandar binni ne de laabe nga zeeda stipa ni cucaa binni cadi guzuubaʼ diidxaʼ (Efesios 2:2). Ca dxi nabáninu riʼ, nabé stale binni maʼ qué riná chuʼ tu guni mandar laacaʼ. Triste guininu ni, peru nuu caadxi de ca xpinni Cristu laaca maʼ qué nacaʼ chuʼ tu guni mandar laacaʼ. Rihuinni ni ora qué rulábicabe o guidxiichicabe ora gabi ti binnigola laacabe ne diidxaʼ nadóʼ cadi jneza ni cayúnicabe o cadi jneza diʼ nga gúʼyacabe cani ridiʼdiʼ lu televisión, casi ra cadíndecabe o ra cahuinni napa binni jnadxii. Nga runi, caquiiñeʼ chinándanu ca conseju ni zeeda lu Proverbios 19:20 ra na: «Bicaadiaga conseju ne bidii lugar uguu jnézacabe lii, para gácaluʼ binni nuu xpiaaniʼ despué».

Xi zacané laanu gúninu ni ná ca diidxaʼ riʼ lu xquendanabáninu yaʼ. Guidúʼyanu chonna razón ni rudii tuuxa ora qué naʼ guicaa xiixa conseju o qué naʼ uguu jnézacabe laa ne guidúʼyanu xiná Biblia naquiiñeʼ gúninu.

  • «Cadi jneza diʼ conseju ni bidiibe naa ca.» Zándaca guiníʼ íquenu cadi para laadinu conseju ca o guniʼbe zacá purtiʼ qué ganna chaahuibe xi cayaca, ne cuee xaíquecanu pa caquiiñeʼ gúninu ni gúdxibe laanu (Hebreos 12:5). Cumu guiranu nga binni ruchee, ñee raʼbuʼ cadi laaca nuu paraa cucheʼnu nga runi cudiibe conseju laanu la? (Proverbios 19:3.) Ñee dxandipeʼ nga bidiibe conseju ca laanu neca gastiʼ ra cucheʼnu la? Coʼ xa. Nga runi, gucaʼ íquenu guchaʼnu modo laanu ne gúninu ni jneza ne chinándanu conseju ni cudii Stiidxaʼ Dios riʼ laanu: «Gudapi dxiichiʼ ca conseju ca. Cadi gundaaluʼ ni. Gupa ni, purtiʼ laani nga xquendanabániluʼ» (Proverbios 4:13).

  • ▪«Qué ñuuladxediáʼ modo gúdxibe ni naa.» Stiidxaʼ Dios rinabaʼ ca binni ni rudii conseju guyúbicaʼ modo gudiicaʼ ni jneza (Gálatas 6:1). Ne laaca na ni «irá xixé nu bichéʼ nu, ne qué iquiiñe nin tobi de laanu nezalú Dios» (Romanos 3:23). Ti binni si ni qué gapa donda nga qué ñuniná laanu ora nudii conseju (Santiago 3:2). Peru qué zanda diʼ gaca ni zacá, purtiʼ Jiobá caquiiñeʼ binni ni napa donda para uguu jneza laanu. Nga runi, jma jneza guidúʼyanu xi cayábicabe laanu ne cadi modo caníʼcabe ni. De racá naquiiñeʼ guinábanu Jiobá gacané laanu gúninu ni canábacabe laanu.

  • «Cadi laadibe nga nudiibe conseju naa.» Pa gidúʼyanu casi ora ni cudii conseju ca nga jma naquiiñeʼ guni ni jneza que laanu la? galán guidúʼyanu guiropaʼ puntu ni maʼ bizéʼtenu ca. Ne pa riníʼ íquenu pur iza ni nápanu, pur guiráʼ ni maʼ bizíʼdinu lu xquendanabáninu o pur nácanu tuuxa ndaaniʼ neza binni ridagulisaa qué zanda gudiicabe conseju laanu pur xiixa ni cadi jneza cayúninu la? caquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu. Ndaaniʼ guidxi Israel, dede né ca rey que gucuaacaʼ ca conseju ni bidii cani riguixhená, cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, ne xcaadxi binni guidxi que laacaʼ (2 Samuel 12:1-13; 2 Crónicas 26:16-20). Ca dxi stinu riʼ, Jiobá riquiiñeʼ binni ruchee para uguu jneza laanu, ne pa nácanu binni ni riníʼ ique jneza la? qué zadxiichinu ora gábicabe laanu xi naquiiñeʼ gúninu. Ñee maʼ bizíʼdinu stale ne nabé nápanu dxiiñaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa la? Pa zacá ni, jmaruʼ si nuu razón para guiénenu ora uguu jnézacabe laanu ne gusihuínninu qué rudxíʼbanu laca laanu ora gábicabe laanu xi gúninu (1 Timoteo 3:2, 3; Tito 3:2).

Nánnanu caquiiñenu tu gabi laanu xi caquiiñeʼ gúninu. Nga runi, naquiiñeʼ guicaanu ne gúninu cani guiníʼcabe purtiʼ zanda gulá cani laanu. Laaca naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno pur ca binni ni bidiibe laanu riʼ, purtiʼ zanda gacanécabe para cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu (Hebreos 12:6-11).

GUZÚʼBANU STIIDXAʼ CANI ZANIRUʼ NDAANIʼ CA NEZA BINNI RIDAGULISAA

Stubi si Moisés qué ñanda ñapa guiráʼ ca israelita ni ziné lu desiertu que. Ngue runi nagueendaca biyúbibe modo gacanebe laacaʼ. Xi bíʼnibe yaʼ. «Moisés bizulú gulí lade ca israelita que hombre ni zanda [...] gaca xaíque lade guidxi que, gulibe xaíque para mil, xaíque para gayuaa, xaíque para cincuenta, ne xaíque para chii.» (Éxodo 18:25.)

Ca dxi stinu riʼ, laaca caquiiñeʼ gaca ca cosa ca jneza ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa. Nga runi, lu cada grupu ni rucheeche diidxaʼ nuu ti binnigola. Ne ndaaniʼ cada neza binni ridagulisaa nuu ti grupu de binnigola. Laaca nuu ti superintendente de circuito ni riganna ca neza binni ridagulisaa. Ne ndaaniʼ cada guidxi o región nuu ti Comité de Sucursal o Comité del País ni ruuyaʼ modo raca dxiiñaʼ. Cumu nexheʼ chaahuiʼ modo gaca ca dxiiñaʼ ca la? ca binnigola ca zanda gúʼyacabe paraa caquiiñeʼ gacanécabe ca dendxuʼ ni maʼ gudixhe Dios gúʼyacabe, ne nanna dxíchicabe zabidxi Jiobá ne Jesucristu cuenta laacabe (Hechos 20:28).

Yanna, pur modo nexheʼ chaahuiʼ cani, caquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ ne gúninu ni guinábacabe laanu de guidubi ladxidoʼno. Qué racaláʼdxinu gácanu casi Diótrefes, tobi hombre ni qué ñuni respetar cani zaniruʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa (3 Juan 9, 10). Galán gúninu pa chinándanu conseju ni bidii Pablu de guzúʼbanu stiidxaʼ cani zaniruʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca de guidubi ladxidoʼno. Xiñee yaʼ. Pablu bicaa: «Purti qué rixhacalaʼdxi ca de gapa ca laatu, ti nanna ca Dios iníʼ pa jneza cayuni caʼ. Pa guni tu zacá la? zieche né cabe xhiiña cabe, ne qué zaca ni naná para laacabe, ne jma rusi zanda acané cabe laatu» (Hebreos 13:17). Nuu binni riuulaʼdxiʼ guzuubaʼ diidxaʼ ora riuulaʼdxiʼ ni cayábicabe laa ne ora nanna xiñee canábacabe ni laa. Peru cadi guiaandaʼ laanu, casi xpinni Cristu naquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno neca ziuu tiru zaca nagana para laanu gúninu ni. Nga runi, galán guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee de guidubi ladxiduáʼ ruzuubaʼ stiidxaʼ cani runi mandar la?».

Lu Biblia cadi cá diʼ modo gaca guiráʼ xixé ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ neza binni ridagulisaa. Peru Stiidxaʼ Dios rinabaʼ gata chaahuiʼ modo raca ca cosa ca ndaaniʼ ni ne gaca cani jneza (1 Corintios 14:40). Nga runi, Grupu ni Zaniruʼ riguixhe modo naquiiñeʼ gaca ca cosa ca ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca ti gaca cani jneza ne zacá rúnicabe casi na conseju ca. Cani zaniruʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca rúnicaʼ guiráʼ ni riguixhe Grupu ni Zaniruʼ ca ne zacá rácacabe ti ejemplu para xcaadxi. Rúnicabe stipa guiénecabe ne guzuubacabe stiidxaʼ cani ruuyaʼ dxiiñaʼ stícabe (Santiago 3:17). Guiráʼ ca grupu ni rucheeche diidxaʼ, neza binni ridagulisaa, circuito ne ca guidxi ca, riéchecaʼ gánnacaʼ nuucaʼ ndaaniʼ ti guidxi ni nuu tobi si ne ra cayaca dxiiñaʼ jneza, casi modo caquiiñeʼ guni ca xpinni Dios ni (1 Corintios 14:33; 1 Timoteo 1:11).

Hebreos 13:17 laaca cuzeeteʼ pa qué guzúʼbanu diidxaʼ la? naná zaca ni para cani zaniruʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca. Ti ndaayaʼ nga gaca tobi ti pastor para gacané, peru pa cani racaláʼdxibe gacanebe qué nacaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ la? nanaa zaca dxiiñaʼ ca para laabe. Ne casi ná ca diidxaʼ ca, qué zanda diʼ gacanebe neza binni ridagulisaa ca. Pa guni cré ti binni laca laa ne qué naʼ chinanda modo naguixhe Jiobá gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi, zándaca maʼ qué chuʼbe galán né Dios ne guixélebe de laa (Salmo 138:6). ¡Nuu stale razón para guzúʼbanu diidxaʼ de guidubi ladxidoʼno!

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir