Talahaua ke Lata ke Takitaki Atu ke he Tau Vaipuna he Moui
“Ko e Punua mamoe . . . to leveki e ia a lautolu, mo e takitaki a lautolu ke he tau vaipuna he moui.”—FAKAKITE. 7:17.
1. Fakakite fēfē he Kupu he Atua e tau Kerisiano fakauku, ti ko e heigoa e kotofaaga ne age e Iesu ki a lautolu?
NE FAKAKITE he Kupu he Atua e tau Kerisiano fakauku ne leveki e tau mena he Keriso he lalolagi ko e “fekafekau fakamoli mo e loto matala.” He magaaho ne aahi he Keriso e “fekafekau” he 1918, ne moua e ia a lautolu nei kua fakauku ke tua fakamooli he foaki e ‘tau mena kai fakaagaaga he tau magaaho tonu.’ Ko e mena ia, ne fiafia e Iki ko Iesu he magaaho fakamui ke kotofa a lautolu “ke pule ke he hana tau mena oti.” (Totou Mataio 24:45-47.) He puhala nei, ato moua e tufaaga ha lautolu he lagi, kua fekafekau a lautolu ne fakauku ke he falu tagata tapuaki ha Iehova he lalolagi nei.—Mala. 3:1-3.
2. Fakamaama e tau mena ha Iesu.
2 Ne ha ha he iki e pule malolō ke he haana tau mena, po ke tau koloa, ti maeke ia ia ke fakaaoga ke he puhala ne fifili ne ia. Ko e tau mena ha Iesu Keriso, ko e Patuiki ne pule ha Iehova, kua putoia e tau mena oti he Kautu ne haia he lalolagi. Putoia e “moto tagata tokologa” ne kitia he aposetolo ko Ioane he fakakiteaga. Ne fakamaama e Ioane e moto tagata tokologa tuga anei: “Kitiala, ko e moto tagata tokologa, kua nakai maeke ia taha ke totou, mai he tau motu oti, mo e tau faoa, mo e tau tagata kehekehe, mo e tau vagahau kehekehe, kua tutu mai a lautolu ki mua he nofoaiki, ki mua foki he Punua mamoe, kua tapulu a lautolu ke he tau tapulu hina, kua toto foki e tau lau pama ke he tau lima ha lautolu.”—Fakakite. 7:9.
3, 4. Puhala fe ne monuina lahi a lautolu he moto tagata tokologa?
3 Ko e tau tagata he moto tagata tokologa ia kua ha ha mo lautolu ne talahau e Iesu ko e ‘tau mamoe kehe’ haana. (Ioane 10:16) Ko e ha lautolu a amaamanakiaga ke moui tukulagi he lalolagi parataiso. Kua mauokafua a lautolu to “takitaki [e Iesu] a lautolu ke he tau vaipuna he moui” mo e “to holoholo kehe foki he Atua e tau hihinamata oti mai he tau mata ha lautolu.” Mo e amaamanakiaga ia, “kua unu foki ha lautolu a tau tapulu, mo e fakahina ha lautolu a tau tapulu ke he toto he Punua mamoe.” (Fakakite. 7:14, 17) Kua fakagahuahua e lautolu e tua ke he poa ha Iesu, ti ke he tau mata he Atua kua ‘hina e tau tapulu’ ha lautolu. Kua talahaua tututonu a lautolu ko e tau kapitiga he Atua, tuga a Aperahamo.
4 Mua atu, ha kua mailoga he Atua e moto tagata tokologa he tau mamoe kehe ke tututonu, ati maeke a lautolu ke amaamanaki ke hao mai he fakaotiotiaga he fakatokaaga nei he matematekelea lahi. (Iako. 2:23-26) Maeke ia lautolu ke fakatata atu ki a Iehova, ti ko e matakau, kua ha ha ia lautolu e amaamanakiaga ke hao mai i Amaketo. (Iako. 4:8; Fakakite. 7:15) Kua nakai tu tokotaha a lautolu ka kua makai ke fekafekau i lalo he takitaki he Patuiki he lagi mo e tau matakainaga fakauku haana he lalolagi.
5. Lalago fēfē e lautolu he moto tagata tokologa e tau matakainaga fakauku he Keriso?
5 Ko e tau Kerisiano fakauku kua fakafitā mo e to matutaki ke fehagai mo e tau totokoaga velagia mai he lalolagi ha Satani. Moha ia, kua maeke ia lautolu ke falanaki ke he lalagoaga he tau hoa ha lautolu he moto tagata tokologa. Pete he gahoa e numera he tau Kerisiano fakauku mogonei, kua tupu tolomaki e moto tagata tokologa he tau tau takitaha ke he tau teau e tau afe. Kua nakai maeke mogoia a lautolu ne fakauku ke leveki takitokotaha e tau fakapotopotoaga Kerisiano ne kavi ke 100,000 he lalolagi katoa. Ti, ko e taha puhala ne lalago he tau mamoe kehe a lautolu ne fakauku he fekafekau e tau tagata taane lotomatala he moto tagata tokologa mo tau motua he fakapotopotoaga. Ne lagomatai e lautolu ke leveki e tau Kerisiano totou miliona ne kotofa mogonei ke he “fekafekau fakamoli mo e loto matala.”
6. Puhala fe ne perofeta tuai to lalago he tau hoa ha lautolu ko e tau mamoe kehe e tau Kerisiano fakauku?
6 Ko e lalago fakamakai ne foaki ke he tau Kerisiano fakauku he tau hoa ha lautolu he tau mamoe kehe nukua talahau tuai he perofeta ko Isaia. Ne tohia e ia: “Kua talahau mai pehē a Iehova, Ko e koloa a Aikupito, mo e tau fakafua a Aitiope katoa mo Sipa, ko e tau tagata tino kehe, to o atu a lautolu kia koe, to eke foki a lautolu mo tau tagata hau; to mumui atu a lautolu kia koe.” (Isaia 45:14) Ke he puhala fakatai, kua mumui atu e tau Kerisiano ne moua e amaamanakiaga ke he lalolagi he vahā nei ke he vahega fekafekau fakauku mo e ha lautolu a Kau Fakatufono, he muitua ke he takitakiaga ha lautolu. Tuga “e tau mena fakafua,” ko e tau mamoe kehe kua fakamakai mo e loto katoa ke fakaaoga e malolō mo e tau koloa ha lautolu ke lalago aki e gahua fakamatala he lalolagi katoa ne kotofa he Keriso ke he tau tutaki fakauku haana he lalolagi.—Gahua 1:8; Fakakite. 12:17.
7. Ko e fakamahani mo ha e moto tagata tokologa?
7 He lalago atu ke he tau matakainaga fakauku ha lautolu, hane fakamahani e tau tagata he moto tagata tokologa ke eke mo fakavēaga he kaufakalatahaaga foou he tagata ka kitia he mole a Amaketo. Ko e fakavēaga ia kua lata ke maō mo e mau nivaniva, ti lata e tau tagata i ai ke fakamakai mo e maeke ke taute e tau takitakiaga he Iki. Kua igatia e Kerisiano mo e foaki ki ai e magaaho ke fakakite nukua maeke a ia ke fakaaoga he Patuiki, ko Keriso Iesu. He fakagahuahua e tua mo e fakatātā e mahani fakamooli mogonei, kua fakakite e ia e omaoma haana he magaaho ka age he Patuiki e tau takitakiaga he lalolagi foou.
Fakamooli he Moto Tagata Tokologa e Tua ha Lautolu
8, 9. Kua fakamooli fēfē he moto tagata tokologa e tua ha lautolu?
8 Ko lautolu he tau mamoe kehe he fakapotopotoaga he tau Kerisiano fakauku kua fitā he fakamooli e tua ha lautolu ke he tau puhala kehekehe. Fakamua, ne lalago e lautolu e tau tagata fakauku he fakapuloa e tala mitaki he Kautu he Atua. (Mata. 24:14; 28:19, 20) Ke uaaki, ne omaoma fakamakai a lautolu ke he takitakiaga ne foaki he Kau Fakatufono.—Hepe. 13:17; totou Sakaria 8:23.
9 Ke toluaki, kua lalago he tau tagata he moto tagata tokologa e tau matakainaga fakauku ha lautolu he momoui fakatatai ke he tau matapatu fakaakoaga tututonu a Iehova. Ne ukufākina a lautolu ke feaki e ‘fakaalofa, fiafia, mafola, fakauka, totonu, mahani mitaki, tua, mahani molū, mo e manako fakalatalata.’ (Kala. 5:22, 23) He vahā nei, he fakatātā e tau mahani pihia, he nakai feaki e “tau gahua he tino,” kua liga nakai talahaua. Pete ia, ko lautolu he moto tagata tokologa kua fakamalolō ke kalo mai he ‘faivao, feuaki, mahani kelea, matahavala, hufeilo ke he tupua, eke lagatau he taulaatua, feitaaki, taufetoko, ita tafuā, vale, lagalagahou, feveheveheaki, tau veveheaga, mahekeheke, konahia, tafeauhi, mo e tau mena pihia.’—Kala. 5:19-21.
10. Ko e heigoa kua fakamalolō e tau tagata he moto tagata tokologa ki ai?
10 Ha kua nakai mitaki katoatoa a tautolu, kua paleko ke feaki e tau fua he agaaga, kalo kehe he tau gahua he tino, mo e totoko e peehi mai he lalolagi ha Satani. Pete ia, kua fakamalolō a tautolu ke nakai toka e fakalolelole ne tupu mai ni ia tautolu, he tau kaumahala fakakū, po ke tau kaupāaga fakatino ke lauia e malolō he tua ha tautolu po ke fakatote aki e fakaalofa ha tautolu ma Iehova. Iloa e tautolu to taute e Iehova e maveheaga haana—ke fakamoui e moto tagata tokologa mai he matematekelea lahi.
11. Ko e heigoa e tau lagatau ne fakaaoga e Satani he laliaga haana ke fakalolelole e tua he tau Kerisiano?
11 Pete ni ia, kua fakatumau a tautolu ke mataala ha kua iloa e tautolu ko e Tiapolo e fī mooli ha tautolu, ti nakai mukamuka a ia ke mahala. (Totou 1 Peteru 5:8.) Ne lali a ia ke fakaaoga e tau tagata tiaki taofiaga mo e falu ke fakaohooho a tautolu ke talitonu kua hēhē e tau fakaakoaga ne muitua a tautolu ki ai. Ka kua fa kaumahala ni e lagatau ia. Pihia foki, pete kua fakatuai he favale e gahua fakamatala he falu magaaho, ka kua fa fakamalolō he mena ia e tua ha lautolu ne favale ki ai. Ko e mena ia, ne fakatolomaki e Satani e tau puhala ne manatu e ia to kautū lahi ke fakalolelole e tua ha tautolu. Ne fakaaoga e ia e tau logonaaga fakalolelole. Ne hataki ke he tau Kerisiano he senetenari fakamua hagaao ke he hagahagakelea nei he magaaho ne talahau ki a lautolu: “Ko e mena manamanatu la a mutolu kia ia [Keriso] ne fakauka ke he totoko mai he tau tagata hala kia ia.” Ko e ha? “Neke fakalolelole ha mutolu a tau loto mo e nakai fahia.”—Hepe. 12:3.
12. Fakamalolō fēfē he fakatonuaga he Tohi Tapu a lautolu ne fakalolelole?
12 Kua logona hifo nakai e koe ke oti e fekafekau ki a Iehova? Kua logona hifo nakai he falu magaaho ko koe ko e tagata fa kaumahala? Ka pihia, kia nakai toka a Satani ke fakaaoga e tau logonaaga ia ke fakalolelole a koe he fekafekau ki a Iehova. Ko e fakaako hokulo ke he Tohi Tapu, liogi fakamakamaka, mo e fakatumau ke fano ke he feleveiaaga mo e fakalataha mo lautolu ne tatai e tua mo koe ka atihake mo e fakamalolō a koe neke “nakai fahia.” Ne mavehe mai a Iehova ke lagomatai a lautolu kua fekafekau ki a ia ke liliu moua e malolō, ti kua moolioli haana a maveheaga. (Totou Isaia 40:30, 31.) Kia matakaki ā a koe ke he fekafekauaga he Kautu. Kalo mai he tau fakalavelave moumou magaaho, mo e hagaaki atu ke lagomatai falu. Ti fakamalolō ai a koe ke fakauka pete ko e tau fakaloleloleaga.—Kala. 6:1, 2.
Ō Mai he Matematekelea Lahi ke he Lalolagi Foou
13. Ko e heigoa e gahua hane fakatalitali ki a lautolu ne hao mai i Amaketo?
13 He mole a Amaketo, to tokologa e tagata nakai tututonu ka liu tu mai ne kua lata ke moua e tau fakaakoaga ke he tau puhala a Iehova. (Gahua 24:15) To lata a lautolu ke ako hagaao ke he poa lukutoto ha Iesu; mua atu foki, to lata a lautolu ke fakaako ke fakagahuahua e tua ke he poa ia ke maeke ke moua e tau aoga mai ai. To lata ia lautolu ke tiaki e tau taofiaga fakalotu pikopiko he vahā fakamua mo e tiaki foki e puhala moui fakamua ha lautolu. Lata ia lautolu ke ako ke tapulu ke he tagata foou ke fakakite aki ko e tau Kerisiano mooli. (Efeso 4:22-24; Kolo. 3:9, 10) Ko lautolu he tau mamoe kehe ne hao atu ke he magaaho ia to lahi e gahua ha lautolu ke taute. Ko e fiafia ha ia ke taute e tau fekafekau pihia ki a Iehova, ti atāina mai he tau peehiaga mo e tau fakalavelave he lalolagi kelea nei!
14, 15. Fakamaama e matutakiaga ka ha ha he vahāloto ha lautolu ne hao mai he matematekelea lahi mo e tau tagata tututonu ka liu tu mai.
14 Ko e tau fekafekau tua fakamooli ha Iehova ne mamate fakamua ato fekafekau a Iesu ke he lalolagi ka lahi foki e mena ke ako he magaaho ia. To ako a lautolu ke mailoga e Mesia ne mavehe, ko ia ne leva e amaamanaki a lautolu ki ai ka e nakai kitia e lautolu a ia. He tau momoui fakamua ha lautolu, kua fitā he fakakite e lautolu e fakamakai ke fakaako e Iehova. Manamanatu la ke he fiafia mo e kotofaaga ke lagomatai a lautolu—ke fakatai ki ai, he fakamaama ki a Tanielu e fakamooliaga he tau perofetaaga ne tohi hifo e ia ka e nakai maama!—Tani. 12:8, 9.
15 Mooli, pete he loga e mena ke ako e lautolu ka liu tu mai ia tautolu, to loga foki e hūhū ha tautolu ka hūhū age ki a lautolu. Maeke ia lautolu ke fakamaama fakalahi ki a tautolu e tau mena tutupu ne totoku he Tohi Tapu ka e nakai fakamatafeiga mai. Manamanatu la ke he olioli lahi he ako fakamatafeiga hagaao ke he tau puhala fakatagata loga ha Iesu mai he kasini haana ko Ioane ko e Papatiso! Ko e tau mena ke ako e tautolu mai he tau tagata tua fakamooli pihia ka foaki katoatoa ki a tautolu e loto fakaaue ma e Kupu he Atua ke mua atu ke he tau mena ne iloa e tautolu he vahā nei. Ko e tau fekafekau tua fakamooli ha Iehova ne mamate—mo lautolu he moto tagata tokologa ne mamate he vahā fakahiku—to moua “e liliu tutu mai kua mua he mitaki.” Ne kamata e fekafekauaga ha lautolu ki a Iehova he lalolagi ne pule e Satani. Ko e fiafia ha ia ma lautolu ke matutaki atu e fekafekauaga i lalo he tau tutūaga hagahaga mitaki he lalolagi foou!—Hepe. 11:35; 1 Ioa. 5:19.
16. Hagaao ke he tau perofetaaga, to tupu fēfē e Aho Fakafiliaga?
16 He taha magaaho ni he Aho Fakafiliaga, to hafagi e tau tohi vakai. Fakalataha mo e Tohi Tapu, to moua e fakavēaga ke fakafili aki a lautolu oti ne momoui po kua talahaua a lautolu ke lata ke moua e moui tukulagi. (Totou Fakakiteaga 20:12, 13.) He matahiku he Aho Fakafiliaga, to moua he tau tagata takitokotaha e magaaho lahi ke fakakite e tuaga haana hagaao ke he matakupu he pule katoatoa he lagi mo e lalolagi. To fakatokoluga nakai e ia e fakaholoaga he Kautu mo e fakaatā e Punua Mamoe ke takitaki a ia ke he “tau vaipuna he moui”? Po ke totoko, nakai mahalohalo a ia ke eke mo tagata he Kautu he Atua? (Fakakite. 7:17; Isaia 65:20) He mogoia, to ha ha he tau tagata oti he lalolagi e magaaho ke taute e tau fifiliaga fakatagata, ne nakai fakalavelave he agahala po ke he takatakaiaga kelea muitui. To nakai fai tagata ke hūhū toko e tonuhia he fakafiliaga fakahiku ha Iehova. Ko e tau tagata kelea muitui ni ka fakaotioti tukumalagi.—Fakakite. 20:14, 15.
17, 18. Ko e heigoa e amaamanakiaga fiafia lahi he Aho Fakafiliaga ne onoono ki ai e tau Kerisiano fakauku mo e tau mamoe kehe?
17 Ko e tau Kerisiano fakauku he vahā nei, ne talahaua ke lata ke moua e Kautu, kua hagaaki fakamakai atu ke he pule he Aho Fakafiliaga. Ko e kotofaaga mitaki ue atu ha ia ma lautolu! Kua omoomoi he amaamanakiaga tonu ia a lautolu ke muitua ke he fakatonuaga ne foaki e Peteru ke he tau matakainaga ha lautolu he senetenari fakamua: “Kia au atu ai he lalilali a mutolu ke fakamau ha mutolu a uiaga mo e ha mutolu a fifiliaga, ha ko e mena ka eke e mutolu e tau mena ia, ti nakai tuai veveli a mutolu. Ha ko e mena ka pihia, ti tuku mai kia mutolu ke hao mo e atā ke he hala he kautu tukulagi he Iki ha tautolu ko e Fakamoui ia ko Iesu Keriso.”—2 Pete. 1:10, 11.
18 Kua olioli auloa e tau mamoe kehe mo e tau matakainaga fakauku ha lautolu. Kua fakamalolō a lautolu ke lalago a lautolu ia ne fakauku. Ko e tau kapitiga he Atua he vahā nei, kua omoomoi a lautolu ke au atu e lalilali ke he fekafekauaga he Atua. He Aho Fakafiliaga ia, to fiafia lahi a lautolu ke lalago loto katoa e tau fakaholoaga he Atua he takitaki e Iesu a lautolu ke he tau vaipuna he moui. Ati—fakahiku ai—to talahaua a lautolu ke lata mo tau fekafekau ha Iehova he lalolagi ke he tukumalagi tukumuitea!—Roma 8:20, 21; Fakakite. 21:1-7.
Manatu Nakai e Koe?
• Ko e heigoa ne putoia ke he tau mena ha Iesu?
• Lalago fēfē he moto tagata tokologa e tau matakainaga fakauku ha lautolu?
• Ko e heigoa e tau kotofaaga mo e tau amaamanakiaga ne olioli e lautolu he moto tagata tokologa?
• Fēfē e onoonoaga haau ke he Aho Fakafiliaga?
[Fakatino he lau 25]
Ko lautolu he moto tagata tokologa kua unu e tau tapulu mo e fakahina ai ke he toto he Punua Mamoe
[Fakatino he lau 27]
Ko e heigoa ne amanaki a koe ke ako mai he tau tagata tua fakamooli ka fakaliu tu mai?