Kolo Toko he FATATOHI INITANETE
Kolo Toko
FATATOHI INITANETE
Faka-Niue
ā
  • ā ē ī ō ū
  • TOHI TAPU
  • TAU TOHI
  • TAU FELEVEIAAGA
  • w98 9/1 lau 24-29
  • Nofo Tata ke he Teokarasi

Nakai fai vitiō ma e fifiliaga nei.

Fakamolemole, fai lekua ke moua e vitiō.

  • Nofo Tata ke he Teokarasi
  • Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1998
  • Tau Vala Mataulu
  • Tau Tohi Pihia Foki
  • Ko e Heigoa e Teokarasi Moli?
  • Ko e Fakatokatokaaga Teokarasi
  • Ko e Onoonoaga Fakateokarasi ke he Pule Fakalalolagi
  • Tuku Fakamua e Lilifu he Atua
  • “Kia Fifitaki a Mutolu ke he Atua”
  • Pule a Iehova—Mai he Pule-Atua
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1994
  • Tau Leveki Mamoe mo e Tau Mamoe he Pule-Atua
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1994
  • Leveki Mamoe Fakalataha mo e Tufuga Homo ue Atu ha Tautolu
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1993
  • Ko e Onoonoaga Kerisiano ke he Pule Malolo
    Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1994
Kitia Foki
Ko e Kolo Toko Fakapuloaaga he Kautu a Iehova—1998
w98 9/1 lau 24-29

Nofo Tata ke he Teokarasi

“Ha ko Iehova ko e ha tautolu a Fakafili a ia, ko Iehova ko e ha tautolu a Pule, ko Iehova ko e ha tautolu a Patuiki.”​—ISAIA 33:22.

1. Ko e ha e fakatufono ko e mena kapeletu ke he tokologa he tau tagata?

KO E vala tala he fakatufono kua kapeletu lahi ke he tau tagata. Ta mai he fakatufono mitaki e mafola mo e monuina. Talahau mai he Tohi Tapu: “Kua fakatumau ai he patuiki e motu ke he fakafiliaga.” (Tau Fakatai 29:4) He taha fahi, kua takitaki he fakatufono kelea ke he nakai fakafiliaga tonu, nakai fakamoli, mo e favale. “Ka pule e tagata mahani kelea ti ooi ai e motu.” (Tau Fakatai 29:2) Tali mai he fakamauaga tala tuai, ne lali e tau tagata ke he tau fakatufono loga kehekehe, ti momoko ai, ne fa “ooi” a lautolu ha ko e favale he tau pule ha lautolu. (Fakamatalaaga 8:9) To kautu nakai ha fakatufono ke ta mai e fiafia tukulagi ke he tau tagata?

2. Ko e ha e “teokarasi” ko e talahauaga latatonu he fakatufono Isaraela i tuai?

2 Ne talahau he tagata fakamau tala tuai ko Josephus e fakatufono kehe lahi he tohi e ia: “Ne age ke he falu tagata e pule tokoluga ue atu fakapolitika he tau pule fakapatuiki, falu ke he tau pule fakamatakau, ka ko e falu ke he tau tuaga noa. Ko e foaki fakatufono ha tautolu ko [Mose], ne nakai mafai he ha puhala nei he fakatokaaga fakapolitika, ka e age ke he hana motu e fakatokaaga he mena​—kaeke kua fakaata ai he talahauaga malolo​—liga ko e kupu ‘teokarasi,’ mo e toka ai e pule katoa mo e malolo ke he Atua.” (Against Apion, II, 164-5) Hagaao ke he Con­cise Oxford Dictionary, ko e teokarasi kua kakano “ko e puhala he fakatufono he Atua.” Nakai toka ai i loto he Tohi Tapu, ka e kua fakamaama fakamitaki e fakatufono ha Isaraela i tuai. Pete ni kua fai patuiki fakalalolagi e tau Isaraela, ko e pule moli ha lautolu ko Iehova. Ne talahau he perofeta Isaraela ko Isaia: “Ko Iehova ko e ha tautolu a Fakafili a ia, ko Iehova ko e ha tautolu a Pule, ko Iehova ko e ha tautolu a Patuiki.”​—Isaia 33:22.

Ko e Heigoa e Teokarasi Moli?

3, 4. (a) Ko e heigoa e teokarasi moli? (e) Nakai leva, ko e heigoa e tau fakamonuinaaga ka ta mai he teokarasi ke he tau tagata oti?

3 Tali mai he fakatu e Josephus e kupu, tokologa he tau kaufakalatahaaga ne fakamaama ko e tau teokarasi. Ko e falu ne kitia ai kua mao, malolo lahi, mo e fakatupetupe vale. Ko e tau teokarasi moli nakai a lautolu? Nakai ke he puhala ne fakaaoga e Josephus e kupu. Ko e vihiaga he kakano he kupu “teokarasi” ne fakalaulahi ai. Kua fakamaama he World Book Encyclopedia “ko e puhala he fakatufono he motu ne kua pule ai he akoako po ke tau akoako, mo e ko e tau tagata he matakau akoako kua takitaki e tau mena fakamotu mo e fakalotu.” Pete ia, ko e teokarasi moli, nakai ko e fakatufono he tau akoako. Ko e pule moli he Atua, ko e fakatufono he Tufuga he lalolagi mo e lagi katoatoa, ko Iehova ko e Atua.

4 Tata lahi mai, to ha ha ai e lalolagi katoa he teokarasi, mo e monuina ka ha ha i ai! “Ko e ha lautolu a Atua haia. To holoholo kehe he Atua e tau hihina mata oti mai he tau mata ha lautolu; ti nakai tuai fai mate, po ke fakatutuku, po ke tagi, ti nakai tuai fai matematekelea; ha kua mole atu e tau mena fakamua.” (Fakakiteaga 21:3, 4) Nakai ko e pule fakaakoako he tau tagata nakai mitaki katoatoa ka ta mai e fiafia pihia. Ko e pule Atua ni kua maeke. Ti, kua nakai lali e tau Kerisiano moli ke fakakite e teokarasi he gahua fakapolitika. Kua tatali fakauka a lautolu ke he Atua ke fakatu e teokarasi he lalolagi katoa he magaaho ni hana mo e ke he puhala ni hana.​—Tanielu 2:44.

5. Kua gahuahua e teokarasi moli i fe he vaha nei, mo e ko e heigoa e tau huhu kua laga mai hagaao ki ai?

5 Ato hoko e magaaho ia, to fakagahua ai e teokarasi moli. I fe? Ia lautolu kua potopoto mai ke he pule he Atua mo e fakalataha ke taute e finagalo hana. Ko lautolu ia ne fakamoli ne fakapotopoto ko e “motu” fakaagaga he lalolagi katoa ke he ‘fonua’ fakaagaga. Ko lautolu haia ne toe he “Isaraela he Atua” mo e ha lautolu a tau hoa ne molea e lima mo e hafa e miliona Kerisiano. (Isaia 66:8; Kalatia 6:16) Ko lautolu anei ka fakalataha mo Iesu Keriso, ko e Patuiki he lagi ne nofo mo Iehova ko e Atua, ko e “Patuiki tukulagi.” (1 Timoteo 1:17; Fakakiteaga 11:15) Ko e heigoa e puhala kua fakateokarasi e fakatokatokaaga nei? Fefe e onoonoaga he tau tagata i ai ke he pule he tau fakatufono fakalalolagi? Mo e fakatumau fefe e matapatu fakaakoaga he tau tagata kua fakagahuahua e pule i loto he fakalatahaaga fakaagaga?

Ko e Fakatokatokaaga Teokarasi

6. Maeke fefe e fakatokatokaaga kitia he tagata ke pule he Atua?

6 Maeke fefe he fakatokatokaaga he tagata ke pule e Iehova, ne kua nofo ke he lagi nakai kitia? (Salamo 103:19) Ti ko lautolu ne fakalataha i ai ne muitua ke he fakatonuaga he agaga: “Kia tua a koe kia Iehova mo e hāu a loto katoa; ka e aua neke falanaki a koe ke he hāu a pulotu.” (Tau Fakatai 2:6; 3:5) Kua fakaata e lautolu e Atua ke pule ki a lautolu he muitua e lautolu e “fakatufono a Keriso” mo e fakagahua e tau matapatu fakaakoaga mai he agaga i loto he Tohi Tapu ke he tau momoui ha lautolu he tau aho oti. (Kalatia 6:2; 1 Korinito 9:21; 2 Timoteo 3:16; kikite Mataio 5:22, 28, 39; 6:24, 33; 7:12, 21.) Ke taute e mena nei, kua lata a lautolu ke eke mo tau tagata fakaako Tohi Tapu. (Salamo 1:1-3) Tuga e tau Perea “mahani mitaki” i tuai, ne nakai muitua noa a lautolu ke he tau tagata ka e fakatumau ke kumikumi ke he Tohi Tapu e tau mena kua ako e lautolu. (Gahua 17:10, 11; Salamo 119:33-36) Kua liogi a lautolu tuga e salamo: “Kia fakaako e koe au ke he loto matala mitaki mo e pulotu; ha kua talia fakatonu e au hāu a tau poaki.”​—Salamo 119:66.

7. Ko e heigoa e fakatokaaga he leveki ke he teokarasi?

7 He tau fakatokatokaaga oti, kua liga ha ha i ai e falu kua fakagahuahua e pule po ke foaki e takitakiaga. Nakai kehe e Tau Fakamoli a Iehova, ti kua muitua a lautolu ke he fakatokaaga pule ne fakatoka mai he aposetolo ko Paulo: “Ko e ulu he tau tane oti ko Keriso haia, ko e ulu he hoana ko e tane haia, ka ko e ulu a Keriso ko e Atua haia.” (1 Korinito 11:3) Lagotatai mo e mena nei, ko e tau tagata tane ni ne lata ke fekafekau ko e tau motua he tau fakapotopotoaga. Ti pete ni ko Iesu​—“ko e ulu he tau tane oti”​—he lagi, ka e ha ha agaia ke he lalolagi a lautolu “ne toe” he hana tau matakainaga fakauku, kua amaamanaki ke pule mo ia ke he lagi. (Fakakiteaga 12:17; 20:6) Kua fakakatoatoa ai e “fekafekau fakamoli mo e loto matala.” Kua fakakite he tau Kerisiano e omaoma ha lautolu ki a Iesu, ti ko e ulu a Iesu, ko Iehova, he talia e takitakiaga he “fekafekau.” (Mataio 24:45-47; 25:40) He puhala nei, kua maopoopo ai e teokarasi. “Ha ko e Atua nakai ko e Atua ha i ai e fakaagitau, ka e ko e mafola.”​—1 Korinito 14:33.

8. Lalago fefe he tau motua Kerisiano e matapatu fakaakoaga he teokarasi?

8 Kua lagomatai he tau motua Kerisiano e matapatu fakaakoaga he teokarasi ha kua mailoga e lautolu kua fai fakalago a lautolu ki a Iehova ke he puhala kua fakagahua e lautolu e fai kaupaaga he pule. (Heperu 13:17) He taute fifiliaga, kua falanaki a lautolu ke he pulotu he Atua, nakai ko e ha lautolu ni. He mena nei, kua muitua a lautolu ke he fakafifitakiaga a Iesu. Ko ia e tagata ne mua atu e pulotu ne kua leva e moui. (Mataio 12:42) Ko e mena ia, ne tala age a ia ke he tau Iutaia: “Nakai maeke ke he Tama ke eke taha mena, ko ia ni hokoia; ka ko e tau mena ne kikite atu ke he Matua ha ne eke.” (Ioane 5:19) Tatai tonu e aga he tau motua mo e Patuiki ko Tavita. Ne fakagahuahua e ia e pule malolo he teokarasi. Ka e, manako a ia ke muitua ke he puhala a Iehova, nakai ko e hana ni. Ne liogi a ia: “Iehova na e, kia fakaako mai e koe au ke he hau a puhala, ti takitaki e koe au ke he puhala molemole.”​—Salamo 27:11.

9. Pete ni e kehekehe e tau amaamanakiaga mo e tau kotofaaga kehekehe he fekafekauaga he teokarasi, ko e heigoa e onoonoaga lagotatai kua ha ha he tau Kerisiano tukulele?

9 Ne huhu e falu kua tonu kia ko e pule he fakapotopotoaga kua fakagahua ni he tau tagata tane ne lata po ke he falu kua ha ha ai e amaamanakiaga he lagi ka e ha ha he falu e amaamanakaiaga he lalolagi. (Salamo 37:29; Filipi 3:20) Pete ia, ko e tau Kerisiano tukulele, kua fakaaue ke he tau fakatokaaga nei kua mai he Kupu he Atua. Kua fakateokarasi ai. Kaeke kua huhu a lautolu, kua fa mahani ko lautolu haia ne nakai mailoga e tau matapatu fakaakoaga he Tohi Tapu. Kehe foki, kua iloa he tau Kerisiano kua tatai ni e tau tagata tane mo e fifine ke he fofoga a Iehova ka fakahagaao ke he fakamouiaga. (Kalatia 3:28) Ma e tau Kerisiano moli, ke eke mo tau tagata tapuaki he Pule Katoatoa he lagi mo e lalolagi katoa ko e kotofaaga tokoluga ue atu, ti fiafia a lautolu ke taute e ha mena kua fakatoka mai e Iehova ki a lautolu. (Salamo 31:23; 84:10; 1 Korinito 12:12, 13, 18) Pete ia, ko e moui tukulagi, ke lata mo e lagi po ke he lalolagi parataiso, ko e amaamanakiaga homo ue atu moli.

10. (a) Ko e heigoa e aga mitaki ne fakatata e Ionatana? (e) Fakakite fefe he tau Kerisiano he vaha nei e aga taha ia tuga a Ionatana?

10 Ti, kua fakakite he Tau Fakamoli a Iehova a Ionatana, ko e tama tane matakutaku Atua he Patuiki ko Saulo. Liga to eke a Ionatana mo patuiki mitaki ue atu. Pete ia, ha ko e nakai mahani fakamoli a Saulo, ne fifili e Iehova a Tavita mo patuiki ke ua ha Isaraela. Ne konakona kia a Ionatana ha ko e mena nei? Nakai. Ne eke a ia mo kapitiga mitaki a Tavita mo e puipui foki e ia a ia mai ia Saulo. (1 Samuela 18:1; 20:1-42) He puhala taha ia, ko lautolu kua ha ha ai e amaamanakiaga he lalolagi kua nakai mahekeheke ki a lautolu kua amaamanaki ke he lagi. Ti nakai mahekeheke e tau Kerisiano moli ki a lautolu kua fakagahua e pule fakateokarasi he fakapotopotoaga. Ka ko lautolu kua “fakahelehele fakalahi a lautolu mo e fakaalofa,” he mailoga e gahua fakamakai ha lautolu ke lata mo e tau matakainaga fakaagaga ha lautolu.​—1 Tesalonia 5:12, 13.

Ko e Onoonoaga Fakateokarasi ke he Pule Fakalalolagi

11. Fefe e onoonoaga he tau Kerisiano kua omaoma ke he pule fakateokarasi ke he tau pule fakalalolagi?

11 Ka nonofo e Tau Fakamoli a Iehova i lalo he teokarasi, ko e pule he Atua, fefe e onoonoaga ha lautolu ke he tau pule fakamotu? Ne pehe a Iesu “nakai ko e tau tagata he lalolagi” hana tau tutaki. (Ioane 17:16) Pete ia, kua mailoga he tau Kerisiano e kaitalofa ha lautolu ke he tau fakatufono fakalalolagi a “Kaisara.” Ne pehe a Iesu kua lata a lautolu ha “Kaisara, kia uta . . . kia Kaisara; ka ko e tau mena he Atua, kia uta a ke he Atua.” (Mataio 22:21) Hagaao ke he Tohi Tapu, ko e tau fakatufono he tagata ne “ha ha i ai e pule ainei, kua kotofa he Atua a lautolu.” Ko Iehova, ko e Punaaga he tau pule oti, kua fakaata e tau fakatufono, ti amanaki a ia ki ai ke taute e mitaki ki a lautolu i lalo he pule ia. Ka taute pihia e lautolu, ko e tau “fekafekau he Atua” a lautolu. Ko e tau Kerisiano ko e tau tagata ke he fakatufono he motu ne nonofo ai a lautolu “ha ko e loto manamanatu ha lautolu.” (Roma 13:1-7) Moli, ka manako e motu ke he ha mena kua fekehekeheaki mo e fakatufono he Atua, “kua lata ni ke mua e omaoma ke he Atua ke he omaoma ke he tau tagata.”​—Gahua 5:29.

12. He favale e tau pule ke he tau Kerisiano, ha hai e fakafifitakiaga kua mumuitua a lautolu ki ai?

12 Ka e kua ka favale e tau pule fakatufono ke he tau Kerisiano moli? Ti muitua a lautolu ke he fakafifitakiaga he tau Kerisiano fakamua, ne fakauka he tau magaaho favale lalahi. (Gahua 8:1; 13:50) Ko e tau kamatamata nei he tua ne nakai fakaofo ha kua hataki e Iesu na to hohoko mai ai. (Mataio 5:10-12; Mareko 4:17) Ka kua nakai totoko atu he tau Kerisiano fakamua ia ha lautolu a tau tagata favale; ti nakai lolelole foki e tua ha lautolu ha ko e pehiaaga. Kua mumui a lautolu ke he fakafifitakiaga ha Iesu: “Ko ia ne amuamu ki ai, ka e nakai amuamu atu ke taui atu, ne fakamamahi a ia ka e nakai fakamatakutaku atu, ka e tuku atu a lautolu kia ia kua fakafili fakatonu.” (1 Peteru 2:21-23) E, ko e tau matapatu fakaakoaga Kerisiano kua kautu ke he tau fakaita ha Satani.​—Roma 12:21.

13. Tali atu fefe e Tau Fakamoli a Iehova ke he favaleaga mo e kelipopoaga mai ki a lautolu?

13 Tatai foki ni mo e vaha nei. He senetenari he vaha nei, kua mamahi lahi e Tau Fakamoli a Iehova ha ko e tau pule malolo favale​—tuga ni ne talahau tuai e Iesu. (Mataio 24:9, 13) He falu motu kua holofa e tau pikopiko uli mo e tau fakaheheaga ha lautolu ne lali ke fakaohooho e tau pule ke totoko a lautolu nei ko e tau Kerisiano moli. Pete ni e tau “talahaua kelea,” kua fakakite ni he Tau Fakamoli a lautolu ko e tau fekafekau he Atua. (2 Korinito 6:4, 8) Ka lata, ne fakakite e lautolu e mena tupu ke he tau pule mo e ki mua he tau hopoaga he motu ke maeke ke fakatata ha lautolu a aga mitaki. Ti fakaaoga e lautolu e tau puhala kua hafagi ma lautolu ke fakatonu atu ke he tala mitaki. (Filipi 1:7) Ka e he mole e lali ha lautolu ke he fakatufono, ne toka e lautolu e tau mena oti ki a Iehova. (Salamo 5:8-12; Tau Fakatai 20:22) Ka lata ai, kua tatai a lautolu mo e tau Kerisiano fakamua kua nakai matakutaku he matematekelea ha ko e tututonu.​—1 Peteru 3:14-17; 4:12-14, 16.

Tuku Fakamua e Lilifu he Atua

14, 15. (a) Ko e heigoa kua mua atu ki a lautolu kua lalago e matapatu fakaakoaga he teokarasi? (e) Ke he magaaho fe ne fakatoka e Solomona e fakafifitakiaga mitaki he fakatokolalo he tuaga hana he leveki?

14 He fakaako e Iesu hana tau tutaki ke liogi, ko e mena mua ne talahau e ia ko e fakatokoluga he higoa a Iehova. (Mataio 6:9) He lagotatai mo e mena nei, ko lautolu kua nonofo i lalo hifo he teokarasi kua kumi e lilifu he Atua, nakai ko e ha lautolu ni. (Salamo 29:1, 2) Kua hokotaki mai he Tohi Tapu ke he senetenari fakamua, ko e fakatupetupeaga anei ma e falu kua fakaheu ke muitua ki a Iesu ha kua “mua ha lautolu a manako ke he fakahekeaga mai he tau tagata,” ne manako a lautolu ke fakaheke he tau tagata. (Ioane 12:42, 43) Moli, kua lata ke fakatokolalo ke tuku fakamua e lilifu ki a Iehova.

15 Ne fakakite e Solomona e agaga mitaki hagaao ke he mena nei. Fakatatai hana tau kupu ke he tukuleleaga he faituga mua ue atu ne talaga e ia mo e ha Nepukanesa hagaao ke he tau gahua talaga hana. He lahi e fakatokoluga, ne hula a Nepukanesa: “Nakai kia ko Papelonia lahi hanai, ne eke ai e au ke he haku a malolo lahi ni, ke eke mo fale he kautu, kia fakaheke ai foki haku a lilifu?” (Tanielu 4:30) Kehe ai, ne fakatokatoka hifo fakalatalata e Solomona hana tau fakakatoatoaaga, he talahau: “Ko e moli kia, to haele kia e Atua mo e tau tagata ke he lalolagi? Kitiala, ko e lagi, mo e lagi he tau lagi, kua nakai lata ia kia koe he apiapi, ti au atu he nakai lata e fale nai kua ta e au!” (2 Nofoaga he Tau Patuiki 6:14, 15, 18; Salamo 127:1) Ne nakai fakatokoluga ni e Solomona a ia. Ne iloa e ia ko e hukui noa ha Iehova a ia mo e tohia: “Ka hau e mahani fakatokoluga ti hau ai e mā; ka e ha ha i ai e iloilo kia lautolu kua fakatokolalo.”​—Tau Fakatai 11:2.

16. Fakamoli fefe e tau motua ko e fakamonuina moli he nakai fakamatalahi ne lautolu a lautolu?

16 Kua fakatokoluga pihia he tau motua Kerisiano a Iehova, nakai ko lautolu. Ne muitua a lautolu ke he fakatonuaga a Peteru: “Kaeke ke fekafekau e taha kia fakalata ke he malolo kua foaki mai he Atua, kia fakaheke e Atua ke he tau mena oti kana, ha ko Iesu Keriso.” (1 Peteru 4:11) Ne fakamaama he aposetolo ko Paulo e “feua he epikopo,” nakai ko e tuaga talahaua kua aoga, ka ko e “gahua mitaki.” (1 Timoteo 3:1) Ne kotofa e tau motua ke fekafekau, nakai ke pule. Ko lautolu ko e tau faiaoga mo e tau leveki ke he fuifui mamoe he Atua. (Gahua 20:28; Iakopo 3:1) Ko e tau motua foaki ne lautolu a lautolu mo e fakatokolalo ko e fakamonuina moli ke he fakapotopotoaga. (1 Peteru 5:2, 3) “Kia fakahelehele foki e mutolu a lautolu kua pihia,” ti fakaaue ki a Iehova kua foaki e ia e tau motua tokologa kua lata ke fakatumau e teokarasi he “tau aho uka” nei.​—Filipi 2:29; 2 Timoteo 3:1.

“Kia Fifitaki a Mutolu ke he Atua”

17. Fifitaki fefe e lautolu i lalo he teokarasi e Atua?

17 Ne fakamafana e aposetolo ko Paulo: “Kia fifitaki a mutolu ke he Atua tuga e tau fanau fakahelehele.” (Efeso 5:1) Ko lautolu kua omaoma ke he teokarasi kua lali lahi ke tuga e Atua ha ko e mena maeke he tau tagata nakai mitaki katoatoa. Ma e fakatai, kua talahau mai he Tohi Tapu ki a Iehova: “Ko e Maka tumau a ia, kua katoatoa ni e mitaki hana gahua; ha kua tonu hana tau puhala oti ni? ko e Atua kua fakamoli, nakai ha ha ia ia ha mahani kelea, ko e mahani tututonu mo e mahani hakohako ni a ia.” (Teutaronome 32:3, 4) Ke fifitaki e Atua ke he puhala nei, kua kumi he tau Kerisiano e mahani fakamoli, tututonu, mo e tuaga lagotatai he fakafiliaga tonu. (Mika 6:8; 1 Tesalonia 3:6; 1 Ioane 3:7) Kua kalo kehe mai a lautolu he tau mena loga ne kua talia ke he lalolagi, tuga e mahani kelea, velevelekoloa, mo e lotokai. (Efeso 5:5) Ha kua muitua e tau fekafekau a Iehova faka-Atua, nakai ko e tau tutuaga he tagata, ti ko e hana fakatokatokaaga kua teokarasi, mea mo e ati hake.

18. Ko e heigoa e fua mua ue atu he Atua, mo e fakaata fefe he tau Kerisiano hana fua nei?

18 Ko e fua mua ue atu ha Iehova ko e Atua ko e fakaalofa. “Ko e Atua ko e fakaalofa,” he talahau he aposetolo ko Ioane. (1 Ioane 4:8) Ha kua kakano e teokarasi ko e pule he Atua, kua takitaki atu ke he pule he fakaalofa. Ne pehe a Iesu: “Ko e mena ia ke iloa ai he tau tagata oti kana, ko e haku a tau tutaki a mutolu, ka feofanaki a mutolu.” (Ioane 13:35) Ko e fakatokatokaaga fakateokarasi kua fakakite e mua ue atu he fakaalofa he tau aho fakahiku nei kua uka. Ke he felatauaki pauaki i Aferika, ne fakatata he Tau Fakamoli a Iehova e fakaalofa ke he tau tagata oti, pete ni ko e matakau fe kua nonofo ai a lautolu. Ke he felakutaki ha Iukosalavia, ne felagomataiaki e Tau Fakamoli a Iehova he tau fahi oti, ka e fakalataha e falu he tau matakau fakalotu ke he fakameaaga fakamatakau. He kitiaaga fakatagata, kua lali e Tau Fakamoli a Iehova ke omaoma e fakatonuaga a Paulo: “Kia tiaki e mutolu e fakafiu oti mo e vale, mo e ita, mo e miha, mo e kupu kelea, katoa mo e tau loto kelea oti kana. Ka kia eke a mutolu mo tau tagata totonu ko e taha ke he taha, kia hofihofi ha mutolu a fakaalofa, mo e fefakamagaloaki a mutolu; tuga e Atua ha ia Keriso ne fakamagalo e ia a mutolu.”​—Efeso 4:31, 32.

19. Ko e heigoa e tau fakamonuinaaga he mogonei mo e ma e vaha anoiha ma lautolu kua omaoma ke he teokarasi?

19 Ko lautolu kua fakalataha ke he teokarasi kua olioli e tau monuina lalahi. Kua mafola a lautolu mo e Atua mo e tau matakainaga Kerisiano. (Heperu 12:14; Iakopo 3:17) Fai amaamanaki a lautolu he moui. (Fakamatalaaga 12:13) Ha ha ia lautolu e haohao fakaagaga mo e amaamanakiaga moli ma e vaha anoiha. (Salamo 59:9) Moli, kua olioli e lautolu e fakatoka mai tuai he tau tagata oti ke he pule fakateokarasi. Ti, talahau mai e Tohi Tapu, “nakai mahani kelea a lautolu, to nakai moumou mena ai e lautolu ke he haku a mouga tapu oti; ha ko e mena to puke e lalolagi ke he maama kia Iehova, tuga ne toka kua ūfia ke he puke tahi.” (Isaia 11:9) Ko e magaaho homo ue atu ha a ia! Kia igatia a tautolu oti mo e mautauteute ke he Parataiso ia he vaha anoiha he nonofo fakatata mogonei ke he teokarasi.

Maeke Nakai a Koe ke Fakamaama?

◻ Ko e heigoa e teokarasi moli mo e kitia ki fe he vaha nei?

◻ Omaoma fefe e tau tagata ke he pule fakateokarasi he tau momoui ha lautolu?

◻ Ko e heigoa e tau puhala ha lautolu i lalo he teokarasi ke kumi e lilifu he Atua nakai ko e ha lautolu?

◻ Ko e heigoa falu fua mahani Atua ne fifitaki e lautolu kua lalago ke he teokarasi?

[Fakatino he lau 27]

Tuku fakamua e Solomona e lilifu he Atua ke he hana

    Tau Tohi Faka-Niue (1982-2025)
    Saini ki Fafo
    Saini ki Loto
    • Faka-Niue
    • Tufa
    • Tau Manako
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Tau Kupu Fakaaoga
    • Fakavēaga Fakatagata
    • Privacy Settings
    • JW.ORG
    • Saini ki Loto
    Tufa