Încăren zurali „i iag catar o Iah”

1. So phenel i Biblia anda i ciaci iubirea?

„I IAG [la iubireachi] si sar iech iag cai thabol zurales, i iag catar o Iah. Le bare paia ci daștin te mudaren i iubirea, nici le lena ci daștin te îngăren-la pența.”b (Cânt. 8:6, 7) Cadal versetea den duma șucar anda sar si i ciaci iubirea. Hai ande sa codo timpo, ande lende arachas iech ciacimos cai zuriarel codolen căsătorime: i iubirea mașcar o rrom hai i rromni daștil te încărel anda sea o timpo.

2. So trebul te cherel o rrom hai i rromni ca lenghi iubirea te na șudrol?

² Încărel catar o rrom hai i rromni dacă i iubirea mașcar lende va așela anda sea o timpo. Sar exemplo, iech iag daștil te thabol anda sea o timpo, tha numai cana si șiute cașta pe late. Dacă chonic ci cherel cadaia, i iag va merela. Sa cadea, i iubirea mașcar o rrom hai i rromni daștil te așel zurali anda sea o timpo numai cana von den penghi zor caște zuriaren pengo phanglimos. Poiechdata, von daștinas te hachiaren că i iubirea mașcar lende șudrol, vi mai but cana nachen prin pharimata le lovența, pharimata ando bariarimos le șiavengo sau iech nasfalimos. Dacă vi tu san căsătorime, sar daștis te încăres zurali „i iag catar o Iah” ande chi căsnicia? Ande cado articolo, va avela te dichas trin buchia cai va ajutina-tu te încăres zuralo chio phanglimos la căsătoriaco hai te bucuris-tu catar iech căsnicia fericime.c

ZURIAR VI MAI DUR CHIO AMALIMOS LE IEHOVAIA

3. Sar ajutil o amalimos chidino le Iehovaia ieche rromes hai iecha rromnia te încăren zurali penghi iubirea? (Eclesiasto 4:12) (Dich vi le imagini.)

³ Caște încăren zurali „i iag catar o Iah”, vi le rromes, tha vi la rromnia trebun te aven-len iech amalimos chidino le Iehovaia. Sar ajutil-len cadaia ande lenghi căsnicia? Cana o amalimos le Iehovaia si po iechto than ande lenghi viața, von sighiaren te len-pe pala le sfaturi le Devlesche. Cadaia, va ajutila-len te nachen părdal le pharimata cai daștinas te șudriarel i iubirea cai si mașcar lende. (Citisar Eclesiasto 4:12.) Mai but, le manușa spiritualo den sea penghi zor te bariaren calități sar avelas, o lașimos, i răbdarea hai i iertarea. (Ef. 4:32–5:1) Cana o rrom hai i rromni sicaven cadal calități va avela mai ușoro anda lende te bariaren penghi iubirea iech caring aver. Iech phei po anav Lena, cai sili căsătorime de mai but sar 25 bărșa, phenel: „Na-i pharo te iubis hai te sicaves pachiv caring iech manuș spiritualo”.

4. Sostar alosardea o Iehova ca o Iosif hai i Maria te aven le dada le Isusosche?

⁴ Te dichas iech exemplo andai Biblia. Cana o Iehova alosardea ande so familia avelas te cărdiol lesco Șiavo, vo alosardea le Iosifos hai la Maria, chiar cana sas but aver jene andai familia le Davidoschi. So dichlea o Iehova lende? Len sas-len iech amalimos chidino le Iehovaia. Hai o Iehova jianelas că anda codoia că sas-len iech bari iubirea anda leste, vi lenghi căsnicia avelas te avel zurali. So daștin te sichion codola căsătorime catar o Iosif hai i Maria?

5. So daștin te sichion le rroma catar o Iosif?

⁵ O Iosif sighiardea te lel-pe pala le sfaturi le Iehovasche hai cadaia ajutisardea-les te avel iech lașio rrom. Pala so fal-pe o Iehova phendea lesche trin-var so te cherel anda peschi familia. De fiesavi data, vo așundea cu sea, chiar cana trebulas te cherel paruimata. (Mat. 1:20, 24; 2:13-15, 19-21) Anda codoia că lea-pe sea o timpo pala so phendea lesche o Iehova, o Iosif daisardea te feril la Maria, te avel pașa late hai te lel sama latar. Daisaras te gândisaras-ame chichi de but barilea ando ilo la Mariaco lachi iubirea hai pachiv anda o Iosif cana dichlea sea so cherelas vo. Rromale, vi tumen daștin te len tumen pala o Iosif cana roden sfaturi andai Biblia caște len sama pe tumare familii.d Cana len tumen pala cadal sfaturi, chiar cana trebul te cheren paruimata, sicaven iubirea caring tumare rromnia hai zuriaren tumari căsnicia. Iech phei anda Vanuatu, cai sas-li căsătorime mai but sar 20 bărșa, phenel: „Cana mânro rrom rodel hai lel-pe pala le sfaturi cai del-le o Iehova, sicavav lesche vi mai but pachiv, simțosarav-ma andi siguranța hai daștiv te pachiav că vo alosarel sea o timpo so si mai mișto anda amari familia”.

6. So daștin te sichion le rromnia catar i Maria?

⁶ La Maria sas-la iech amalimos chidino le Iehovaia hai laco pachiamos ci încărelas catar so cherelas sau nici o Iosif. Voi prinjianelas mișto le Scripturi.e Sa cadea, voi cărdea pesche timpo te gândil-pe ca so sichiolas. (Luca 2:19, 51) Laco pachiamos zuralo cărdea anda i Maria te avel iech lași rromni. Aghies but rromnia den penghi zor te len-pe pala late. Iech phei po anav Emiko phenel: „Cana somas corcori, sas-ma mânro programo anda le buchia spiritualo. Tha, pala so gălem rromeste, mânro rrom manghelas-pe anda amende hai lelas sama te anas închinarea le Iehovasche ande iech than sar familia. Cadea că dem mânri sama că astardem te ajucărav lestar te cherel cadal buchia anda mande. Tha ji la urmă, hachiardem că trebulas te dav mânri zor te avel vi man iech amalimos zuralo le Iehovaia cai te na încărel chanicastar. Acana, cherav manghe timpo te avav numai me le Iehovaia, te mangav-ma lesche, te citisarav anda lesco Cuvânto hai te gândisarav-ma ca so sichioav”. (Gal. 6:5) Rromniale, dacă zuriaren mai dur tumaro amalimos le Iehovaia, tumare rromen va avena-len but motivea te așaren tumen hai te iubin tumen! (Prov. 31:30)

7. So daștin te sichion o rrom hai i rromni catar o Iosif hai i Maria anda o fapto te anen închinarea ande iech than?

⁷ O Iosif hai i Maria dine penghi zor vi ande iech than te încăren zuralo pengo amalimos le Iehovaia. Von hachiarde chichi de importanto si te anen închinarea le Iehovasche sar familia. (Luca 2:22-24, 41; 4:16) Daștil-pe că ci sas lenghe ușoro, vi mai but cana lenghi familia barilea. Cu sea cadala, von dine sea penghi zor te cheren cadaia. Von sile iech exemplo anda le rroma hai le rromnia de aghies. Dacă si tumen șiave, daștil-pe că na-i tumenghe ușoro te jian ca le întruniri sau te arachen timpo anda i închinarea andi familia. Daștil te avel tumenghe vi mai pharo te lașiaren tumaro programo caște sichion andai Biblia numai tumen le dui sau te manghen tumen ande iech than. Tha, încăren ande tumari goghi că atunci cana anen închinarea le Iehovasche sar familia, tumen pașion mai but lestar tha vi iech averestar. Cadea că șion po iechto than i închinarea co Iehova!

8. So daștil te cherel iech familia cai silen pharimata caște încărel i închinarea andi familia?

⁸ Tha so daștin te cheren dacă si tumen pharimata andi căsătoria? Daștil-pe că ci țârdel tumen o ilo te cheren i închinarea andi familia ande iech than. Daștin te alosaren te den duma anda vareso harno hai cai placial le duien anda tumende. Cadea, va pașiona mai but iech averestar hai va camena te cheren buchia spiritualo ande iech than sar familia.

BEȘEN ANDE IECH THAN MAI BUT TIMPO

9. Sostar trebul ca o rrom hai i rromni te beșen ande iech than mai but timpo?

⁹ Iech aver buchi cai daștin te cheren-la codola căsătorime caște așel zurali i iubirea de mașcar lende, si te beșen ande iech than mai but timpo. Cadaia, va ajutila-len te na duriaren-pe iech averestar hai te jianen so si andi goghi hai ilo iech averesco. (Gen. 2:24) Ita so dichle i Lilia hai o Ruslan ca țâra timpo pala so line-pe, acana mai but sar 15 bărșa. Voi phenel: „Mai anglal, pachiaiam că va avela amen mai but timpo iech anda aver. Tha sas amen but buchia te cheras ca i buchi, ando chăr hai, mai târzio, te bariaras le șiaven. Deam amari sama că, dacă ci cărdeamas amenghe timpo anda amende, avileas te duriaras-ame iech averestar”.

10. Sar daștin codola căsătorime te len-pe pala so phenel-pe ando Efeseni 5:15, 16?

¹⁰ Tha so daștin te cheren caște aven siguri că va beșena ande iech than mai but timpo? Daștinas te șion de iech rig, sau te alosaren de mai anglal, iech timpo cana te aven numai tumen le dui. (Citisar Efeseni 5:15, 16.) Iech phral anda Nigeria cai bușiol Uzondu phenel: „Cana cherav iech plano anda so trebul te cherav, șioav manghe de iech rig timpo caște avav ande iech than mânra rromniaia, hai pala codoia dav sea mânri zor ca cado timpo te avel po iechto than ande mânro programo”. (Filip. 1:10) I Anastasia, i rromni ieche supraveghetoroschi de circumscripție anda Moldova, phenel sar folosil voi o mai mișto pesco timpo: „Cherav mânri buchi cana mânro rrom cherel pesche buchia. Cadea, așel amenghe timpo anda amende”. Tha dacă si tumen prea but buchia te cheren hai ci arachen tumenghe timpo iech anda aver?

11. So buchia cherenas ande iech than o Aquila hai i Priscila?

¹¹ Codola căsătorime daștin te sichion but buchia catar o Aquila hai i Priscila, iech familia zurales pachivali anda o iechto secolo. (Rom. 16:3, 4) I Biblia ci del duma prea but anda lenghi căsnicia, tha sicavel că von cherenas buchi, predichinas hai ajutinas averen ande iech than. (Fap. 18:2, 3, 24-26) Mai but, cana si duma anda o Aquila hai i Priscila, i Biblia phenel-le ande iech than.

12. So daștin te cheren o rrom hai i rromni caște beșen ande iech than mai but timpo? (Dich vi le imagini.)

¹² Sar daștin codola căsătorime te len-pe pala o Aquila hai i Priscila? Gândin tumen ca le but buchia cai trebun te cheren-le. Daștinas te cheren chichiva anda lende ande iech than, na corcore? Sar exemplo, o Aquila hai i Priscila predichinas ande iech than. Jian vi tumen ande iech than, mai butivar andi predicarea? Sa cadea, o Aquila hai i Priscila cherenas buchi ande iech than. Daștil-pe că tumen ci si tumen sa codo than buchiaco, tha daștinas te cheren chichiva buchia ando chăr ande iech than? (Ecl. 4:9) Cana ajutin tumen iech averes caște cheren iech buchi, simțon că san sar iech echipa hai cadea daștin vi te den duma mai but. O Robert hai i Linda line-pe acana mai but sar 50 bărșa. Vo phenel: „Na-i amen but timpo caște beșas ande iech than liniștime. Tha cana me halavav le vasurea, hai mânri rromni chosel-le sau cana cherav buchi andi bar, hai voi avel te ajutil-ma, simțosarav-ma zurales fericime. Le buchia cai cheras-le ande iech than anen-ame mai pașă iech averestar, hai amari iubirea bariol sea mai but”.

13. So trebul te cherel o rrom hai i rromni caște aven-len iech phanglimos ciaces chidino?

¹³ Cu sea cadala, na bâstrăn că ci arăsăl numai te beșen ande iech than caște avel tumen iech phaglimos chidino. Iech phei căsătorime anda Brazilia phenel: „Aghies, si but buchia cai cioren amaro timpo, cadea că daisaras te arăsas te pachias că beșas ande iech than numai anda codoia că sam ande sa codo chăr. Tha hachiardem că ci arăsăl numai te beșas ande iech than. Trebul vi te dav mânre rromesche sea i atenția saveatar siles nevoia”. Te dichas sar o Bruno hai leschi rromni, i Tays, sicaven penghe atenția iech caring aver. Vo phenel: „Cana sam ande iech than, șioas de iech rig le telefoanea hai bucurisaras-ame iech averestar”.

14. So daștin te cheren o rrom hai i rromni dacă ci placial-le te beșen iech than?

¹⁴ Tha so daștis te cheres dacă tut hai chia rromnia ci placial tumen te beșen ande iech than? Daștil-pe că ci placial tumen sa codol buchia, sau daștil-pe că holiaren tumen iech pe aver. So daștin te cheren? Te gândisaras-ame pale ca iech iag cai thabol. Cana astarel-pe i iag voi ci thabol cadea de zurales. Trebul te aven șiute mai butivar pi iag cașta sea mai bare. Sa cadea, vi tumen daștin mai anglal te astaren te beșen chichiva momentea ande iech than ande fiesavo ghies. Alosaren iech buchi cai te placial le duien, na vareso cai daștil te cherel te holiarel tumen. (Iac. 3:18) Dacă astaren te cheren cadal țâne buchia, daștil-pe ca i iubirea mașcar tumende te bariol pale.

SICAVEN PACHIV IECH CARING AVER

15. Sostar si zurales importano ca o rrom hai i rromni te sicaven penghe pachiv iech caring aver?

¹⁵ Ande iech căsnicia si zurales importanto ca o rrom hai i rromni te sicaven pachiv iech averesche. Si sar o oxigeno cai cherel ca iech iag te thabol zurales. Dacă ci si oxigeno, iech iag merel sigo. Sa cadea, dacă ci sicaven pachiv iech caring aver, iech familia daștil te hachiarel că lenghi iubirea daștilas te șudrol. Pe aver rig, iech rrom hai iech rromni cai den penghi zor te sicaven pachiv iech caring aver cheren buchi caște încăren penghi iubirea zurali. Na bâstăr că ci arăsăl ca tu te pachias că sicaves pachiv, mai importanto si dacă chio rrom sau chi rromni simțosarel că sicaves pachiv. I Penny hai o Aret line-pe acana mai but sar 25 bărșa. Voi phenel: „I pachiv cai sicavas-la iech caring aver cherel ca amaro chăr te avel iech than pherdo iubirea. Me hai mânro rrom daisaras te phenas so si ande amaro ilo anda codoia că jianas că dichas cuci so phenel ocoaver”. Cadea că, so daștis te cheres ca chio rrom sau chi rromni te simțosarel ciaces că sicaves pachiv? Te dichas o exemplo cai mechlea-les amenghe o Avraam hai i Sara.

16. So daștin te sichion le rroma catar o Avraam? (1 Petru 3:7) (Dich vi le imagini.)

¹⁶ O Avraam sicadea pachiv caring i Sara. Vo încărdea conto catar so phendea lesche i Sara hai catar so sas ande laco ilo. Iech data, i Sara sas zurales holiardi, hai chiar doșardea le Avraamos anda le buchia prin save nachenas. Holiardea-pe vo pe late hai dea lache duma nasul? Nici. Vo jianelas că i Sara sas iech rromni supuso hai că așunelas sea o timpo lestar. Vo așundea latar hai dea peschi zor te lașiarel i problema. (Gen. 16:5, 6) Le rromen, silen o zuralimos te alosaren andi familia. (1 Cor. 11:3) Tha sicaves iubirea cana încăres conto chia rromniatar, vi mai but cana so alosares te cheres afectil vi la. (1 Cor. 13:4, 5) Poiechdata, daștil-pe că chi rromni va nachela prin iech situația phari hai va camela te phenel so sila po ilo. Va avela te sicaves lache pachiv cana așunes-la atento. (Citisar 1 Petru 3:7.) I Angela hai o Dmitri line-pe acana cam 30 bărșa. Voi phenel sar sicavel lache pachiv laco rrom: „O Dmitri așunel-ma sea o timpo, vi chiar cana som holiardi sau cana camav numai te dav duma leia. Vo silo răbdătorii manța, vi cana ci dav duma prea șucar”.

17. So daștin te sichion le rromnia catar i Sara? (1 Petru 3:5, 6)

¹⁷ I Sara sicadea pachiv caring o Avraam anda codoia că încărdea conto catar le buchia cai vo alosarelas te cherel-le. (Gen. 12:5) Iech data, co Avraam avile chichiva jene neajucărde, hai vo alosardea te sicavel lenghe lașimos. Vo phendea caring i Sara te mechel peschi buchi hai te cherel mai but manro. (Gen. 18:6) I Sara așundea so phendea lache o Avraam hai încărdea conto catar so alosardea vo te cherel. Rromniale, vi tumen daștin te len tumen pala i Sara cana încăren conto catar so alosaren tumare rroma. Cana cheren cadea zuriaren tumari căsnicia. (Citisar 1 Petru 3:5, 6.) O Dmitri, anda savo deam duma mai anglal, phenel sar sicavel lesche pachiv leschi rromni: „Dichav cuci sea so cherel i Angela caște încărel conto catar so alosarav, chiar vi cana dichas le buchia diferime. Vi cana le buchia ci înclen cadea sar ajucăras-ame, voi ci doșarel-ma că ci alosardem mișto”. Ci si pharo te iubis varecas cai sicavel tuche pachiv!

18. So miștimata si codolen căsătorime dacă va dena penghi zor te încăren zurali i iag la iubireachi?

¹⁸ Aghies, o Satan camel te mudarel i iag la iubireachi anda le căsnicii creștino. Vo jianel că iech rrom hai iech rromni cai arăsăn te na mai iubin-pe, va duriarena-pe țâra po țâra le Iehovastar. Tha i ciaci iubirea ci daștil te avel mudardi. Cadea că, den sea tumari zor ca i iubirea anda tumaro chăr te avel cadea sar i iubirea anda savi del-pe duma andi Cântarea cântărilor! Aven hotărâme te șion le Iehovas po iechto than ande tumari căsnicia, te cheren tumenghe timpo te beșen numai tumen le dui hai te încăren conto catar so simțol hai so si nevoia iech averes. Cadea, va anena pachiv le Iehovasche, Codo castar avel i ciaci iubirea, hai, cadea sar iech iag pe savi si șiute cașta sea o timpo, tumari iubirea va thabola veșnico.