O Iehova camel ca savore te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul

1. So cherel iech manuș cai risarel-pe catar pesco phiraimos nasul?

CANA cheras vareso nasul, si zurales importanto te căisaras amen, adică te risaras amen catar amaro phiraimos nasul. Andi Biblia, iech manuș cai risarel-pe catar pesco phiraimos nasul sicavel că fal-les pharo anda le buchia nasul cai cărdea-len, mechel palal pesco phiraimos hai del peschi zor te na mai cherel codol buchia. (Dich o Glosaro, „Căința”)

2. Sostar trebul savore te sichioas sar te risaras amen catar amaro phiraimos nasul? (Neemia 8:9-11)

² Fiesavo manuș trebul te sichiol te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. Sostar? Anda codoia că savore mașcar amende cheras păcatea ande fiesavo ghies. O păcato hai o merimos sas amenghe dine mai dur le Adamostar hai la Evatar, anda codoia că amen țârdas amen anda lende. (Rom. 3:23; 5:12) Niciech mașcar amende ci daștil te scăpil cadala buchiatar. Chiar vi le manușa zurale ando pachiamos, sar avelas o apostolo Pavel, trebuisarde te maren-pe contra o păcato. (Rom. 7:21-24) Însemnol cadaia că trebulas te avas perade anda amare păcatea? Nici. O Iehova sicavel amenghe iech bari mila hai camel te avas fericime. Te dichas prin so nachle le evrei andal ghiesa cana traisardea o Neemia. (Citisar Neemia 8:9-11.) O Iehova ci camlea ca lengo ilo te avel phagărdo duchatar anda codoia că cărde păcatea mai anglal. Tha vo camelas te anen lesche închinarea pherde bucuria. O Iehova jianel că cana risaras amen catar amaro phiraimos nasul sam fericime, cadea că vo sicavel amen sar te cheras cadaia. Cana sicavas că fal amen pharo anda amare păcatea, daisaras te pachias că amaro Dad cai sicavel amenghe mila va iertil amen.

3. So va avela te dichas ande cado articolo?

³ Cado articolo, va ajutila amen te sichioas mai but anda so însemnol te risaras amen catar amaro phiraimos nasul prin trin buchia. Mai anglal, va avela te jianas so sicadea o Iehova le israelițen anda cadaia. Pala codoia, va avela te hachiaras sar ajutisardea o Iehova le manușen păcătoși te arăsăn te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul. Hai i palutni buchi anda savi va avela te das duma si so sicadea o Isus pesche discipolen anda cadaia.

SO SICADEA O IEHOVA LE ISRAELIȚEN ANDA SAR TE RISAREN-PE CATAR PENGO PHIRAIMOS NASUL

4. So sicadea o Iehova le Israelițen anda sar te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul?

⁴ Cana o Iehova alosardea le israelițen te aven lesco poporo, vo cărdea lența iech legământo. Dacă von avenas te încăren lesche legi, vo avelas te feril-len hai te del-len but miștimata. Anda cadal legi, vo phendea lenghe: „So aghies, phenav tuche te cheres, na-i cadea de pharo anda tute, nici prea dur tutar”. (Deut. 30:11, 16) Tha dacă von risarenas pengo dumo caring leste – sar exemplo, te alosaren te anen închinarea avere devlenghe – vo avelas te na mai avel lența. Cu sea cadala, von daștinas te aven pale mișto dichle le Iehovastar. Von daștinas ‘te aven parpale co Iehova, lengo Del, hai te așunen lesco glaso‘. (Deut. 30:1-3, 17-20) Aver varesar phendo, von daștinas te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul. Dacă cherenas cadai buchi, o Iehova avelas te pașiol pale lendar hai te del-len pale miștimata.

5. Sar sicadea o Iehova că ci mechlea pesche manușen? (2 Regi 17:13, 14)

⁵ Le manușa cai o Iehova alosardea-len te aven lesco poporo risarde lesche o dumo mai butivar. Mai but, von dine cianga angla aver devla hai cărde but buchia jiungale. Cadaia cărdea te avel-len iech viața phari. Tha o Iehova ci mechlea-len hai dea mai dur peschi zor te ajutil cadale manușen șărale. Vo bișialdea butivar lende profeți caște cherel-len te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul hai te jian parpale leste anda sea o ilo. (Citisar 2 Regi 17:13, 14.)

6. Sar folosisardea o Iehova pesche profeți caște sicavel pesche manușen chichi de importanto sas te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul? (Dich vi i imaginea.)

⁶ Cana le manușa le Iehovasche ci așunde lestar, vo bișialdea butivar pesche profețen caște phenen lenghe so avelas te întâmplol-pe dacă ci paruven pengo phiraimos nasul. Sar exemplo, o Del phendea prin o Ieremia: „Risar tut, doșale Israel. . . . Ci va avela te mai dichav pherdo holi caring tute, anda codoia că iubiv tumen ciaces. . . . Ci va avela te încărav holi anda sea o timpo. Numai te phenes că san doșalo, că tu vazdean tut contra o Iehova”. (Ier. 3:12, 13) Prin o Ioel, o Iehova phendea: „Aven parpale mande sea le ilesa”. (Ioel 2:12, 13) Sa cadea, o Iehova cărdea le Isaias te phenel: „Ujaren tumen! Duriaren de angla mânre iacha le buchia nasul cai cărdean-len! Na mai cheren o nasulimos!”. (Is. 1:16-19) Hai o Iehova phendea prin o Ezechiel: „Voiman me cana merel codo nasul? . . . Ci camav me mai mișto te risarel-pe catar lesche droma hai te trail? Man ci ciaiol man chanicasco merimos. . . . Cadea că aven parpale hai va traina!”. (Ezec. 18:23, 32) O Iehova silo ciaces bucurime cana le manușa risaren-pe catar pengo phiraimos nasul anda codoia că vo camel ca von te train anda sea o timpo. Tha o Iehova ci ajucărel te ajutil varecas numai pala so codo manuș parudea-pe. Te dichas chichiva exemplea.

7. So sicadea o Iehova pesche manușen prin i relatarea anda o profeto Osea hai leschi rromni?

⁷ Dichen so sicadea o Iehova pesche manușen prin iech ciacio exemplo anda i viața le profetoschi Osea hai lesca rromniachi, Gomer. Pala so cărdea adultero, voi mechlea le Oseas anda aver murș. Tha ci mai daștilas voi te paruvel-pe? O Iehova, cai dichel o ilo le manușesco, phendea caring o Osea: „Jia hai iubisar pale la jiuvlea cai si iubime avere murșestar hai cai sovel avere murșența, cadea sar vi o Iehova iubil o poporo Israel, cai risarel-pe caring aver devla”. (Os. 3:1; Prov. 16:2) Dichas că i rromni le Oseaschi cherelas încă iech baro păcato. Cu sea cadala, o Iehova phendea caring o Osea te jial late, te iertil-la hai te lel-la parpale peste sar leschi rromni.a Sa cadea, o Iehova ci mechlea pesche manușen cai sas-le șărale. Chiar cana von sas-le astarde ande păcatea zurales phare, vo vi cadea iubisardea-len hai rodea mai dur te ajutil-len te risaren-pe catar pengo phiraimos hai te paruven-pe. Sicavel cado exemplo că o Iehova, „codo cai rodel so si ando ilo”, camel te ajutil varecas cai încă cherel iech baro păcato hai camel te cherel-les te paruvel pesco phiraimos? (Prov. 17:3) Te dichas.

SAR AJUTISARDEA O IEHOVA LE MANUȘEN PĂCĂTOȘI TE ARĂSĂN TE RISAREN-PE CATAR PENGO PHIRAIMOS NASUL

8. So cărdea o Iehova caște ajutil le Cainos te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul? (Geneza 4:3-7) (Dich vi i imaginea.)

⁸ O Cain sas o dintuno șiavorro le Adamosco hai la Evaco. Anda codoia că lesco dad hai leschi dei dine lesche mai dur o păcato, lesco ilo țârdelas-les te cherel so si nasul. Mai but, i Biblia phenel anda leste: „Le buchia cai cherelas-len vo sas nasul”. (1 Ioan 3:12) Daștil-pe că anda codoia o Iehova „ci dichlea lașe iachența nici iech țâra caring o Cain hai leschi jertfa”. Ando than te paruvel pesco phiraimos, „o Cain astardea-pe holiatar hai sas-lo zurales perado”. So cărdea o Iehova mai dur? (Citisar Geneza 4:3-7.) Dichas că o Iehova dea duma pherdo lașimos le Cainosa hai phendea lesche că avelas te del-les miștimata dacă cherelas so si mișto. Sa cadea, o Iehova camlea te cherel-les te hachiarel că leschi bari holi daștilas te îngărel-les te cherel iech baro păcato. Tha o Cain ci camlea te așunel le Devlestar. Vo ci mechlea le Iehovas te cherel-les te paruvel-pe. Cărdea cadaia le Iehovas te na mai rodel te cherel vi avere manușen păcătoși te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul? Jianas ciaces că na!

9. Sar ajutisardea o Iehova le Davidos te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul?

⁹ O Iehova iubisardea zurales but le reges David. Vo chiar phendea anda leste că si ‘iech manuș pala lesco ilo’. (Fap. 13:22) Tha o David cărdea chichiva păcatea zurales bare, sar avelas, vo sutea la rromniasa avere murșeschi hai cărdea te avel mudardo laco rrom. Pala i Legea mozaico, o David trebulas te merel. (Lev. 20:10; Num. 35:31) Cu sea cadala, o Iehova camlea te ajutil le Davidos te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul.b Cadea că vo bișialdea leste le profetos Natan, chiar cana o David ci cărdea prinjiande pesche păcatea hai încă ci sicavelas că fal-les nasul anda so cărdea. O Natan cărdea iech ilustrarea cai arăslea ando ilo le Davidosco. Hai atunci vo hachiardea sode de but duchadea le Iehovas, cadea că parudea-pe. (2 Sam. 12:1-14) Vo scriisardea iech psalmo anda sea o ilo cai sicavel că falas-les zurales pharo anda sea so cărdea. (Ps. 51, antet) Cado psalmo zuriardea bute manușen cai păcătuisarde hai cărdea-len te risaren-pe catar pengo phiraimos. Sam zurales bucurime că o Iehova phiradea-pe iubireasa hai ajutisardea pesche cuci manușes, le Davidos, te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul!

10. So si ande chio ilo cana diches i bari răbdarea hai i iertarea le Iehovaschi caring le manușa păcătoși?

¹⁰ O Iehova naștic dichel angla peste niciech felo păcato sau phiraimos nasul. (Ps. 5:4, 5) Chiar cana jianel că amen savore sam păcătoși, anda codoia că iubil amen, vo alosarel te ajutil amen te maras amen contra o păcato. O Iehova del peschi zor sea o timpo te ajutil vi le mai nasul manușen mașcar le păcătoși te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul hai te pașion lestar. Sode de but zuriarel amen te jianas că o Iehova camel te iertil amen! Cana gândisaras amen ca i răbdarea hai i iertarea le Iehovaschi, camas vi mai but te așias loialo lesche hai te paruvas sigo amaro phiraimos nasul cana cheras iech păcato. Acana te dichas so sicadea o Isus pesche discipolen anda sar o Iehova iertil codolen cai risaren-pe catar pengo phiraimos nasul.

SO SICADEA O ISUS PESCHE DISCIPOLEN ANDA SAR O IEHOVA IERTIL CODOLEN CAI RISAREN-PE CATAR PENGO PHIRAIMOS NASUL

11, 12. So paramici phendea o Isus caște ajutil amen te hachiaras că o Iehova camel te iertil amen? (Dich i imaginea.)

¹¹ Ando iechto secolo a.e., arăslea o timpo ca o Mesia te avel. Cadea sar dichleam ando articolo cai nachlea, o Iehova folosisardea vi le Ioanos o Botezătorii hai vi le Isus Cristosos caște sicaven le manușen chichi de importanto si anda iech păcătoso te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. (Mat. 3:1, 2; 4:17)

¹² Cana sas-lo pi phuv, o Isus sicadea codolen cai așunenas-les că lesco Dad silo gata te iertil le manușen păcătoși. O Isus cărdea cadaia cana phendea i paramici anda o șiav hasardo. Codo tărno manuș alosardea te tiliarel de chăral hai te cherel buchia zurales jiungale. Tha, pala iech timpo, „vo avilo goghiate” hai gălea parpale chăre. Sar phiradea-pe lesco dad lesa? O Isus phendea că, „cana cado tărno sas-lo încă dur, lesco dad dichlea-les hai cărdilea lesche iech bari mila lestar. Nașlea caring leste, lea-les andi angali hai ciumidea-les pherdo iubirea”. Codo tărno ci ajucărdea-pe ca lesco dad te iertil-les, cadea că manglea lestar te mechel-les te cherel buchi sar iech anda lesche manușa ando chăr. Tha lesco dad sas-lo gata te iertil-les. Pherdo lașimos, vo phendea anda leste că si lesco șiavo hai dea-les parpale lesco than andi familia. (Luca 15:11-32) Cana o Isus traisardea ando cerii angla so te avel pi phuv, jianas ciaces că vo dichlea butivar pesche Dades sar sicadea iech bari mila hai sas-lo gata te iertil codolen cai risarenas-pe catar pengo phiraimos nasul. Cadai paramici anda o șiav hasardo cai phendea-la o Isus zuriarel amaro ilo hai ajutil amen te hachiaras so lașio si amaro Del, o Iehova!

13, 14. So sichilea o apostolo Petru anda sar o Iehova iertil codolen cai risaren-pe catar pengo phiraimos nasul hai so sicadea vi averen anda cadaia? (Dich vi i imaginea.)

¹³ O apostolo Petru sichilea but buchia le Isusostar anda sar o Iehova iertil codolen cai risaren-pe catar pengo phiraimos nasul. O Petru cărdea butivar greșeli, tha o Isus sas-lo gata te iertil-les anda sea o ilo de fiesavi data. Sar exemplo, pala so o Petru phendea trin var că ci prinjianel le Isusos, iech bari duch halea lesco ilo cai doșarelas-les. (Mat. 26:34, 35, 69-75) Tha, pala so o Isus sas-lo uștiado andal mule, vo sicadea-pe le Petrosche – daștil-pe cana sas-lo corcoro – caște daștin te den duma. (Luca 24:33, 34; 1 Cor. 15:3-5) Daisaras te pachias că atunci, o Isus, pherdo iubirea, iertisardea hai zuriardea pesche apostoles cai risardea-pe catar pesco phiraimos nasul. (Dich Marcu 16:7 hai i nota anda o sicaimos „vi le Petrosche”.)

¹⁴ Prin i iertarea cai sas lesche sicadi, o Petru daisardea te sicavel vi averen anda sar o Iehova iertil codolen cai risaren-pe catar pengo phiraimos nasul. Chichiva timpo pala i sărbătoarea andai Penticosta, o Petru dea duma angla mai but evrei chidine ande iech than hai phendea lenghe că mudarde le Mesias. Cu sea cadala, vo zuriardea-len pherdo iubirea: „Cadea că, risaren tumen catar tumaro phiraimos nasul hai jian parpale le Devleste, caște aven chosle tumare păcatea, caște aven le ghiesa cana chiar o Iehova va zuriarela tumen”. (Fap. 3:14, 15, 17, 19) Prin cadal dumes, o Petru sicadea că varecon cai risarel-pe catar pesco phiraimos nasul, va avela te jial parpale le Devleste – adică te paruvel pesco modo gândimasco hai phiraimos nasul – hai te astarel te cherel pale so si mișto andel iacha le Iehovasche. Sa cadea, o apostolo sicadea că o Iehova avelas te bâstrăl lenghe păcatea hai te chosel-len cu sea. Hai but bărșa pala codoia, o Petru phendea le creștinenghe: „O Iehova . . . silo răbdătorii tumența, anda codoia că ci camel ca vroiech te merel, tha camel ca savore te arăsăn te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul”. (2 Pet. 3:9) So bari pacea anel ande amaro ilo cana jianas că o Iehova iertil amen cu sea, chiar cana cheras bare păcatea!

15, 16. a) Sar dichlea o apostolo Pavel i bari iertarea le Devleschi? (1 Timotei 1:12-15) b) So va avela te dichas ando articolo cai avel?

¹⁵ Țâra manușa trebunas mai but sar o Saul anda Tars te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul hai te aven iertime. Vo sas iech manuș nasul, cai cherelas but buchia jiungale hai așelas zurales contra le discipolenghe le Cristososche. Le mai but creștini dichenas-les sar iech manuș cai ci daștilas te paruvel-pe niciechdata. Tha o Isus, cai uștilea andal mule, ci gândilas cadea anda o Saul hai jianelas că daștilas te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. Vo hai lesco Dad dichle lașe buchia ando ilo cadale manușesco. O Isus phendea: „Cado manuș si iech vaso cai alosardem-les”. (Fap. 9:15) O Isus chiar cărdea iech miracolo caște cherel le Saulos te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. (Fap. 7:58–8:3; 9:1-9, 17-20) Pala so arăslea iech creștino, o Saul – cai sas-lo prinjiando pala codoia sar apostolo Pavel – phendea mai butivar so cuci si anda leste că o Iehova hai o Isus sicade lesche lașimos hai mila. (Citisar 1 Timotei 1:12-15.) Vo camlea te pochinel parpale anda o lașimos cai sas lesche sicado, cadea că sicadea vi averen că „ande lesco lașimos, o Del rodel sar te cherel tut te risares tut catar chio phiraimos nasul”. (Rom. 2:4)

¹⁶ Iech data, o Pavel așundea că, ando Corint, sas mechlo te așel andi congregația iech murș cai cărdea buchia sexualo jiungale. So cărdea vo caște ortosarel le buchia? Cana dichas sar cărdea cadai buchi, amen daisaras te sichioas sar sicavel o Iehova peschi iubirea cana ortosarel pesche manușen, hai sar sicavel mila cana von risaren-pe catar pengo phiraimos nasul. Ando articolo cai avel, va avela te dichas mai but buchia anda cadai relatarea cai va sicavena amen sar te las amen pala i bari mila le Devleschi.