ʼE Koutou Loto Fakamolemole Koa Ohage Ko Sehova?
“He kapau ʼe koutou fakamolemole ki te hahaʼi, ʼanatou hala, pea ʼe toe fakamolemole anai mo takotou Tāmai kia koutou; kae kapau ʼe mole koutou fakamolemole ki te hahaʼi, ʼanatou hala, pea ʼe mole fakamolemole anai e takotou Tāmai kia koutou takotou ʼu hala.”—Mateo 6:14, 15.
1, 2. Ko te ʼAtua feafeaʼi ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou, pea koteā tona tupuʼaga?
“KO SEHOVA ʼe agaʼofa pea mo fakamolemole gafua, tuai ʼi te ʼita pea mo mohu ʼi te lotoʼofa. ʼE mole ina fai anai he ʼu valoki ʼo talu ai; pea ʼe mole nofo anai ia mo hona loto fakaʼoʼola ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi honatou gataʼaga. Neʼe mole ina fai he meʼa kia tatou ʼo fakatatau ki tatatou ʼu agahala, pea neʼe mole ina tuku mai kia tatou te tautea ʼaē ʼe tau mo tatou, ʼo fakatatau mo ʼatatou ʼu hala. Heʼe, ohage pe ko te māʼoluga ʼo te lagi ʼi te kele, ko tona finegaloʼofa ʼe māʼoluga ia ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe manavasiʼi kia te ia. Ohage pe ko te mamaʼo ʼo te potu hahake mai te potu hihifo, neʼe toe feiā pe tana fakamamaʼo ia tatou tatatou ʼu agahala. Ohage pe ko te manavaʼofa ʼa he tāmai ki hona foha, ʼe manavaʼofa ia Sehova kia nātou ʼaē ʼe manavasiʼi kia te ia. Heʼe ko ia, ʼe ina ʼiloʼi lelei pe te meʼa ʼaē neʼe gaohi ʼaki ia tatou, ʼe ina manatuʼi ko tatou ko te efu pe.”—Pesalemo 103:8-14.
2 ʼI te agahala neʼe fakatupu ai ʼau pea neʼe fānauʼi ʼau ʼi te hala, ʼaki totatou ʼuhiga heʼe haohaoa ʼe tou nofo popūla ki te lao ʼa te agahala, ʼe ʼaoga tāfito kia tatou he ʼAtua ‘ ʼe ina manatuʼi neʼe gaohi tatou ʼaki te efu.’ Hili taʼu e tolugeau ki te fakamatala fakaofoofo ʼaē neʼe fai e Tavite ʼo ʼuhiga mo Sehova ʼi te 103 ʼo te ʼu Pesalemo, ko te tahi age tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu, ko Mikea, neʼe ina vikivikiʼi te ʼAtua pe ʼaia ʼo ʼuhiga mo tona loto fakamolemole ki te ʼu agahala ʼaē neʼe ina fai: “Ko ai te ʼAtua ʼaē ʼe hage ko koe: ʼaē ʼe ina toʼo te hala, ʼaē ʼe ina fakamolemole te fakapō, ʼaē ʼe mole ina fakalalahiʼi tona ʼita ke tali ai kae ʼe ina leleiʼia te fakamolemole? ʼO toe tuʼa tahi atu, ke ke ʼofa mai kia mātou, ke ke molomoloki tamatou ʼu hala, ke ke lī ki te takele ʼo te tai tamatou ʼu agahala fuli.”—Mikea 7:18, 19, La Bible de Jérusalem.
3. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te fakamolemole?
3 ʼI te ʼu Tohi Faka Keleka ʼo te Tohi-Tapu, ko te kupu ʼaē ʼo ʼuhiga mo te “fakamolemole” ʼe faka ʼuhiga ke “ ʼaua naʼa tokagaʼi.” Koutou fakatokagaʼi ko Tavite pea mo Mikea, ʼaē neʼe tou talanoa ki ai ʼi ʼoluga, neʼe nā mulimuli pe ki te faka ʼuhiga ʼaia ʼo te ʼu palalau matalelei pea mo mātalatala. Ke tou leleiʼia ʼaupito te toe loto fakamolemole fakaofoofo ʼo Sehova, tou toe vakaʼi age te ʼu kiʼi faʼifaʼitaki ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai. Ko te ʼuluaki faʼifaʼitaki, ʼe ina fakahā mai ko te loto ʼo Sehova ʼe feala ke maliu mai te fakaʼauha ki te loto fakamolemole.
ʼE Fakahoko Palalau Ia Moisese —ʼE Fakalogo Ia Sehova
4. Neʼe koteā te ʼu faʼifaʼitaki ʼo te mālohi ʼo Sehova neʼe sio kiai te kau Iselaelite kae neʼe nātou tuʼaniaʼi aipe te hū ki te Kele ʼo te Fakapapau?
4 Neʼe taki fakalelei e Sehova te kau Iselaele mai Esipito ki te kele ʼaē neʼe ina fakapapau age kia nātou ko honatou fenua, kae neʼe mole nātou fia hū kiai, he neʼe nātou tuʼaniaʼi pe te ʼu hahaʼi ʼo Kanaane. Māʼiape la ʼi te hili ʼo tanatou mamata ʼaē ki tonatou hāofaki e Sehova mai Esipito ʼaki te ʼu malaʼia e hogofulu, mo tana tofa te ala ʼi te lotolotoiga ʼo te Tai Kula, pea mo ina fakaʼauha te kautau Esipito ʼaē neʼe nātou faiga ke nātou muliʼi ia nātou, pea mo ina fai te fuakava ʼo te Lao mo nātou ʼi te Moʼuga ʼo Sinaï, pea mo ina foaki faka milakulo kia nātou ʼi te ʼaho fuli te mane moʼo fafaga ʼo nātou, neʼe nātou matataku ʼi te hū ki te Kele ʼo te Fakapapau ʼuhi pe ko ʼihi hahaʼi Kanaane neʼe lalahi ʼaupito!—Faka au 14:1-4.
5. Neʼe feafeaʼi te haga ʼa te ʼu malomu agatonu e lua ʼo fakaloto mālohiʼi te kau Iselaelite?
5 Neʼe nofo hoha ia Moisese pea mo Alone ki te matataku ʼaē ʼa te hahaʼi ki te tagata pe. Ko Sosue pea mo Kalepe, ko te ʼu malomu agatonu e lua, neʼe nā faigaʼi ʼo fakamāʼopoʼopo te hahaʼi ʼo Iselaele: ‘Ko te fenua ʼe lelei ʼaupito ʼosi, ʼe ko he fenua ia ʼe tafe ai te huʼa pipi pea mo te meli. ʼAua naʼa koutou tuʼaniaʼi te hahaʼi; ko Sehova ʼe nofo mo tatou!’ ʼO mole ʼui ke nātou lotomālohi ʼaki te ʼu palalau ʼaia, kaʼe ko te hahaʼi matataku, pea mo talagataʼa, neʼe nātou faiga ke nātou taumakaʼi ia Sosue pea mo Kalepe.—Faka au 14:5-10.
6, 7. (a) Koteā te meʼa neʼe fai e Sehova ʼi te fakatutuʼu ʼaē ʼa Iselaele ke hū ki te Kele ʼo te Fakapapau? (b) He koʼe koa neʼe fakafeagai ia Moisese ki te fakamāu ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo Iselaele, pea neʼe koteā tona ikuʼaga?
6 Neʼe hāūhāū ai ia Sehova! “Pea neʼe ʼui ai leva maʼa Sehova kia Moisese: ‘ ʼE aʼu anai ki ʼafea te mole fakaʼapaʼapa mai ʼa te hahaʼi nei kia te ʼau pea ʼe aʼu anai koa ki ʼafea tanatou mole tui mai kia te ʼau, logope te ʼu fakaʼiloga fuli neʼe ʼau fai io nātou? Ke ʼau tautea ia nātou ʼaki he mahaki fakaʼauha pea ke ʼau kapu ia nātou, pea ke ʼau gaohi ia koe ko he puleʼaga ʼe lahi ake pea mo mālohi ake ia nātou.’ Kae neʼe ʼui maʼa Moisese kia Sehova: ‘Pea ʼe mahino papau ia ko te kau Esipito ʼe nātou logo anai, ʼaki tou mālohi neʼe ke fakahake mai te hahaʼi nei mai te lotolotoiga ʼo nātou. Pea ʼe nātou tala anai te meʼa ʼaia ki te ʼu hahaʼi ʼo te fenua nei. . . . Kapau e ke matehi te hahaʼi nei ohage pe ko he tagata e tokotahi, pea ko te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe nātou logo ki tou logona ʼo koe, ʼe mahino papau ia ʼe nātou ʼui anai te meʼa ʼaenī, “ ʼI te mole lavaʼi e Sehova ke ina fakahū te hahaʼi ʼaia ki te fenua ʼaē neʼe ina fakapapauʼi age kia nātou, koia kua ina tāmateʼi ai ia nātou ʼi te toafa.” ’ ”—Faka au 14:11-16.
7 Neʼe kole e Moisese te fakamolemole, ʼaki te huafa ʼo Sehova: “ ‘Fakalelei age siʼou loto, ka ke fakamolemole age, te hala ʼa te hahaʼi nei ʼo mulimuli pe ki te lahi ʼo tou finegaloʼofa pea ohage pe ko tau fakamolemole ki te hahaʼi nei talu mai Esipito ʼo aʼu mai ki henī.’ Pea neʼe ʼui maʼa Sehova: ‘ ʼE ʼau fakamolemole ohage pe ko tau palalau.’ ”—Faka au 14:19, 20.
Ko Te Tauhi Tamapua ʼa Manase Pea Mo Te Tono ʼa Tavite
8. Neʼe koteā te faʼahiga meʼa neʼe fai e te Hau ʼo Suta ko Manase?
8 Ko te faʼifaʼitaki fakaofoofo ʼo te fakamolemole ʼa Sehova ʼe ʼiloga ia Manase, ko te foha ʼo te Hau agalelei ko Esekiasi. ʼI te temi ʼaē neʼe kamata hau ai ia Manase ʼi Selusalemi, neʼe ko tona taʼu 12. Neʼe ina laga te ʼu nofoʼaga māʼoluga, ʼo ina fakatuʼu te ʼu ʼaletale maʼa Paale, mo ina faʼu te ʼu pou taputapu, pea mo tulolo ki te ʼu fetuʼu ʼo te lagi, neʼe ina fai te ʼu meʼa fakamanamana pea mo fakatemonio, fai mo te ʼu tagata ʼe palalau mo te ʼu laumālie pea mo te hahaʼi fai fakakikite, ʼo ina ʼai te paki togi ʼi te fale lotu ʼo Sehova, pea mo ina tutu ki te afi tona ʼu foha totonu ʼi te Loto Malaʼe ʼo Hinome. “Neʼe lahi ʼaupito te ʼu meʼa kovi neʼe ina fai ia mata ʼo Sehova,” pea “neʼe ina fakaneke ia Suta pea mo te hahaʼi ʼo Selusalemi ke ʼāsili age te kovi ʼo tanatou aga ʼi te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe fakaʼauha e Sehova ia muʼa ʼo te ʼu foha ʼo Iselaele.”—2 Fakamatala 33:1-9.
9. Koteā te tupuʼaga ʼo te fakamalūlū ʼo te fofoga ʼo Sehova kia Manase, pea neʼe koteā tona fua?
9 Pea neʼe iku leva ki te haga ʼaē ʼa Sehova ʼo uga te kau Asilia ke nātou ʼohofi ia Suta, pea ke nātou ʼave ia Manase ki Papiloni. “Pea ʼi te fakatupu ʼaki te meʼa ʼaia ʼo te mamahi kia te ia, neʼe ina fakamalūlū te fofoga ʼo Sehova, tona ʼAtua; pea neʼe ina fakavaivai lahi ia ia ʼuhi ko te ʼAtua ʼo tana ʼu kui. Pea neʼe faikole kia te Ia, ʼo ina tuku ai ia Ia ke tagi mai ki ai pea neʼe Ina logoʼi tana kole ʼo ʼuhiga mo he maʼu ʼo he ʼofa pea neʼe ina toe fakanofo ia ia ki tona tuʼulaga hau ʼi Selusalemi.” (2 Fakamatala 33:11-13) Pea neʼe haga ai ia Manase ʼo toʼo te ʼu ʼatua kehe, te ʼu tamapua, pea mo te ʼu ʼaletale pea neʼe ina laku ki tuʼa atu ʼo te kolo. Neʼe ina kamata mōlagaʼi te ʼu sakilifisio ʼi te ʼaletale ʼo Sehova pea neʼe ina uga ia Suta ke haga tauhi ki te ʼAtua moʼoni. Neʼe ko he fakaʼiloga fakaofoofo ʼaia ʼo te fakamolemole gafua ʼa Sehova ʼi te temi ʼaē ʼe fakatupu ai e te agavaivai, te faiga fakamalotoloto, pea mo te faiga ke līaki te aga ʼaē ʼe kovi ni ʼu fua ʼe tau mo te loto fakahemala!—2 Fakamatala 33:15, 16.
10. Neʼe feafeaʼi te faiga ʼa Tavite ke ina fufū tana agahala mo te ʼohoana ʼo Ulia?
10 ʼE ʼiloa te agahala ʼaē ʼa te Hau ko Tavite mo te ʼohoana ʼo Ulia te Hitite. Neʼe mole gata ʼaki pe tana tono ʼaē mo te fafine kae neʼe ina toe fai foki mo te puleʼaki kākā ʼi te temi ʼaē neʼe faitama ai te fafine. Neʼe fakagafua e te hau kia Ulia, ke mālōlō mai tona ʼu maʼua faka solia, ko tana ʼamanaki ʼaē ke ʼalu ki tona ʼapi pea ke momoe mo tona ʼohoana. Kae neʼe toe fakaʼapaʼapa pe foki ia Ulia ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe kaugā tau mo ia, ʼaē ʼe nonofo ʼi te tau, neʼe fakafisi ia ki te faʼahi ʼaia. Pea neʼe fakaafe e Tavite ia ia ke nā kakai pea neʼe ina faka ʼinu ia ia, kae neʼe mole pe ʼalu ia Ulia ki tona ʼohoana. Pea neʼe fakatotonu leva e Tavite ki te senelale ʼo Ulia ke ina tuku ia ia ki te potu mālohi ʼo te tau, pe kala mate ai Ulia, pea neʼe ko te meʼa ʼaia neʼe hoko.—2 Samuele 11:2-25.
11. Neʼe feafeaʼi te fakahemala ʼa Tavite ʼo ʼuhiga mo tana agahala, kae neʼe koteā ʼaē neʼe felāveʼi mo ia?
11 Neʼe fekauʼi e Sehova tana polofeta ko Natane ke ʼalu kia Tavite ʼo fakahā te agahala ʼa te hau. “Neʼe ʼui leva maʼa Tavite kia Natane: ‘Kua ʼau agahala kia Sehova.’ ʼO ʼuhiga mo te lea ʼaia neʼe ʼui leva maʼa Natane kia Tavite: ‘Ki te faʼahi ʼo Sehova, ʼe ina tuku ke fakalaka tau agahala. ʼE mole ke mate anai koe.’ ” (2 Samuele 12:13) Neʼe logoʼi lahi e Tavite tana agahala pea neʼe ina fakahā tona loto fakahemala ʼi tana faikole fakamalotoloto ʼaenī kia Sehova: “Heʼe mole ke maʼu he fiafia ʼi te sakilifisio—he ka na ʼaua la ʼe ʼau foaki anai; ki te holokoseta ʼe mole ke fiafia ai. Ko te ʼu sakilifisio ʼaē ki te ʼAtua, ʼe ko he laumālie kua fasi; ko he loto kua fasi mo taʼomia, Ê ʼAtua, ʼe mole ke manukiʼi anai.” (Pesalemo 51:16, 17) Neʼe mole meʼa noaʼi e Sehova te faikole ʼa Tavite ʼaē neʼe ina fai ʼaki te loto kua fasi. Kae logo aipe la te manatu ʼaia, neʼe felāveʼi ia Tavite mo te tūʼa mamafa, ʼo mulimuli pe ki te palalau ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te fakamolemole ʼaē ia Ekesote 34:6, 7: “ ʼE molemo ina fakahāo anai mai te tūʼa.”
Ko Te Fakatapu ʼo Te Fale Lotu ʼo Salomone
12. Neʼe koteā te kole ʼa Salomone ʼi te temi ʼaē neʼe fakatapu ai te fale lotu, pea neʼe koteā te tali ʼa Sehova?
12 ʼI te temi ʼaē neʼe ʼosi laga ai e Salomone te fale lotu ʼo Sehova, neʼe ina ʼui fēnei ʼi tana faikole: “ ʼE tonu anai ke ke fagono ki te ʼu tagi ʼo tau kaugana pea mo tau hahaʼi ko Iselaele, mokā nātou faikole anai ʼo fakahaga mai ki te koga meʼa nei, koteʼuhi ke ke fagono mai te koga meʼa e ke nofo ai, mai te lagi; pea ʼe tonu anai ke ke fagono pea mo ke fakamolemole.” Neʼe tali kiai ia Sehova: “ ʼI te temi ʼaē ʼe ʼau māpunuʼi ai anai te lagi ke mole toe tō he ʼua, pea ʼi te temi ʼaē ʼe ʼau fakatotonu anai ki te faga heʼe ke nātou kai te fenua, pea kapau ʼe ʼau tuku he mahaki fakaʼauha ki te lotolotoiga ʼo taku hahaʼi, pea kapau ko taku hahaʼi ʼaē neʼe foaki kiai toku huafa, ʼe agavaivai pea mo faikole, pea mo ina kumi toku fofoga, pea mo maliu kehe mai tona ʼu ala agakovi, pea ʼe mahino ia, ko ʼau, ʼe ʼau fagono anai mai te lagi pea ʼe ʼau fakamolemole anai ki tanatou agahala, pea ʼe ʼau fakamālōlō anai tonatou fenua.”—2 Fakamatala 6:21; 7:13, 14.
13. Koteā ʼaē ʼe fakahā ia Esekiele 33:13-16 ʼo ʼuhiga mo te manatu ʼa Sehova ki he tahi?
13 ʼI te sio ʼaē ʼa Sehova kia koutou, ʼe ina tali nei koutou ʼi tokotou ʼuhiga ʼaenī ʼi te temi nei, kae mole ko tokotou ʼuhiga ʼāfea. ʼE hage anai ko te manatu ʼe tuʼu ia Esekiele 33:13-16: “Ka ʼau ʼui kia ia ʼe faitotonu: ‘ ʼE mahino papau ia ʼe ke maʼuli anai,’ kae falala pe ia ki tana faitotonu ʼo ina fai te aga heʼe faitotonu, ʼe mole manatuʼi anai tana ʼu gāue faitotonu fuli, kae ʼo ʼuhiga mo te aga heʼe faitotonu ʼaē neʼe ina fai—ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaia ʼe mate ai anai ia. Pea ka ʼau ʼui anai ki te tagata agakovi: ‘ ʼE mahino papau ia e ke mate anai,’ kapau ʼe maliu mai, mai tana agahala pea mo ina maʼuliʼi te meʼa ʼaē ʼe totonu pea mo te faitotonu, pea kapau ko te tagata agakovi ʼe ina liufaki te meʼa ʼaē neʼe tuku age ki ai ko he fakamoʼoni, kapau ʼe ina toe fakaliliu te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina toʼo ʼaki te kaihaʼa, pea kapau ʼe haʼele moʼoni ʼi te ʼu fekau ʼo te maʼuli ʼo mole ina fai te heʼe faitotonu, ʼe mahino papau ia ʼe nofo maʼuli anai ia. ʼE mole mate anai ia. ʼE mole toe fakamanatuʼi anai kia te ia he agahala ʼi te ʼu agahala ʼaē neʼe tupu ai tana agahala. Neʼe ina fai te meʼa ʼaē ʼe totonu pea mo te faitotonu. ʼE mahino papau ia ʼe maʼuli anai.”
14. Koteā ʼaē ʼe makehe ai te fakamolemole ʼa Sehova?
14 Ko te fakamolemole ʼaē ʼe tuku mai e Sehova ʼAtua kia tatou ʼe ʼi ai tona faʼahi makehe, ʼe ko he fakamolemole ia ʼe faigataʼa ki te tagata kelekele ke ina fakatatau ki te fakamolemole ʼaē ʼe nātou fefaiʼaki—ʼe ina fakamolemole pea ʼe ina toe galoʼi. ʼE ʼui anai e ʼihi, ‘ ʼE feala ke ʼau fakamolemole te meʼa ʼaē neʼe ke fai, kae ʼe mole feala (peʼe mole feala anai) ke ʼau galoʼi.’ Kae koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaē ʼe ʼui e Sehova ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼe ina fai anai: “Heʼe ʼau fakamolemole anai tanatou hala, pea ʼe mole ʼau toe manatuʼi anai tanatou agahala.”—Selemia 31:34.
15. Koteā te fakamatala neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te fakamolemole ʼa Sehova?
15 Talu mai ia taʼu ʼe lauʼi afe, neʼe fakamolemole Sehova ki tana kau atolasio ʼi te kele. Neʼe ina fakamolemole te ʼu agahala ʼaē neʼe nātou mahino kiai, ʼo toe feiā pe ki te ʼu agahala ʼaē neʼe mole nātou mahino kiai. Ko tona manavaʼofa, tana kātaki fualoa, pea mo tana fakamolemole ʼe mole ʼi ai honatou gataʼaga. ʼE ʼui fēnei ia Isaia 55:7: “Ke mavae te tagata agakovi ʼi tona ala pea mo te tagata kovi ʼi tana ʼu manatu; pea ke liliu mai ia kia Sehova, ʼaē ka manavaʼofa anai kia te ia, pea ki totatou ʼAtua, heʼe ina fakamolemole lahi anai.”
Te Fakamolemole ʼi Te ʼu Tohi Faka Keleka Faka Kilisitiano ʼo Te Tohi-Tapu
16. He koʼe ʼe feala ke tou ʼui ko te fakamolemole ʼa Sesu ʼe hage pe ko te fakamolemole ʼa Sehova?
16 Ko te ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo te fakamolemole ʼa te ʼAtua ʼe tapuke ʼi te ʼu Tohi Faka Keleka Faka Kilisitiano ʼo te Tohi-Tapu. ʼE talanoa tuʼumaʼu pe ia Sesu ki te faʼahi ʼaia, ʼo ina fakahā ai ʼe manatu tahi pea mo Sehova ki te faʼahi ʼaia. Ko te manatu ʼa Sesu ʼe haʼu mai ia Sehova, ʼe ko ia ko te ʼata ʼo Sehova, ʼe ko ia ko te fakatātā totonu ʼo te ʼuhiga totonu ʼo Sehova; ko te sio kia te ia ʼe tatau ia mo he sio kia Sehova.—Soane 12:45-50; 14:9; Hepeleo 1:3.
17. Neʼe feafeaʼi te fakatātā e Sesu ia te fakamolemole “lahi” ʼa Sehova?
17 Neʼe ʼiloga te fakamolemole lahi ʼa Sehova ʼi te tahi lea fakatātā ʼa Sesu, neʼe ko te hau neʼe fakamolemole ki te kaugana neʼe nofo mo tona maʼua kia te ia ko tenalio e 10 000 (e teitei pe ko tola e 33 000 000, U.S.). Kae ko te kaugana ʼaia neʼe mole fakamolemole ia ki tona kaugā popūla ʼe ko tona maʼua kia te ia ko tenalio e teau (ko tola e 60, U.S.), neʼe ʼita te hau. “ ‘Tagata kaugana agakovi, neʼe ʼau fakamolemole katoa atu kia te koe tou maʼua ʼi tau fakakolekole mamahi mai. ʼE mole koa la tonu ia ke ke toe manavaʼofa mo koe ki tou kaugā popūla, ohage pe ko taku manavaʼofa ʼaē kia te koe?’ Pea ko tona ʼaliki neʼe ʼita ai, pea ina ʼave ai ki te kau leʼo fale pilisoni ʼo kaku ai ki tana huʼi fuli tona maʼua.” Pea neʼe fakahā e Sesu te ʼuhiga ʼo te lea fakatātā ʼaia: “Koia ʼe toe fai feiā pe anai kia koutou e taku Tāmai ʼaē ʼi selo, mo kapau ʼe mole koutou tahi fakamolemole ʼaki tokotou loto katoa, ki tona tēhina.”—Mateo 18:23-35.
18. Neʼe feafeaʼi te fakatatau ʼo te manatu ʼa Petelo ki te fakamolemole pea mo te manatu ʼaē ʼa Sesu?
18 ʼI muʼa atu ʼo te foaki ʼaē e Sesu te lea fakatātā ʼaia, neʼe fakaōvi age ai ia Petelo pea ʼui maʼana kia te ia: “ ʼAliki, ʼe tuʼa fia anai te feala ʼo toku tēhina ke agahala mai kia te ʼau, pea mo tonu ke ʼau fakamolemole kia te ia? ʼE kaku anai koa ki te tuʼa fitu?” Neʼe ʼui maʼa Sesu kia te ia: “ ʼE ʼau tala atu kia te koe, ʼe mole kaku ki te tuʼa fitu, kaʼe ki te tuʼa fitugofulu-ma-fitu.” (Mateo 18:21, 22) ʼI te ʼaho e tahi ʼe mole feʼauga anai te tuʼa fitu, he neʼe ʼui e Sesu: “Ke koutou tokakaga kia koutou. Kapau ʼe agahala tou tēhina, fakatonutonuʼi ia ia, pea kapau ʼe fakahemala, fakamolemole kia te ia. Tatau aipe peʼe agahala he tēhina kia te koe ʼo tuʼa fitu ʼi te ʼaho pea toe haʼu tuʼa fitu kia te koe, ʼo ʼui maʼana: ‘ ʼE ʼau fakahemala,’ pea ʼe tonu ke ke fakamolemole kia te ia.” (Luka 17:3, 4) ʼI te temi ʼaē ʼe fakamolemole ai Sehova, ʼe mole ina lau tatatou ʼu agahala—ʼE ko he meʼa lelei foki kia tatou.
19. Koteā te meʼa ʼe tonu ke tou fai ke tou maʼu te fakamolemole ʼa Sehova?
19 Kapau ʼe tou maʼu te agavaivai ʼo tou fakahemala ai pea mo vete tatatou ʼu agahala, pea ʼe tali e Sehova ke ina fai he meʼa maʼa tatou: “Kapau ʼe tou vete tatatou ʼu agahala, pea ʼe agatonu ia mo faitotonu ke ina fakamolemole tatatou ʼu agahala pea mo fakamaʼa tatou mai te heʼe faitotonu fuli pe.”—1 Soane 1:9.
20. Neʼe fakahā feafeaʼi e Etieni tana fakamolemole gafua?
20 Ko te tisipulo ʼa Sesu ʼaē ko Etieni, ʼaki he loto fakamolemole fakaofoofo, ʼi tona lolotoga tuki makaʼi e te hahaʼi kua makalililili neʼe kalaga fēnei ia: “ ‘ ʼAliki Sesu, tali toku laumālie.’ Pea ʼosi ʼaia, neʼe tuʼutuli, ʼo kalaga leʼo mālohi: ‘Sehova, ʼaua naʼa ke fakamaʼua age kia nātou te agahala ʼaenī.’ Pea ʼi tana ʼosi ʼui te meʼa ʼaia neʼe mate.”—Gāue 7:59, 60.
21. He koʼe ko te fakamolemole gafua ʼa Sesu ki te kautau Loma neʼe ko he meʼa fakaofoofo ʼaupito?
21 Neʼe toe tuku pe foki e Sesu te faʼifaʼitaki fakaofoofo ʼo ʼuhiga mo te loto fakamolemole gafua. Ko tona ʼu fili neʼe nātou puke ia ia, neʼe nātou ʼahiʼahiʼi ia ia ʼo mole nātou muliʼi te lao ʼo te puleʼaga, neʼe nātou fakatūʼa ia ia, neʼe nātou manukiʼi, neʼe nātou fakafihiʼi, neʼe nātou tā ia ia ki te huipi lagi neʼe nonoʼo kiai te ʼu kogaʼi ukamea pea mo te ʼu huiʼi akeno, pea ʼosi ʼaia neʼe nātou tutuki ia ia ki te pou ʼo tuku ai ʼi te ʼu hola. Neʼe lahi te kau ʼa te kau Loma ki te fai ʼo te meʼa ʼaia. Kae, ʼi muʼa ʼo te mate ʼa Sesu ʼi te pou fakamamahi, neʼe ʼui maʼana ki tana Tāmai ʼe ʼi selo ʼo ʼuhiga mo te kau solia ʼaē neʼe nātou fakamamahiʼi ia ia: “Tāmai, fakamolemole age kia nātou heʼe mole nātou ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe nātou fai.”—Luka 23:34.
22. Ko te ʼu palalau fea ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga ʼe tonu ke tou faigaʼi ke tou fakaʼaoga?
22 ʼI tana Akonaki ʼi te Moʼuga, neʼe ʼui maʼa Sesu: “Ke koutou haga ʼofa ki ʼokotou fili pea mo hūfaki ia nātou ʼe fakataga kia koutou.” ʼI te fakaʼosi ʼo tona minisitelio ʼi te kele, neʼe mulimuli pe ki tana fakatotonu ʼaia. ʼE mamafa koa te kole mai ʼaia kia tatou ke tou muliʼi te manatu ʼaia, ʼaē ʼe ko he faʼahi ʼe ina tauʼi te vaivaiʼaga ʼo totatou kakano agahala? Kaʼe tonu anai pe foki ke tou faigaʼi ke tou fakaʼaoga te ʼu palalau ʼaenī neʼe fai age e Sesu ki tana kau tisipulo ʼi tana ʼosi fakahā age ʼaē kia nātou te kole faʼifaʼitaki ʼaē ko te Tāmai ʼe ʼi selo: “Kapau e koutou fakamolemole ki te hahaʼi, ʼanatou hala, pea ʼe toe fakamolemole anai mo takotou Tāmai kia koutou; kae kapau ʼe mole koutou fakamolemole ki te hahaʼi, ʼanatou hala, pea ʼe mole fakamolemole anai e takotou Tāmai kia koutou takotou ʼu hala.” (Mateo 5:44; 6:14, 15) Kapau ʼe tou fakamolemole ohage ko te fakamolemole ʼa Sehova, pea ʼe tou fakamolemole anai pea mo tou galoʼi anai.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
◻ E feafeaʼi te aga ʼa Sehova ki tatatou ʼu agahala, pea koteā tona tupuʼaga?
◻ He koʼe neʼe toe fakanofo ia Manase ki tona tuʼulaga hau?
◻ Koteā te agaaga makehe ʼo te fakamolemole ʼa Sehova ʼaē ʼe ko he meʼa faigataʼa ki te tagata ke ina faʼifaʼitakiʼi?
◻ Koteā ʼaē neʼe fakaofoofo ʼaupito ai te fakamolemole gafua ʼa Sesu?
[Paki ʼo te pasina 24]
Neʼe tokoni ia Natane kia Tavite ke mahino ki te ʼaoga ʼaē ʼo te fakamolemole ʼa te ʼAtua