Te ʼAho Tupu ʼe Tonu Ke Manatuʼi
“Koteuhi, i te aho-nei, kua tupu kia koutou i te kolo o Tavite he Fakamauli, ko Kilisito te Aliki.”—Luka 2:11.
KUA hili nei kiai taʼu e lua afe, ko te fafine ʼi te kolo ʼo Petelehemi neʼe ina fānauʼi te kiʼi tamasiʼi tagata. Ko te tokosiʼi ʼi te kolo ʼaia neʼe mahino ki te maʼuhiga ʼo te tupu ʼaia. Pea ko ʼihi tagata tauhi ōvi, neʼe nonofo ʼi tuʼa mo tanatou ʼu ōvi, neʼe nātou sio ki te kau ʼāselo pea mo logo ki tanatou hiva ʼaenī: “Kololia i aluga ki te Atua o te u lagi, pea tokalelei i te kelekele ki te tagata fuape e loto lelei.”—Luka 2:8-14.
ʼOsi ʼaia pea neʼe maʼu atu e te kau tagata tauhi ōvi ia Malia mo tona ʼohoana ia Sosefo ʼi te fale manu ohage pe ko tona fakamahinohino age e te kau ʼāselo. Neʼe fakahigoaʼi e Malia ia te tamasiʼi ko Sesu, pea neʼe ina fakatakoto ia ia ki te kaiʼaga manu. (Luka 1:31; 2:12) ʼI te temi nei kua hili kiai taʼu e lua afe, ʼe teitei ko te vahe tolu ʼo te malamanei ʼe nātou lau ʼe nātou muliʼi ia Sesu Kilisito. Pea ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te temi ʼaē neʼe tupu ai, ʼe ko te fakatafitoʼaga ʼaia ʼo te hisitolia ʼaē neʼe lahi age tona fakamatala ʼi te ʼu hisitolia fuli.
ʼI Sepania, ʼaē ko he fenua ʼe mālohi ai te ʼu talatisio Katolika pea mo faiva ʼi te ʼu toʼotoʼoga ʼaē ʼe fai talu mai muʼa, neʼe lahi ai tanatou ʼu faʼahiga fakamanatuʼi ia te po makehe ʼaia ʼaē neʼe hoko ʼi Petelehemi.
Te Po Tapu ʼi Sepania
Talu mai te 13 sēkulō, ʼi te ʼu toʼotoʼoga ʼaē ʼe maʼuhiga ʼaupito ʼi Sepania, ʼe kau ai te Nativitātē ʼo Sesu. Tokolahi te ʼu famili ʼe nātou faʼu ia te kihiʼi kaiʼaga manu ʼo fakatātā ki te kaiʼaga manu ʼaē neʼe takoto ai ia Sesu. Pea mo te ʼu kihiʼi fakatātā maka ʼo te kau tagata tauhi ōvi pea mo te kau Masi (peʼe ko “te ʼu hau e toko tolu”), mo Sosefo, mo Malia pea mo Sesu. Pea ʼi te agamāhani, ʼi te temi ʼo te Po Tapu ʼe fakatuʼu ōvi ki te ʼu fale faka puleʼaga, ia te ʼu fakatātā lalahi ʼo te Nativitātē. ʼE lau neʼe ko Falakiko Asisi ʼaē neʼe ina fakatuʼu ia te talatisio ʼaia ʼi Italia moʼo uga ia te hahaʼi ke nātou lau ia te Evaselio ʼaē ʼe fakamatala ai ia te hisitolia ʼo te tupu ʼa Sesu. Ki muli age, ko te ʼu monike ʼa Falakiko, ʼaē neʼe nātou uga te hahaʼi ʼo Sepania pea mo te tahi ʼatu ʼu fenua, ke nātou fai ia te talatisio ʼaia.
ʼI Sepania, ʼe maʼuhiga ia te kau Masi ʼi te ʼu Po Tapu, pea ʼi ʼihi fenua ʼe ko te Papa Noele. ʼE ʼui foki ʼi te ʼaho 6 ʼo Sānualio, ia te Día de Reyes (Te ʼAho ʼo Te ʼu Hau) ʼe foaki e te kau Masi ia te ʼu meʼa ʼofa ki te kihiʼi tamaliki Sepania, ʼo mulimuli ki te fakamatala ʼaē ʼe tui kiai te tokolahi, ʼaē ʼe ʼui ai neʼe ʼōmai ia te kau Masi mo te ʼu meʼa ʼofa ki te tupu ʼaē ʼa Sesu. Kae ko te tokosiʼi ʼe nātou ʼiloʼi ʼi te fakamatala ʼo te Evaselio ʼe mole fakahā ai peʼe ko Masi e toko fia ʼaē neʼe ʼōmai ʼo fakasiosio kiā Sesu. Pea ʼe mole ʼui ʼi te fakamatala ko te ʼu hau kae neʼe ko te kau hahaʼi sivi fetuʼu.a Tahi ʼaē meʼa, ʼi te ʼosi fakasiosio ʼa te kau Masi, neʼe matehi e Helote ia te ʼu tamaliki tagata fuli ʼi Petelehemi ʼo “kamata i te tau lua ki lalo ifo” he neʼe ina fia matehi ia Sesu. Koia neʼe ʼōmai ia te fakasiosio ʼa te kau Masi kiā Sesu kae neʼe kua fuafualoa tana ʼosi tupu.—Mateo 2:11, 16.
Talu mai te 12 sēkulō, ko ʼihi kolo ʼo Sepania ʼe nātou fai te kiʼi gaoʼi moʼo faʼifaʼitakiʼi ia te tupu ʼa Sesu, ohage la ko te ʼōmai ʼa te kau tauhi ōvi ki Petelehemi ʼo fakasiosio kiā ia pea mo ki muli age ia te kau Masi. Iā ʼaho nei, ʼi te ʼaho 5 fuli ʼo Sānualio, ʼe lahi ia te ʼu kolo ʼi Sepania ʼe nātou fai ia he cabalgata, peʼe ko he foʼi mahōlō, ko te ʼu foʼi saliote ʼe nātou fakaheka kiai ia “te ʼu hau e toko tolu” pea ʼe feʼoloʼaki ʼi te loto kolo, ʼo nātou tufa ia te ʼu lole ki te hahaʼi mamata. Ke fakafiafia ia te ʼaho lahi ʼaia ʼo te Po Tapu, ʼe fai māhani ia te ʼu teuteu pea mo te ʼu villancicos (te ʼu hiva).
ʼI Sepania, tokolahi ia te ʼu famili ʼe nātou leleiʼia ia tanatou kakai faka famili ʼi te ʼaho 24 ʼo Tesepeli iā muʼa ʼo te afiafi ʼo te Po Tapu. Ko te meʼa kai māhani ʼe ko te ʼu turrón (te ʼu lole ʼe fai ʼaki te alimoni pea mo te meli), te ʼu keke ʼe fai ʼaki te alimoni, mo te ʼu fuaʼi ʼakau mata neʼe fakamoamoa, mo te akeno neʼe taʼo, pea mo te ʼu manu kehekehe ʼo te tai. Ko te hahaʼi ʼo he famili, logope tanatou nonofo mamaʼo, kae ʼe nātou faiga aipe ke nātou fakatahi ʼi te ʼaho ʼaia. ʼI te ʼaho 6 ʼo Sānualio ʼi te tahi taumafa faka talatisio, ʼe kai e te famili ia te roscón de reyes, ko te foʼi keke ʼe takafuafua ohage ko te pale ʼo “te ʼu Hau” pea neʼe fufū ki loto ia te sorpresa (kihiʼi fakatātā). Neʼe feiā ia te agaʼi fenua ʼi te temi ʼo te kau Loma, ʼi te lafeti ʼaia neʼe feala ai ki te sinifu ʼaē neʼe ina maʼu te meʼa ʼaē neʼe fufū ʼi tana moʼi keke ke liliu ko he “hau” ʼi he ʼaho e tahi.
“Ko He Temi ʼo Te Taʼu ʼe Fakafiafia Pea Mo Maʼumaʼua ʼAupito”
ʼI te temi nei, ko te Po Tapu kua liliu ko te lafeti tāfito ʼaē ʼe fai ʼi te malamanei, logola te ʼu toʼotoʼoga faka fenua ʼaē kua fai. Ko te tohi The World Book Encyclopedia, ʼe talanoa ki te Po Tapu ohage “ko he temi ʼo te taʼu ʼe fakafiafia pea mo maʼumaʼua ʼaupito ia te ʼu toko lauʼi miliona hahaʼi ʼo te malamanei, ʼaē ʼe nātou Kilisitiano peʼe mole nātou Kilisitiano.” Ko te lafeti ʼaia ʼe fua lelei koa?
ʼE mahino ia, ko te tupu ʼa Kilisito ʼe ko he meʼa maʼuhiga ʼi te hisitolia. Kapau ko te kau ʼāselo neʼe nātou tala ia te tupu ʼaia ohage ko he fakamelomelo ʼo he “tokalelei i te kelekele ki te tagata fuape e loto lelei” pea ʼe ko he fakamoʼoni ʼaia ʼo tona maʼuhiga.
Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼui e te tagata fai sulunale Sepania ko Juan Arias: “ ʼI te kamata ʼo te lotu faka Kilisitiano, neʼe mole fai he lafeti ʼo te Nativitātē.” Kapau kua liliu ko he lafeti, pea ʼe haʼu koa maifea ia te Po Tapu? ʼE tonu ke manatuʼi feafeaʼi ia te tupu pea mo te maʼuli ʼo Sesu? ʼI te alatike ʼaē ka hoa mai, ʼe tou maʼu anai ia te ʼu tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia.
[Kiʼi nota]
a ʼI te tohi La Sagrada Escritura—Texto y comentario por profesores de la Compañía de Jesús (Te Tohi-Tapu — Te Tohi pea mo Te ʼu Fakamahinohino neʼe fai e te kau Polofesea ʼo te Kautahi ʼo Sesu), ʼe fakamahino fēnei ai: “ ʼI te lotolotoiga ʼo te kau Pelesia, pea mo te kau Metia, pea mo te kau Papiloni, ko te kau Masi neʼe ko te kau pelepitelo neʼe nātou fai ia te ʼu gāue fakamanamana, mo nātou sivi te ʼu fetuʼu, pea mo nātou fai faitoʼo.” Kae ʼi te nima sēkulō ki te taʼu 16 sēkulō, neʼe faka ʼuhiga ia te kau Masi ʼaē neʼe ʼolo ʼo fakasiosio kiā Sesu ʼe ko te kau Sagato, pea neʼe fakahigoaʼi nātou ʼe ko Melekiole, Kasipale, pea mo Paletasale. ʼE ʼui ko tonatou ʼu hui ʼe tuku ʼi te katetalale ʼo Cologne ʼi Siamani.