‘Kapau ʼe Fakamaʼua Koutou Ki He Gāue’
“IA KOE ʼaē! Tuku muʼa te meʼa ʼaenā ʼe ke fai, kae ke haʼu ʼo fua taku ʼuta.” Koteā ʼapē takotou manatu ki te meʼa ʼaē neʼe logoʼi e he tagata Sutea neʼe fai hana gāue, kae fai age te fakatotonu ʼaenī e he tagata solia Loma? ʼI tana Akonaki ʼi te Moʼuga, neʼe fai e Sesu ia te tokoni ʼaenī: “Kapau ko he tahi ʼe nofo ʼi te pule ʼa he tahi age ʼe ina fakamaʼua koe ke ke ʼalu mo ia ʼi he maile e tahi, ʼalu mo ia ʼi he ʼu maile e lua.” (Mateo 5:41, MN ) Neʼe mahino feafeaʼi ʼapē ia te nofoʼaki ki te tokoni ʼaia ʼa Sesu? Pea koteā tona faka ʼuhiga kiā tatou ʼi te temi nei?
Ke tou maʼu tona tali, ʼe tonu muʼa ke tou mahino ki te ʼu gāue ʼaē neʼe fakamaʼua ke fai ʼi te temi muʼa. Neʼe kua māhani kiai te hahaʼi ʼo Iselaele ʼi te temi ʼo Sesu.
Te Gāue Neʼe Fakamaʼua
ʼE maʼu te ʼu fakamoʼoni ʼo te gāue ʼae neʼe fakamaʼua ʼi te Proche-Orient ʼi te 18 sēkulō ʼi muʼa ʼo totatou temi. ʼE fakamatala ʼi te ʼu tohi faka puleʼaga ʼo te kolo ʼāfea Silia ko Alalakh, neʼe fakaʼaogaʼi te ʼu hahaʼi e te puleʼaga ki te ʼu gāue ʼe mole ko he ʼu gāue faka puleʼaga. ʼI Ougarit, ʼi te faʼahi tai ʼo Silia, ko te hahaʼi gāue neʼe nātou gāueʼi te kele maʼa te hau ʼaē neʼe ina puipui ia nātou.
Ko te hahaʼi ʼaē neʼe lavā ʼi he tau peʼe puleʼi e he tahi puleʼaga neʼe tau fakaʼaogaʼi nātou ki te ʼu gāue fakakinau. Ko te kau Esipito neʼe nātou fakapōpulaʼi te kau Iselaele ke nātou faʼu piliki maʼa nātou. Ki muli mai, ko te kau Iselaele neʼe nātou fakapōpulaʼi te hahaʼi ʼo Kanaane ʼi te Kele ʼo Te Fakapapau, pea neʼe hoko atu te ʼu gāue feiā e Tavite pea mo Salomone.—Ekesote 1:13, 14; 2 Samuele 12:31; 1 Hau 9:20, 21.
ʼI te kole e te kau Iselaele ke fakanofo honatou hau, neʼe fakamahino e Samuele te ʼu fakamaʼua ʼa te hau. ʼE fakaʼaogaʼi anai tana ʼu hahaʼi fakalogo ko hana kau tagata taki saliote pea mo hana kau tagata heka hōsi, moʼo gāueʼi ʼo te kele pea mo utu te ʼu gāueʼaga, moʼo faʼu ʼo te ʼu mahafu, pea mo te tahi ʼu gāue age. (1 Samuele 8:4-17) ʼI te laga ʼo te fale lotu ʼa Sehova, neʼe fakapōpulaʼi te hahaʼi matāpule ki te gāue fakakinau, kae “neʼe mole ʼi ai he tahi ʼi te ʼu foha ʼo Iselaele neʼe fakagāueʼi fakapōpulaʼi e Salomone; koteʼuhi ko nātou neʼe ko te kau tagata tau mo kaugana kiā te ia, mo tana kau pule, mo tana kau tagata taki tau, mo tana kau taki saliote, pea mo tana kau heka hōsi.”—1 Hau 9:22.
ʼO ʼuhiga mo te kau Iselaele ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ki te ʼu laga fale, ʼe ʼui fēnei ia 1 Hau 5:13, 14: “Neʼe fakahake ake e te hau ko Salomone mai Iselaele kātoa he kau filifili ki te gāue; ko nātou ʼaē neʼe filifili ki te gāue neʼe ko te toko tolugofulu afe tagata. Pea neʼe ina fekauʼi ia nātou ki Lipania, ko he kau fetogi ʼe toko hogofulu afe ʼi te māhina. Lolotoga te māhina kātoa, neʼe nātou nonofo ʼi Lipania, lolotoga te ʼu māhina e lua, neʼe nātou nonofoʼi tonatou ʼu ʼapi.” ʼE ʼui fēnei e te tagata poto: “Kua mahino papau, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼu hau ʼo Iselaele ia te ʼu gāue fakakinau ʼaia moʼo fakahoko ia te ʼu gāue ʼaē ʼe mole totogi, ohage ko te ʼu laga fale pea mo te ʼu gāue ʼaē neʼe fai ki te ʼu kele ʼo te hau.”
Neʼe maʼuli mafasia te hahaʼi ʼi te temi pule ʼo Salomone. Neʼe ʼiloga te mamafa ʼaupito ʼo te kavega ʼaia heʼe ʼi te temi ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu ai e Lopoame ke ina fakaʼāsili te maʼuli mafasia ʼaia, neʼe fakafeagai ai ia Iselaele kātoa, pea mo nātou taumakaʼi te tagata ʼaē neʼe takitaki ki te gāue fakakinau. (1 Hau 12:12-18) Kae neʼe mole pulihi te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼo ʼuhiga mo te fakamaʼua ki te gāue. Ko Asa te mokopuna ʼo Lopoame, neʼe ina fakatotonu ki te hahaʼi ʼo Suta ke nātou laga te ʼu kolo ko Kepa mo Misipa, pea “neʼe mole puli he tahi.”—1 Hau 15:22.
ʼI Te Temi Pule ʼa Te Kau Loma
ʼE ʼiloga ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga neʼe kua māhani te kau Sutea ʼo te ʼuluaki sēkulō ke ‘fakamaʼuaʼi nātou ki he gāue.’ Ko te kupuʼi palalau faka Keleka ʼaē ko te ag-ga-reuʹo neʼe faka ʼuhiga ki te gāue ʼo te kau ʼave logo Pelesia. Neʼe feala tanatou fakaʼaogaʼi fakamālohi he ʼu tagata, peʼe ko he ʼu hōsi, peʼe ko he ʼu vaka, peʼe ko he tahi age meʼa moʼo fakahoko te fekau ʼa te hahaʼi.
ʼI te temi ʼo Sesu, neʼe puleʼi ia Iselaele e te kau Loma, ʼaē neʼe nātou fakaʼaogaʼi te fakatuʼutuʼu gāue ʼaia. ʼI te potu esite, ʼi tuʼa ʼo te ʼu tukuhau māhani, neʼe feala ke fakamaʼua ki te hahaʼi ke nātou fai he ʼu gāue, ʼo nātou fai hoholo peʼe fai tuʼa tahi pe. Neʼe mole faʼa leleiʼia te ʼu taʼi gāue ʼaia e te hahaʼi. Pea tahi ʼaē meʼa, neʼe ko he meʼa neʼe fai māhani ia te fakamaʼua ke fakaʼaogaʼi he ʼu manu, peʼe ko he kau taki saliote, peʼe ko he ʼu saliote ki te ʼu gāue ʼo te puleʼaga. ʼE ʼui fēnei e te tagata fakamatala hisitolia ko Michael Rostovtzeff, “neʼe faigaʼi e te kau takitaki ke nātou fakaʼaluʼalu pea mo fakatuʼu he ʼu lao ki te faʼahiga gāue ʼaia, kae neʼe mole nātou lavaʼi, koteʼuhi ʼi te temi fuli pe ʼaē neʼe kei fai ia te fakatuʼutuʼu gāue ʼaia neʼe hoko ai mo tona ʼu ʼikuʼaga kovi. Neʼe fakatuʼu te ʼu lao e te ʼu minisi, ʼaē neʼe nātou faiga fakamalotoloto ke nātou fakagata te fakaʼaogaʼi fakavalevale ʼo te tuʼulaga pule pea mo te faka mafasia hoholo ʼa te hahaʼi ʼi te ʼu gāue ʼaē neʼe fakamaʼua kiā nātou . . . Kae neʼe hoko atu pe te mafasia ʼo te fakatuʼutuʼu gāue ʼaia.”
ʼE ʼui e te tagata poto Keleka, “neʼe lava fakamaʼua ki he tahi ke ina fua he ʼāmoga ʼa he tagata solia ʼi he ʼalu loaloaga, pea neʼe feala ke fakamaʼua ki he tahi he ʼu gāue neʼe kua filifili e te kau Loma ke ina fakahoko.” Ko te meʼa ʼaia ʼaē neʼe hoko kiā Simone mai Silene, ʼaē neʼe ‘fakamaʼua’ e te kau Loma ke ina amo te pou fakamamahi ʼo Sesu.—Mateo 27:32.
ʼI te ʼu tohi ʼa te kau Lapi, ʼe toe fakamatala ia te fakatuʼutuʼu gāue ʼaia ʼaē neʼe mole faʼa leleiʼia e te kau Sutea. Ohage la neʼe fakamatala neʼe fakamaʼua ki te lapi ke ina fetuku te ʼu ʼakau magoni ko te myrte ki te fale matalelei. Neʼe feala pe ki he kau gāue ʼa he tagata pule ke fakamaʼua kiā nātou he tahi age ʼu gāue, kae totogi pe nātou e tonatou tagata pule. Neʼe feala ke nātou toʼo fakakinau he ʼu manu fetuku ʼāmoga peʼe ko he vitulo ʼa te kau Sutea. Kapau neʼe mole nātou liufaki te ʼu manu ʼaia, neʼe lagi taupau ki he tahi age gāue. Koia maʼa he Sutea, ko he toʼo “faka temi” ʼo hana meʼa, neʼe hage pe maʼa ia, ʼe ko he toʼo “ ʼo talu ai.” Koia neʼe ʼui fēnei ai ʼi te tākuga lea Sutea: “Ko te Angareia ʼe hage pe ko te mate.” ʼE ʼui e te tagata fakamatala hisitolia: “Neʼe feala ke liliu he kolo veliveli ʼo masiva ʼuhi ko te angareia, te toʼo fakamālohi ʼo tonatou ʼu vitulo ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi moʼo fuli kele, kae mole nātou toʼo ia te ʼu manu fetuku ʼāmoga ʼaē neʼe feʼauga ki te ʼu gāue ʼaia.”
Koia ʼe feala ai ke koutou mahino ki te mole leleiʼia e te kau Sutea ia te ʼu taʼi fakatuʼutuʼu gāue ʼaia, tāfito he neʼe fakakinauʼi nātou kiai, ʼaki he aga fiatuʼu pea mo heʼe faitotonu. ʼUhi ko te fēhihiʼa ʼa te kau Sutea ki te puleʼaga Senitile ʼaē neʼe pule kiā nātou, neʼe ko he lainoa kiā nātou tonatou fakamālohiʼi ki te ʼu gāue fakakinau ʼaia. ʼE mole ʼi ai he lao ʼi te temi nei, ʼe ina fakahā lelei mai peʼe koteā te tuʼakoi ʼo he fakamaʼua gāue neʼe lava fai ki he tahi ʼo te fenua. Kae ʼe ʼiloga mai ko te tokolahi neʼe mole nātou fia fai ia te maʼua gāue ʼaē neʼe fakatotonu age.
Kae neʼe ko te fakatuʼutuʼu gāue ʼaia ʼaē neʼe palalau kiai ia Sesu ʼi tana ʼui fēnei: “Kapau ko he tahi ʼe nofo ʼi te pule ʼa he tahi age ʼe ina fakamaʼua koe ke ke ʼalu mo ia ʼi he maile e tahi, ʼalu mo ia ʼi he ʼu maile e lua.” (Mateo 5:41, MN ) ʼI te logo ʼa ʼihi ki te ʼu palalau ʼaia, neʼe lagi nātou manatu ʼe mole fakapotopoto te manatu ʼaia ʼa Sesu. Kae koteā koa te faka ʼuhiga ʼo tana ʼu palalau?
Te Aga ʼAē ʼe Tonu Ke Fai e Te Kau Kilisitiano
Ka fakanounou te ʼu palalau ʼa Sesu, neʼe ina ʼui ki te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fakalogo age ki ai, kapau ʼe fakamālohiʼi age e he tagata takitaki ke nātou fakahoko he faʼahiga gāue faka puleʼaga, neʼe tonu ke nātou fakahoko fakalelei, pea ke ʼaua naʼa nātou ʼiʼita. Neʼe tonu ai ke nātou ‘ ʼave te ʼu meʼa ʼa Sesale kiā Sesale,’ pea mo nātou fakahoko mo tonatou maʼua ʼaē ke nātou ʼave te ʼu “mea a te Atua ki te Atua.”—Maleko 12:17.a
Tahi ʼaē, neʼe tokoniʼi fēnei te kau Kilisitiano e te ʼapositolo ko Paulo: “Ke fakalogo te tagata fuli ki te u pule e taki. Koteuhi e mole i ai he pule e to kehe mo te Atua, pea ko te u aluaga pule kua tuu nee fakatuu e te Atua. Pea ko he tahi e fakafihi ki te pule e fakafehagai ki te finegalo o te Atua . . . Kapau e ke fai te mea e kovi, tuania koe; koteuhi e mole ina puke noa te heleta.”—Loma 13:1-4.
Neʼe ʼiloʼi e Sesu mo Paulo neʼe feala ki te hau peʼe ki te puleʼaga ke ina fakatūʼā ia nātou ʼaē ʼe mole fakalogo ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua age kiā nātou. Neʼe koteā te faʼahiga tūʼā ʼaia? ʼE tali fēnei e Épictète, ko te tagata fai filosofia Keleka ʼo te ʼuluaki pea mo te lua sēkulō: “Kapau ʼe kole fakafokifā atu hau meʼa pea ʼe toʼo tau āsino mui e he tagata solia, tuku ai ke ʼalu mo ia. ʼAua naʼa ke fakafifihi, mo muhumuhu, naʼa tā koe pea mo faʼao ai mo tau āsino.”
Kae ʼi ʼihi ʼaluʼaga, ʼi te temi muʼa ʼo feiā mo te temi nei, neʼe mahino ki te kau Kilisitiano neʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakamaʼua age e te puleʼaga, kae neʼe mole feala hanatou fakalogo kiai. ʼI ʼihi temi, neʼe fua kovi ʼaupito kiā nātou. Ko ʼihi Kilisitiano neʼe fakatūʼā ki te mate. Ko ʼihi neʼe pilisoniʼi lolotoga te ʼu taʼu ʼuhi ko tanatou fakafisi ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou fakafuafua neʼe mole ʼalutahi mo tanatou tui. (Isaia 2:4; Soane 17:16; 18:36) ʼI ʼihi ʼaluʼaga, neʼe fakafuafua e te kau Kilisitiano neʼe nātou lava fakahoko te ʼu meʼa ʼaē neʼe kole age ke nātou fai. Ohage la ko ʼihi Kilisitiano ʼe nātou fakafuafua ʼi tonatou leʼo ʼo loto ʼe nātou lava fai te ʼu gāue ʼe mole hona pikipikiga mo te solia pea ʼe ko he ʼu gāue ʼe ʼaoga ki te kolo. Ohage la ko tokoni ki te hahaʼi matutuʼa peʼe ko te hahaʼi māʼimoa, peʼe nātou gāue ki te tamate afi, peʼe nātou fakamaʼa te ʼu matātai, peʼe nātou fakamaʼa te ʼu malaʼe neʼe tō ʼakau ai, peʼe ʼi te ʼu fale tānakiʼaga tohi, pea mo te tahi ʼu gāue.
Kae ʼe kehekehe te ʼu ʼaluʼaga ʼo te ʼu fenua. Koia ko te Kilisitiano takitokotahi ʼae ʼe ina filifili peʼe ina fakahoko peʼe kailoa te ʼu maʼua fekau faka puleʼaga, ʼo mulimuli ki tona leʼo ʼo loto ʼaē neʼe ina akoʼi ʼaki te Tohi-Tapu.
Ko Te Fai ʼo Te Lua Maile
Ko te pelesepeto ʼaē neʼe akoʼi mai e Sesu, ke tou tali he ʼu maʼua gāue ʼe matatonu, ʼe mole fai pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua mai e te puleʼaga, kae ʼe toe ʼaoga foki ʼi te ʼu felogoi fakatagata ʼo te ʼaho fuli. Ohage la lagi ko he tahi ʼe pule kiā koutou ʼe ina kole atu ke koutou fai he gāue ʼe mole koutou fia fai kae ʼe mole fakafeagai ki te lao ʼa te ʼAtua. Koteā anai ʼaē ka koutou fai? ʼE lagi koutou fakafuafua ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina kole atu ʼe mole fakapotopoto, ʼe ina pulihi tokotou temi mo tokotou mālohi, pea koia ʼaē ʼe lagi koutou fakafisi ai kiai. ʼE feala ke tupu ai he tokakovi. ʼI te tahi faʼahi, kapau ʼe koutou fai ʼaki he lotoʼita, pea ʼe mole koutou logo fīmālie anai. Koteā ʼaē ʼe tonu ke koutou fai? Koutou mulimuli ki te tokoni ʼa Sesu—ke tou fai ʼo laka age. ʼAua naʼa koutou fai pe te meʼa ʼaē neʼe kole atu, kae koutou fai ke lahi age. Koutou fakahoko ʼaki he lotolelei. Kapau ʼe koutou fai feiā, ʼe mole hage anai maʼa koutou ʼe gaohi koviʼi koutou, kae ʼe koutou faʼifaʼitaliha ʼo fai te meʼa ʼaē ʼe koutou loto kiai.
ʼE ʼui fēnei e te tagata faitohi, “tokolahi te hahaʼi ʼi tonatou maʼuli kātoa, ʼe nātou fai pe te ʼu meʼa ʼaē neʼe kole age ke nātou fai. Kiā nātou ʼe mole fakafiafia te maʼuli, pea ʼe nātou gāʼegagaʼe tuʼumaʼu. Kae ʼe ʼi ai te tahi ʼu hahaʼi ʼe mole gata ʼaki pe te ʼu gāue ʼaē neʼe fakamaʼua age ke nātou fai, kae ʼe nātou fai ʼo lahi age, ʼaki he lotolelei.” ʼE lahi te ʼu ʼaluʼaga ʼe tahi filifili pe e te tagata peʼe ina fai pe te gāue ʼaē neʼe fakamaʼua age—peʼe ina fai ʼo lahi age. ʼI te ʼuluaki ʼaluʼaga, ʼe fai anai e he tahi tona maʼua fakalogo. ʼI te lua ʼaluʼaga, ko ia ʼaē ʼe ina fai ʼo lahi age, ʼe fiafia anai ʼi tana fai ia te faʼahi ʼaia. ʼE koutou feafeaʼi ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaia e lua? ʼE lagi lahi age anai tokotou fiafia pea mo fua lelei age takotou ʼu gāue mo kapau ʼe koutou fai takotou ʼu gāue, ʼo mole hage pe ko he ʼu maʼua, kae ʼe koutou fai heʼe ko he ʼu meʼa ʼe koutou fia fakahoko.
Pea e feafeaʼi mo kapau ko koutou ko he tagata peʼe ko he fafine pule? ʼE mahino ia ʼe mole ko he ʼofa peʼe ko he aga faka Kilisitiano ia te fakaʼaogaʼi ʼo tokita tuʼulaga pule moʼo fakakinauʼi ʼihi ke nātou fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou kole age kiā nātou kae mole nātou fai mo tonatou lotolelei. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko te u pule o te u puleaga, e natou pule kia natou pea e mau e natou lalahi te pule kia natou.” Kae ʼe mole ko te aga faka Kilisitiano ʼaia. (Mateo 20:25, 26) Logola ʼe lava hoko anai he ʼu gāue ʼaki he pule faka mālohi, kae ʼe lelei age te ʼu felogoi mo te hahaʼi fuli mo kapau ko nātou ʼe kole age ki ai he ʼu gāue ʼe nātou lavaʼi, ʼe nātou fai ʼaki he aga fakaʼapaʼapa pea mo he lotolelei! Ei, ko te fai ʼo he gāue ʼo lahi age ʼi te gāue ʼaē neʼe fakamaʼua mai, ʼe ina hikihiki moʼoni anai tokotou maʼuli.
[Kiʼi nota]
a ʼE koutou maʼu anai he fakamahino kātoa ʼo te faka ʼuhiga ki te kau Kilisitiano ia te “liufaki te ʼu meʼa ʼa Sesale kiā Sesale, kae ko te ʼu meʼa ʼa te ʼAtua ki te ʼAtua,” ʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo Maio 1996 ʼi te pasina 15 ki te 20.
[Talanoa ʼo te pasina 25]
KO TE FAKAʼAOGAʼI KOVI ʼO TE MAʼUA GĀUE ʼI TE TEMI MUʼA
Neʼe tau fakaʼaogaʼi kovi te ʼu maʼua gāue ʼaia moʼo fai ʼaki he ʼu gāue fakakākā ʼi te ʼu lao ʼaē neʼe fakatuʼu moʼo fakagata te aga ʼaia. ʼI te taʼu 118 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe fakatuʼu te lao e te hau ʼo Esipito ko Ptolémée 8 Évergète 2 maʼa te kau gāue ʼo te puleʼaga, “ke ʼaua naʼa nātou fakamaʼua ki he tahi ʼo te fenua ke nātou fai tanatou ʼu gāue (ʼa te kau gāue ʼo te puleʼaga), peʼe nātou toʼo (aggareuein) te faga pipi ʼa te hahaʼi ʼo te fenua maʼa nātou (ia te kau gāue ʼo te puleʼaga).” Neʼe ʼui fēnei e te lao ʼaia: “Ke ʼaua naʼa toʼo e he tahi . . . he ʼu vaka ʼo fakaʼaogaʼi maʼa ia totonu (ʼo ʼuhiga aipe mo te kau gāue ʼo te puleʼaga).” ʼI te ʼu palalau neʼe tohi ʼi te taʼu 49 ʼo totatou temi ʼi te Fale Lotu ʼo te Grande Oasis, ʼi Esipito, neʼe fakamoʼoni e te minisi Loma ko Vergilius Capito ia te ʼu toʼo fakavalevale neʼe fai e te kau solia, pea neʼe ina fakatotonu ai, “ ʼe mole ʼi ai anai he tahi ʼe ina toʼo peʼe fakamaʼua . . . he meʼa kae mole heʼeki au tohi age he fakagafua kiai.”
[Paki ʼo te pasina 24]
Neʼe fakamaʼua ia Simone mai Silene ke ina fai te gāue
[Paki ʼo te pasina 26]
Kaugamālie te kau Fakamoʼoni neʼe pilisoniʼi lolotoga te ʼu taʼu ʼi tanatou fakafisi ki he ʼu meʼa neʼe mole ʼalutahi mo tanatou tui