Ko Te Hahaʼi Mātutuʼa ʼe Ko He Tapuakina Ki Te Kau Tūpulaga
“ ʼO aʼu ki te temi matuʼa pea mo te ʼulu hina, Ê ʼAtua, ʼaua naʼa ke liʼaki au, ʼo aʼu ki taku fakahā tou nima ki te taʼiake, tou mālohi, kiā nātou fuli ʼaē kā ʼomai anai.”—Pesalemo 71:18.
1, 2. Koteā ʼaē ʼe tonu ke mahino kiai te ʼu kaugana mātutuʼa ʼa te ʼAtua, pea koteā leva ʼaē kā tou vakaʼi anai?
ʼI TE Potu ʼUesitē Afelika neʼe ʼalu ia te tagata ʼāfea ʼo ʼaʼahi ia te tehina fakanofo kua matuʼa pea mo fehuʼi age: “ ʼE ke logologo feafeaʼi?” Neʼe tali fēnei age e te tehina: “ ʼE au lava lele, ʼe au lava hopo, ʼe au lava gaoʼi,” pea mo faiga ke ina faʼifaʼitakiʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai. Neʼe ina toe ʼui fēnei: “Kae ʼe mole feala haku lele ʼi te lagi.” Neʼe mahino ki te tagata ʼāfea ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe palalau kiai. ‘Ko te meʼa ʼaē ʼe au lava fai, ʼe au fai mo toku loto fiafia, kae ko te meʼa ʼaē ʼe mole au lavaʼi, ʼe mole au fai.’ Ko te tagata ʼāfea ʼaē neʼe ina fai te ʼaʼahi ʼi te temi ʼaia, ʼi te temi nei kua taʼu 80, pea kua mahino lelei kiā ia te meʼa ʼaē neʼe logoʼi e te tehina ʼaia pea mo tana agatonu.
2 Ko te ʼu kalitātē fakalotu ʼaē ʼe fakahā e he tahi kua matuʼa, ʼe feala ke malave fualoa ki niʼihi. ʼIo, ʼe mole ʼui leva kā tou matuʼa pea tou maʼu atu aipē ia te poto pea mo te ʼu kalitātē faka Kilisitiano. (Tagata Tānaki 4:13) ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Ko te ʼu ʼulu hina ʼe ko he pale matalelei mokā ʼe maʼu ia nātou ʼi te ala ʼo te faitotonu.” (Tāʼaga Lea 16:31) Kapau kua kotou mātutuʼa, ʼe kotou mahino koa ki te ʼu fua lelei ʼaē ʼe feala ke hoko ki niʼihi ʼi takotou ʼu palalau pea mo takotou aga? Tou vakaʼi age muʼa te ʼu faʼifaʼitaki faka Tohi-Tapu, ʼe hā ai ia te maʼuhiga ʼaupitō ʼo te tapuakina lahi ʼe tuku e te hahaʼi mātutuʼa ki te kau tūpulaga.
Te ʼu Fua Lelei ʼo Te Tui
3. Neʼe malave feafeaʼi ia te agatonu ʼa Noe kiā nātou fuli ʼaē ʼe māʼuʼuli ʼi te temi nei?
3 Ko te tui pea mo te maʼuli fakahagatonu ʼa Noe ʼe kei ʼi ai pē tona ʼu fua lelei ʼo aʼu mai ki te temi nei. Neʼe kua vave taʼu 600 ia Noe ʼi te temi ʼaē neʼe ina faʼu ai te ʼaleka, mo fakamāʼopoʼopo ia te faga manu, pea mo fai faka mafola ki te hahaʼi ʼo tona temi. (Senesi 7:6; 2 Petelo 2:5) ʼUhi ko tana aga fakalotu, ko Noe pea mo tona fāmili, neʼe natou hao ʼi te Tulivio pea neʼe liliu ko te kui ʼa te hahaʼi fuli ʼaē ʼe māʼuʼuli nei ʼi te kele. ʼE moʼoni, ʼi te temi ʼo Noe, ko te hahaʼi neʼe natou māʼuʼuli fualoa. Kae māʼiapē lā mo te temi ʼaē neʼe kua matuʼa ai, neʼe nofo agatonu ia Noe, pea neʼe ina maʼu ai ia te ʼu tapuakina lahi. ʼO feafeaʼi?
4. Neʼe fua lelei feafeaʼi ia te maʼuli fakahagatonu ʼa Noe ki te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua iā ʼaho nei?
4 Neʼe teitei pē ko te taʼu 800 ʼo Noe ʼi te temi ʼaē neʼe takitaki ai e Nimelote ia te gāue ʼo te Tule ʼo Papele moʼo fakafeagai ki te fakatotonu ʼa Sehova ʼaē ke “fakafonu ia te kele.” (Senesi 9:1; 11:1-9) Kae ko Noe neʼe mole lagolago ia ki te agatuʼu ʼa Nimelote. Koia, ʼe lagi ko tana lea neʼe mole fetogi ʼi te temi ʼaē neʼe fakamaveuveu ai ia te lea ʼa te kau agatuʼu. Ko te tui pea mo te maʼuli fakahagatonu ʼa Noe ʼaē neʼe hā ʼi tona temi matuʼa pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fai ʼi tona maʼuli, ʼe tuha ke faʼifaʼitakiʼi e te ʼu kaugana fuli ʼa te ʼAtua.—Hepeleo 11:7.
Te Fua Lelei Ki Te Fāmili
5, 6. (a) ʼI te taʼu 75 ʼo Apalahamo, koteā ʼaē neʼe ʼui age e Sehova ke ina fai? (b) Neʼe koteā te tali ʼa Apalahamo ki te fakatotonu ʼa te ʼAtua?
5 Ko te aga ʼa te hahaʼi mātutuʼa ʼaē ʼe feala ke ʼi ai hona ʼu fua ki te tui ʼo tonatou fāmili, ʼe tou lava sio kiai ʼi te maʼuli ʼo te kau pāteliaka ʼi te kua ʼosi mate ʼo Noe. Neʼe lagi ko te taʼu 75 ʼo Apalahamo ʼi te temi ʼaē neʼe ʼui age e te ʼAtua te fakatotonu ʼaenī: “Mavae mai tou fenua pea mai tou ʼu kāiga pea mai te ʼapi ʼo tau tamai, pea ke ʼalu ki te fenua ʼaē kā au fakahinohino atu; pea ʼe au fakaliliu anai ia koe ko he puleʼaga lahi pea ʼe au tapuakina anai koe.”—Senesi 12:1, 2.
6 Kotou fakakaukauʼi age muʼa mo kanapau lā neʼe ʼui atu ke kotou mavae ʼi tokotou fenua, mai tokotou ʼu kaumeʼa, mai te fenua ʼaē neʼe kotou tutupu ake ai, pea mo te maʼuli tokalelei ʼo tokotou fāmili, ke kotou ʼolo ki he fenua ʼe mole kotou ʼiloʼi. Neʼe ʼui age kiā Apalahamo ke ina fai ia te faʼahi ʼaia. Pea neʼe “ ʼalu ia Apalahamo ʼo mulimuli pē ki te meʼa ʼaē neʼe ʼui age e Sehova,” pea ʼi tona maʼuli kātoa, neʼe nofo ʼi te ʼu falelā ko he matāpule pea mo feʼaluʼaki ʼi te fenua ʼo Kanaane. (Senesi 12:4; Hepeleo 11:8, 9) Logolā neʼe ʼui age e Sehova ʼe liliu anai ia Apalahamo ko “he puleʼaga lahi,” kae neʼe mate ia fualoa ki muʼa atu mole heʼeki liliu tona hōloga ʼo kaugamālie. Pea ko Sala tona ʼohoana neʼe ina fuafatuʼi pē ia te tama e tahi ko Isaake, hili taʼu e 25 ki te kua maʼuli ʼa Apalahamo ʼi te kele ʼo te fakapapau. (Senesi 21:2, 5) Kae neʼe mole lotovaivai ia Apalahamo pea mo toe liliu ki te kolo ʼaē neʼe mavae mai ai. ʼE ko he faʼifaʼitaki ʼo ʼuhiga mo te tui pea mo te faʼa kātaki!
7. Neʼe malave feafeaʼi ia te faʼa kātaki ʼa Apalahamo ki tona foha ko Isaake, pea koteā tona fua ki te mālamanei?
7 Ko te faʼa kātaki ʼa Apalahamo neʼe malave mālohi ki tona foha ko Isaake, ʼaē ʼi tona maʼuli kātoa, iā taʼu e 180 neʼe maʼuli faka matāpule ʼi te kele ʼo Kanaane. Ko te faʼa kātaki ʼa Isaake neʼe fakatafito ki tana tui ki te ʼu fakapapau ʼa te ʼAtua, ko he tui neʼe ina maʼu mai tana ʼu mātuʼa kua mātutuʼa pea ki muli age neʼe toe fakamālohiʼi ʼaki te palalau tonu age ʼa Sehova kiā te ia. (Senesi 26:2-5) Ko te aga fakahagatonu ʼa Isaake neʼe maʼuhiga ʼaupitō ki te fakahoko ʼo te fakapapau ʼa Sehova, ko te “hako” ʼe ina tapuakina anai ia te mālamanei kātoa ʼe hifo mai te fāmili ʼo Apalahamo. Hili ʼaia te ʼu taʼu e lauʼi teau, ko Sesu Kilisito te koga tāfito ʼo te “hako,” neʼe ina ʼavahi ia te ala maʼa nātou fuli ʼaē ʼe natou tui anai kiā te ia, ke natou fakatokatoka mo te ʼAtua pea mo maʼu ia te maʼuli heʼegata.—Kalate 3:16; Soane 3:16.
8. Neʼe fakahā feafeaʼi e Sakopo ia he tui ʼe mālohi, pea koteā tona fua?
8 Pea ko Isaake neʼe toe tokoni foki mo ia ki tona foha ko Sakopo ke ina maʼu ia he tui ʼe mālohi pea mo tokoni kiā ia ʼi tona temi matuʼa. Neʼe ko te taʼu 97 ʼo Sakopo ʼi te temi ʼaē neʼe fehōkosi ai mo he ʼāselo ʼi te pō kātoa ke ina maʼu he tapuakina. (Senesi 32:24-28) ʼI muʼa ʼo tana mate ʼi tona taʼu 147, neʼe maʼu e Sakopo ia te mālohi moʼo tapuakinaʼi takitokotahi tona ʼu foha e toko 12. (Senesi 47:28) Ko te ʼu palalau faka polofetā ʼaē neʼe ina fai, ʼaē ʼe tuʼu iā ʼaho nei iā Senesi 49:1-28, ʼe moʼoni pea ʼe kei hoko atu pē nei.
9. Koteā ʼaē ʼe tou lava ʼui ʼo ʼuhiga mo te fua ʼo te ʼu gāue ʼa te hahaʼi mātutuʼa kua fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ki te maʼuli ʼo tonatou fāmili?
9 ʼE hā mai, ko te ʼu kaugana agatonu mātutuʼa ʼa te ʼAtua, ʼe feala ki te ʼu gāue ʼaē ʼe natou fai ke fua lelei ki te maʼuli ʼo tonatou fāmili. Ko te ako fakalaumālie ʼo fakatahiʼi mo te maʼuli fotufotuʼa, pea mo he faʼifaʼitaki ʼo ʼuhiga mo te faʼa kātaki, ʼe feala ai ke tokoni ki he tūpulaga ke ina maʼu ia he tui ʼe mālohi. (Tāʼaga Lea 22:6) ʼE mole tonu anai ki te hahaʼi mātutuʼa ke natou meʼa noaʼi ia te mālohi ʼo te fua lelei ʼo tanatou tui ki tonatou fāmili.
Te ʼu Fua Lelei Ki Te ʼu Tehina Mo Tuagaʼane ʼi Te Tui
10. Koteā te ‘fakatotonu ʼaē neʼe fai e Sosefo ʼo ʼuhiga mo tona ʼu hui,’ pea neʼe koteā tona ʼu fua?
10 ʼE toe fua lelei foki ia te aga ʼa te hahaʼi mātutuʼa ki tonatou ʼu tehina mo tuagaʼane fakalaumālie. Ko Sosefo ia te foha ʼo Sakopo neʼe ina fakahā ʼi tona temi matuʼa ia te gāue neʼe ina fai ʼaki te tui pea neʼe fua ʼaupitō ki te ʼu toko lauʼi miliona kau ʼatolasio moʼoni ʼaē neʼe māʼuʼuli ki muli mai. Neʼe ko tona taʼu 110 ʼi te temi ʼaē “neʼe ina tuku ai ia te fakatotonu ʼo ʼuhiga mo tona ʼu hui,” tāfito lā ʼi te temi ʼaē neʼe mavae ʼosi te kau Iselaele mai Esipito, neʼe tonu ke natou toʼo tona ʼu hui ʼi tanatou mavae mai ʼaia. (Hepeleo 11:22; Senesi 50:25) Ko te fakatotonu ʼaia neʼe hagē ko he falalaʼaga ki te kau Iselaele lolotoga te ʼu temi pōpula ʼaē neʼe hoko kiā nātou ʼi te ʼosi mate ʼa Sosefo, pea neʼe ko he fakapapau ʼaia kiā nātou ʼe faka ʼāteaina anai ia nātou.
11. Neʼe malave feafeaʼi ia te ʼu gāue ʼa te matuʼa ko Moisese ki te maʼuli ʼo Sosue?
11 Iā nātou ʼaē neʼe tui ki te ʼu palalau ʼa Sosefo, neʼe kau ai ia Moisese. ʼI tona taʼu 80 neʼe ina maʼu ia te pilivilēsio ke ina toʼo mai Esipito ia te ʼu hui ʼo Sosefo. (Ekesote 13:19) ʼI te temi ʼaia, neʼe feʼiloʼiʼaki ai mo Sosue ʼaē neʼe muli ʼaupitō age iā te ia. ʼI te ʼu taʼu e 40 ki muli age, neʼe liliu ia Sosue ko he minisi ʼa Moisese. (Faka au 11:28) Neʼe kaugā fagona mo Moisese ki te Moʼuga ʼo Sinai pea neʼe fakatalitali kiā Moisese ʼi tana hifo mai te moʼuga mo te ʼu maka ʼo te Fakamoʼoni. (Ekesote 24:12-18; 32:15-17) Neʼe liliu moʼoni ia te matuʼa ko Moisese ʼe ko he tokoniʼaga lelei pea mo poto maʼa Sosue!
12. Neʼe liliu feafeaʼi ia Sosue ko he mālohi maʼa te puleʼaga ʼo Iselaele ʼi tona temi maʼuli?
12 Pea ko Sosue, ʼi tona temi maʼuli neʼe ina toe fakaloto mālohiʼi foki mo ia, ia te puleʼaga ʼo Iselaele. ʼE ʼui fēnei iā Kau Tuʼi Fakamāu 2:7: “Neʼe tauhi te hahaʼi kiā Sehova ʼi te temi ʼo Sosue pea mo te temi ʼo te kau matuʼa ʼaē neʼe maʼuli atu ʼi te ʼosi mate ʼa Sosue pea neʼe natou mamata ki te ʼu gāue lalahi ʼa Sehova, ʼaē neʼe ina fai maʼa Iselaele.” Kae ʼi te mate ʼo Sosue pea mo te tahi age ʼu matuʼa, neʼe kamata ai leva te ʼu taʼu e 300 ʼo te lotolotolua ʼa te kau Iselaele ʼo ʼuhiga mo te tauhi moʼoni pea mo te tauhi hala, ʼo aʼu ki te temi ʼo Samuele ia te polofetā.
Neʼe ‘Fakahoko e Samuele Ia Te Faitotonu’
13. Koteā ʼaē neʼe fai e Samuele moʼo “fakahoko ia te faitotonu”?
13 ʼE mole fakahā mai ʼi te Tohi-Tapu pe neʼe mate feafeaʼi ia Samuele, kae ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼUluaki Tohi ʼa Samuele ʼe loaloaga iā taʼu e 102, pea ʼe lahi te ʼu fakamatala neʼe fakamoʼoni kiai Samuele. Iā Hepeleo 11:32, 33, ʼe tou lau ko te kau tuʼi fakamāu pea mo te kau polofetā faitotonu neʼe natou “fakahoko ia te faitotonu.” ʼEī, neʼe tokoni ia Samuele ki ʼihi ʼo tona temi ke natou fakamamaʼo peʼe mo situʼa ki te aga ʼaē ʼe kovi. (1 Samuele 7:2-4) Neʼe feafeaʼi ia tana tokoni ʼaia? Neʼe agatonu kiā Sehova ʼi tona maʼuli kātoa. (1 Samuele 12:2-5) Neʼe mole fula ʼi te fai ʼo he fakatotonu māʼiapē lā mo kapau ko te hau. (1 Samuele 15:16-29) Tahi ʼaē meʼa, ko Samuele kua “matuʼa pea mo ʼulu hina,” neʼe ina tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo tana ʼu faikole maʼa ʼihi. Neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mole feala haku agahala kiā Sehova ʼo mole au faikole maʼa koutou,” tona ʼu tehina Iselaele.—1 Samuele 12:2, 23.
14, 15. ʼE lava feafeaʼi ki te hahaʼi mātutuʼa iā ʼaho nei hanatou faʼifaʼitakiʼi ia Samuele ʼo ʼuhiga mo te faikole?
14 Ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe ina fakahā te faʼahi maʼuhiga, ko te hahaʼi mātutuʼa ʼe feala ki tanatou ʼu aga ke fua lelei ki tonatou ʼu tehina mo tuagaʼane ʼaē ʼe kaugana kiā Sehova. Logolā te ʼu tuʼakoi fakasino ʼo te temi matuʼa, ia te mahaki peʼe mo ʼihi atu faʼahi, ko te hahaʼi mātutuʼa ʼaia ʼe feala hanatou faikole maʼa ʼihi. ʼU hahaʼi mātutuʼa, ʼe kotou mahino koa ko takotou ʼu faikole ʼe fua lelei ki te kōkelekāsio? ʼUhi ko takotou tui ʼaē ki te taʼataʼa ʼaē neʼe liligi e Kilisito, ʼe kotou tutuʼu iā muʼa ʼo Sehova, pea ʼuhi ko takotou faʼa kātaki, ko takotou tui kua “ ʼahiʼahiʼi.” (Sake 1:3; 1 Petelo 1:7) ʼAua naʼa galo kiā koutou te faʼahi ʼaenī: “Ko te kole mamahi ʼa he faitotonu, mokā gāue, ʼe mālohi ʼaupitō ia.”—Sake 5:16.
15 ʼE ʼaoga takotou ʼu faikole moʼo lagolago ki te Puleʼaga ʼo Sehova. Ko ʼihi ʼo totatou ʼu tehina ʼe pilisoniʼi ʼuhi ko tanatou mole kau ki te ʼu meʼa faka politike. Ko ʼihi ʼe natou tau mo te ʼu tuʼutāmaki faka nātulā, mo te ʼu tau, pea mo te ʼu fihi faka sivile. Pea ko ʼihi ʼi tatatou ʼu kōkelekāsio, ʼe natou tau mo te ʼu fakahala peʼe ko te fakafeagai. (Mateo 10:35, 36) Ko nātou ʼaē ʼe natou takitaki ia te gāue fai faka mafola pea mo tokaga ki te ʼu kōkelekāsio, ʼe toe ʼaoga foki ke tou faikole tuʼumaʼu maʼa nātou ʼaia. (Efesi 6:18, 19; Kolose 4:2, 3) ʼE lelei hakotou manatuʼi ia tokotou ʼu tehina mo tuagaʼane ʼi ʼakotou faikole, ohagē ko tona fai e Epafalase!—Kolose 4:12.
Ke Akoʼi Te ʼu Taʼiake Kā Haʼu
16, 17. Koteā ʼaē neʼe fakakikite iā Pesalemo 71:18, pea ʼe hoko moʼoni koa ia te faʼahi ʼaia?
16 Ko te fakatahi mo te kau agatonu ʼo te “kiʼi faga ovi,” ʼaē kā māʼuʼuli ʼi te lagi, neʼe ina foaki ia te ako maʼuhiga kiā nātou ʼaē ʼe kau ʼi te “tahi ʼu ovi,” ʼaē kā māʼuʼuli ʼo heʼegata ʼi te kele. (Luka 12:32; Soane 10:16) Neʼe fakakikite ia te faʼahi ʼaia iā Pesalemo 71:18, ʼaē ʼe tou lau fēnei: “ ʼO aʼu ki te temi matuʼa pea mo te ʼulu hina, Ê ʼAtua, ʼaua naʼa ke liʼaki au, ʼo aʼu ki taku fakahā tou nima ki te taʼiake, tou mālohi, kiā nātou fuli ʼaē kā ʼomai anai.” Neʼe akoʼi fakalelei e te kau Kilisitiano fakanofo tonatou ʼu tehina ʼo te tahi ʼu ovi ki te ʼu gāue lahi ʼi muʼa ʼo tanatou mavae iā nātou ʼo maʼu ia te kolōlia mo Sesu Kilisito.
17 ʼI te agamāhani, ko te manatu ʼaē ʼe ʼui iā Pesalemo 71:18 ʼo ʼuhiga mo “nātou . . . ʼaē kā ʼomai anai,” ʼe feala foki ke toe faka ʼuhiga ki te tahi ʼu ovi, ʼaē ʼe akoʼi nātou e te kau fakanofo ʼa te ʼAtua. Neʼe foaki age e Sehova ki te hahaʼi mātutuʼa te pilivilēsio ʼaē ke natou fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo ia kiā nātou ʼaē ʼi te temi nei ʼe natou kau ki te tauhi moʼoni. (Soele 1:2, 3) ʼE tapuakinaʼi te tahi ʼu ovi ʼaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe natou ako mai te kau fakanofo pea mo lotomālohi ke natou fakahā ia te ako faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe natou maʼu, kiā nātou ʼaē ʼe natou fia tauhi kiā Sehova.—Fakahā 7:9, 10.
18, 19. (a) Koteā te logo maʼuhiga ʼe feala ke malave ki te tokolahi ʼi te ʼu kaugana mātutuʼa ʼa Sehova? (b) Koteā ʼaē ʼe tonu ke falala kiai ia te kau mātutuʼa Kilisitiano?
18 Ko te ʼu kaugana mātutuʼa ʼa Sehova, ia te kau fakanofo pea mo nātou ʼo te tahi ʼu ovi, ʼe natou fakahoko ia te ʼu gāue maʼuhiga ʼi te hisitolia ʼo te mālamanei. ʼE kei māʼuʼuli ia te tokosiʼi ʼi te kele neʼe natou kau ki te sioʼi ʼo te ʼu pāki ʼo te “Photo-Drame de la Création.” Ko ʼihi neʼe natou ʼiloʼi lelei te ʼu tehina ʼaē neʼe natou takitaki ia te kautahi pea mo pilisoniʼi ʼi te taʼu 1918. Ko ʼihi neʼe natou kau ki te fai ʼo te ʼu akonaki ʼi te lātio Watchtower, WBBR. Tokolahi ʼe feala ke natou fai he ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo te temi ʼaia ʼaē neʼe fakamāuʼi ai te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu telepinale ʼo ʼuhiga mo tanatou tauhi. Ko ʼihi neʼe natou nofo agatonu ki te tauhi moʼoni logolā tanatou māʼuʼuli ʼi te takitaki ʼa te ʼu pule mālohi. ʼEī, ko te hahaʼi mātutuʼa ʼe feala ke natou fakamatala ia te tuputupu māmālie ʼo te ʼu fakamahino ʼo ʼuhiga mo te moʼoni. ʼE fakaloto mālohiʼi tātou ʼi te Tohi-Tapu ke tou maʼu ia te ʼu hisitolia fakaloto mālohi ʼaia.—Teutalonome 32:7.
19 ʼE fakaloto mālohiʼi te kau mātutuʼa Kilisitiano ke natou tuku he faʼifaʼitaki lelei ki te kau tūpulaga. (Tito 2:2-4) Lagi ʼi te temi nei ʼe mole kotou sio mata ai ki te ʼu fua lelei ki ʼihi ʼo takotou faʼa kātaki ʼaia, mo takotou ʼu faikole, pea mo takotou ʼu tokoni. Ko Noe, mo Apalahamo, mo Sosefo, mo Moisese, pea mo ʼihi neʼe mole feala hanatou ʼiloʼi te fua lelei ʼaupitō ʼo tanatou agatonu ki te ʼu taʼiake kā haʼu. Kae ko tanatou tui pea mo tanatou agatonu ʼaē kua tou mahino kiai ʼe malave mālohi kiā tātou; pea ʼe toe feala pē mo tātou ke tou fai fēia.
20. Ko te ʼu tapuakina fea ʼaē kā maʼu anai e nātou ʼaē kā nofo agatonu ʼo aʼu ki te fakaʼosi?
20 Kapau ʼe haofaki koutou ʼi te “mamahi lahi” peʼe fakatuʼuake koutou mai te mate, ʼi meʼa fakafiafia anai hakotou maʼu ia “te mauli mooni”! (Mateo 24:21; 1 Timoteo 6:19, Tauhi Foou) Kotou fakakaukauʼi age muʼa te temi ʼo te ʼAfio ʼa Kilisito Iā Taʼu e Afe, mokā toe fakaliliu anai e Sehova ia te hahaʼi mātutuʼa ke natou toe tūpulaga. Ko totatou sino ʼi te temi nei ʼe hifohifo māmālie ʼo kovi, kae ʼi te ʼaho fuli ʼo te temi ʼaia, ʼe tou ʼaʼala ake anai ʼaki he ʼu fetogi māmālie ʼo tota sino—kua tou toe mālohi age, mo maʼu he sio ʼe lelei age, pea mo logo lelei, ko te agaaga ʼo tota sino kua lelei age! (Sopo 33:25; Isaia 35:5, 6) Ko nātou ʼaē kā tapuakinaʼi ke maʼuli ʼi te mālama foʼou ʼa te ʼAtua, ʼe tūpulaga tuʼumaʼu anai ohagē pē ko te maʼuli heʼegata ʼaē kā natou maʼu anai. (Isaia 65:22) Koia, ʼofa pē kiā tātou fuli, ke tou agatonu tuʼumaʼu ʼo aʼu ki te fakaʼosi pea mo haga tauhi kiā Sehova mo tota loto kātoa. ʼE tou lava falala ko Sehova ʼe ina fakahoko anai ia meʼa fuli neʼe ina fakapapauʼi mai pea ʼe ina fai anai ʼo lahi age iā meʼa fuli neʼe mole tou ʼamanaki kiai.—Pesalemo 37:4; 145:16.
ʼE Kotou Tali Feafeaʼi Anai?
• Koteā te ʼu tapuakina ki te mālamanei kātoa ʼe maʼu mai te maʼuli fakahagatonu ʼa te matuʼa ko Noe?
• Neʼe malave feafeaʼi ia te tui ʼa te kau pāteliaka ki tonatou hōloga?
• ʼI tonatou temi matuʼa, neʼe fakaloto mālohiʼi feafeaʼi e Sosefo, mo Moisese, mo Sosue, pea mo Samuele tonatou ʼu tehina mo tuagaʼane ʼi te tui?
• Koteā te tofiʼa ʼe feala ke tuku mai e te hahaʼi mātutuʼa?
[Paki ʼo te pasina 28]
Ko te faʼa kātaki ʼa Apalahamo neʼe malave mālohi kiā Isaake
[Paki ʼo te pasina 30]
Ko te tokoni fakapotopoto ʼa Moisese neʼe ina fakaloto mālohiʼi ia Sosue
[Paki ʼo te pasina 31]
Ko takotou ʼu faikole ʼo ʼuhiga mo ʼihi ʼe feala ke fua lelei ʼaupitō