Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • mwbr24 Sulio p. 1-12
  • Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako “Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola”

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako “Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola”
  • Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola—2024
  • Manatu Tafito
  • 1-7 SULIO
  • 8-14 SULIO
  • 15-21 SULIO
  • 22-28 SULIO
  • 29 SULIO–4 ʼAUKUSITO
  • 5-11 ʼAUKUSITO
  • 12-18 ʼAUKUSITO
  • 19-25 ʼAUKUSITO
  • 26 ʼAUKUSITO–1 SEPETEPELI
Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola—2024
mwbr24 Sulio p. 1-12

Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola

© 2024 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

1-7 SULIO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 57-59

ʼE Fakafeagai Ia Sehova Kia Natou ʼAe ʼe Natou Fakafeagai Ki Tana Hahaʼi

bt 220-221 ¶14-15

“ ʼO Kaku Ki Te ʼu Potu Taupotu ʼo Te Kele”

14 ʼI muʼa ʼo te taumakaʼi ʼo Setefano e ʼona fili, neʼe ina fakamoʼoni katoa kia Sehova ʼaki he lototoʼa. (Gaue 6:5; 7:54-60) Neʼe hoko te ‘fakataga lahi’ ʼi te temi ʼaia, pea neʼe mavetevete fuli ai te ʼu tisipulo ʼi te ʼu potu fenua ʼo Sutea pea mo Samalia, gata pe ki te kau apositolo. Kae neʼe mole taʼofi ai te gaue faifakamafola. Neʼe alu ia Filipo ki te kolo ko Samalia ʼo ‘kamata faifakamafola ai ʼo ʼuhiga mo Kilisito.’ (Gaue 8:1-8, 14, 15, 25) Pea tahi, “ko natou ʼae neʼe mavetevete ʼuhi ko te fakataga ʼae neʼe hoko hili te mate ʼo Setefano, neʼe natou kaku ki Fenisia, mo Sipele pea mo Atiokia, kae neʼe natou tala pe te folafola ki te kau Sutea. Kae neʼe nonofo mo natou ni tagata mai Sipele pea mo Silene neʼe ʼomai ki Atiokia pea neʼe natou palalau ki te hahaʼi ʼae neʼe lea Fakakeleka, ʼo natou tala age ia te logo lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼAliki ko Sesu.” (Gaue 11:19, 20) ʼI te temi ʼaia, neʼe haga mafola te logo lelei ʼuhi ko te fakataga.

15 Neʼe kua hoko te aluʼaga feia ʼi totatou temi ʼi te Lusia ʼAfea, tafito ʼi te ʼu taʼu 1950. ʼI te temi ʼaia, neʼe ko te toko lauʼi afe kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe ʼave pilisoniʼi ʼi Sibérie. Neʼe mavetevete natou ʼi te ʼu kiʼi kolo, koia neʼe tokoni lahi ai ke hoko atu pe te fakamafola ʼo te logo lelei ʼi te toe fenua lahi ʼaia. Neʼe mole pe feala ki he ʼu Fakamoʼoni hanatou totogi honatou folau ki te toe fenua ʼaia ʼae ʼe vaha mamaʼo ia kilometa ʼe 10 000, ke natou fakamafola ai te logo lelei. Kae neʼe ko te puleʼaga pe ʼae neʼe ina avahi te faigamalie ʼaia ke natou kaku ki Sibérie. Neʼe ui fenei e te tehina: “Neʼe ko te kau pule taki pe ʼae neʼe natou fakafealagia ke iloʼi te moʼoni e te toko lauʼi afe hahaʼi fakamalotoloto ʼo Sibérie.”

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w23.07 18-19 ¶16-17

Tou “Tutuʼu Malohi, Mo Taʼofi Maʼu”

16 Ke liliu ʼo malohi tou loto. Neʼe ui e Tavite ʼe mole puli anai ʼi he temi tona ʼofa ʼae kia Sehova. Neʼe hiva fenei: “ ʼAtua e, ʼe malohi toku loto.” (Pes. 57:7) ʼE feala mo tatou ke malohi totatou loto, ko tona fakaʼuhiga ʼae ke tou falala katoa kia Sehova. (Lau ia Pesalemo 112:7.) Neʼe tokoni te faʼahi ʼaia kia Bob, ʼae neʼe tou palalau ki ai ʼi muʼa atu. ʼI te ui age e te toketa, ʼe tuku ovi age pe he foʼi huki toto naʼa meʼa hala age pe ʼe hoko he meʼa, neʼe tali age e Bob, kapau koia ʼe mavae anai ʼi te lopitali. Ki muli age, neʼe ui fenei e te tehina: “Neʼe au tuʼu malohi ʼi taku fakatotonu pea neʼe mole au tuʼania.”

17 Neʼe feala ke tuʼu malohi ia Bob he ʼe ʼi muʼa ʼo tana hu ki te lopitali neʼe kua ina ʼosi fai te tonu ʼae ke mole talagataʼa. He koʼe neʼe ina fai te tonu ʼaia? ʼUluaki, he neʼe ina fia fakafiafiaʼi te loto ʼo Sehova. Lua, neʼe ina vakaʼi fakalelei pe kotea ʼae ʼe ui ʼi te Tohi-Tapu pea mo ʼatatou tohi ʼo ʼuhiga mo te taputapu ʼo te maʼuli pea mo te toto. Pea tolu, neʼe tui papau ia kapau ʼe fakalogo kia Sehova pea ʼe tapuakiʼi anai ia ia. ʼE feala mo tatou ke malohi totatou loto tatau aipe kotea he faigataʼaʼia ʼe tou tau mo ia.

8-14 SULIO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 60-62

ʼE Foaki Mai e Sehova Ia Te Fimalie, Mo Te Puipui Pea Mo Te Tokalelei

it-2-F 1089 ¶6

Tour

Emploi figuré. Comme le chanta David, les humains qui se tournent avec foi vers Jéhovah ont un profond sentiment de sécurité : “ Tu [Jéhovah] as été pour moi un refuge, une tour forte face à l’ennemi. ” (Ps 61:3). Ceux qui reconnaissent ce que son nom implique, qui mettent leur confiance en ce nom et qui le représentent fidèlement, n’ont rien à craindre. En effet : “ Le nom de Jéhovah est une tour forte. Le juste y court et se trouve protégé. ”— Pr 18:10 ; voir aussi 1S 17:45-47.

it-2-F 1084 ¶8

Tente

Dans un certain nombre de cas, le terme “ tente ” revêt encore un autre sens figuré. La tente de quelqu’un était un lieu de repos et de protection contre les éléments (Gn 18:1). En raison des coutumes concernant l’hospitalité, les visiteurs pouvaient espérer qu’on prendrait soin d’eux et qu’on les respecterait quand ils étaient accueillis dans la tente de quelqu’un. C’est pourquoi, lorsque Révélation 7:15 dit des membres de la grande foule que Dieu “ étendra sur eux sa tente ”, cela laisse entendre qu’il s’occupera de les protéger et d’assurer leur sécurité (Ps 61:3, 4). Isaïe parle des préparatifs que Sion, la femme de Dieu, doit faire pour les fils qu’elle va enfanter. Il lui est demandé d’‘ élargir l’emplacement de sa tente ’. (Is 54:2.) Elle agrandit donc le lieu où ses enfants seront protégés.

w02 15/4 16 ¶14

ʼE Fua Lelei Kia Tatou Te ʼu Lao ʼa Te ʼAtua

14 ʼE mole fetogi te lao ʼa te ʼAtua. ʼI te temi maveuveu ʼaenī ʼe tou maʼuʼuli ai, ko Sehova ʼe ko he maka talu mai he ʼu temi heʼegata mo heʼegata. (Pesalemo 90:2) Neʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo ia totonu: “Ko ʼau ia Sehova; ʼe mole heʼeki ʼau fetogi.” (Malakia 3:6) Ohage ko tona tuʼu ʼi te Tohi-Tapu, ʼe feala ke tou falala katoa ki te ʼu lekula ʼa te ʼAtua—heʼe mole hage ko te ʼu manatu fakatagata ʼaē ʼe fetogi tuʼumaʼu. (Sakopo 1:17) Ohage la, lolotoga ni ʼu tau, ko te kau tōketā psychologues neʼe nātou lagolago ki te ʼui ʼaē ʼe tonu ke tuku te fānau ke nātou faʼifaʼitaliha, kae ki muli age ko ʼihi neʼe nātou fetogi tanatou manatu pea mo ʼui neʼe nātou faihala. Ko te ʼu lekula pea mo te ʼu tokoni ʼa te mālama, ʼe fetogi tuʼumaʼu ohage pe ko te feʼaluʼaki ʼa te matagi. Kae ko te Folafola ʼa Sehova ʼe mole fetogi ia. Lolotoga te ʼu sēkulō neʼe foaki e te Tohi-Tapu te ʼu tokoni moʼo akoʼi te fānau ʼaki te ʼofa. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼU tāmai, ʼaua naʼa koutou fakatupu ke ʼiʼita takotou fānau, kae ke koutou haga ako ia nātou ke nātou maʼu te akonaki pea mo te ʼu fakatokaga ʼa Sehova.” (Efeso 6:4, MN) ʼE tou loto fīmālie heʼe tou ʼiloʼi ʼe tou lava falala ki te ʼu lekula ʼa Sehova, heʼe mole fetogi anai.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w06 1/6 31 ¶6

Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Lua Koga ʼo Te ʼu Pesalemo

62:11. ʼE mole ʼaoga ia ki te ʼAtua ia he mālohi mai tuʼa. Ko ia totonu te matapuna ʼo te mālohi. ‘Ko te mālohi ʼe ʼa ʼana ia.’

15-21 SULIO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 63-65

“ ʼE Lelei Age Tou ʼOfa Agatonu ʼi Te Maʼuli”

w01 15/10 15-16 ¶17-18

Ko Ai ʼAē Ka Ina Fakamavae Anai Tatou Mai Te ʼOfa ʼo Te ʼAtua?

17 ʼE maʼuhiga feafeaʼi kia koutou te ʼofa ʼo te ʼAtua? ʼE koutou hage koa ko Tavite, ʼaē neʼe ina tohi fēnei: “Ko tou lotoʼofa ʼe lelei age ia ʼi te maʼuli, ʼe vikiʼi anai koe ʼe toku ʼu laugutu. Koia ʼe ʼau tapuakina anai koe lolotoga toku maʼuli katoa; ʼi tou huafa ʼe ʼau hiki anai toku ʼu ʼalofi nima”? (Pesalemo 63:3, 4) ʼE moʼoni, ʼe ʼi ai koa he meʼa ʼe lava foaki mai e te mālama ʼaenī ʼe lelei age ʼi te ʼofa pea mo te kaumeʼa agatonu mo te ʼAtua? Ohage la, ko te kumi ʼaē ke kita maʼu tuʼulaga ʼi te gāue, ʼe lelei age koa ʼi hakita maʼu te loto tokalelei pea mo te fiafia heʼe kita vāhaʼa lelei mo te ʼAtua? (Luka 12:15) Neʼe tonu ki ʼihi Kilisitiano ke nātou filifili peʼe nātou fakafisi kia Sehova peʼe matehi nātou. Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe tokolahi ʼi te ʼu lotoʼā fakamamahi Nasi ʼi te Lua Tau Faka Malamanei. Neʼe tokolahi te ʼu tēhina Kilisitiano ʼaē neʼe nātou fili ke nātou taupau tonatou ʼofa ki te ʼAtua, tatau aipe peʼe tonu ke nātou mamate. Ko nātou ʼaē ʼe nonofo agatonu ʼi tona ʼofa, ʼe feala ke nātou tui papau ʼe nātou maʼu mai te ʼAtua he ka haʼu heʼegata, ko he meʼa ʼe mole feala ke foaki e te mālama kia nātou. (Maleko 8:34-36) Kae ʼe ʼi ai te tahi meʼa ʼe maʼuhiga age ʼi te maʼuli heʼegata.

18 Logola ʼe mole feala hatatou maʼuʼuli ʼo heʼegata mo kapau ʼe mole tou ʼofa kia Sehova, kae koutou fakakaukauʼi age muʼa peʼe feafeaʼi anai te maʼuli heʼegata mo kapau ʼe mole tou fakalogo ki totatou Tupuʼaga. ʼE mahino ia ʼe mole tou fiafia anai, pea ʼe mole ʼi ai anai he ʼuhiga ʼo totatou maʼuli. Neʼe foaki e Sehova ki tana hahaʼi he gāue fakafiafia ke nātou fakahoko ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī. Koia ʼe feala ke tou falala moʼoni, ko Sehova, Ia ia ʼaē ʼe ina fakahoko tana fakatuʼutuʼu, ʼi te temi ʼaē ka ina foaki ai te maʼuli heʼegata, ʼe ina toe tuku mai anai mo he ʼu meʼa matalelei pea mo lelei ke tou ako pea mo fai. (Tagata Tānaki 3:11) Logola ʼe lahi anai te ʼu meʼa ʼaē ka tou ako ʼi te ʼu taʼu e afe ka hoko mai, kae ʼe mole tou lava ʼiloʼi katoa anai “te loloto o te koloa mo te poto pea mo te malama o te Atua!”—Loma 11:33.

w19.12 28 ¶4

“Kotou Fakafetaʼi ʼo ʼUhiga Mo Meʼa Fuli Pe”

ʼE maʼuhiga ʼaupito ke tou fakaha tatatou lotofakafetaʼi ki te ʼAtua. Neʼe lagi kua ke manatuʼi te ʼu meʼa ʼofa fakalaumalie pea mo fakamalama ʼae neʼe ina foaki atu pea ʼe kei hoko atu pe tana foaki atu. (Tet. 8:17, 18; Gaue 14:17) Kae ʼe ke fakakaukauʼi koa te ʼu meʼa ʼofa ʼaia? He koʼe koa ʼe mole ke toʼo he temi moʼo fakakaukauʼi te ʼu tapuakina ʼae neʼe ina foaki atu kia koe mo natou ʼae ʼe ke ʼofa ai? Kapau ʼe ke metitasio ki te lotofoaki ʼo tou Tupuʼaga, ʼe tuputupu anai tau lotofakafetaʼi kia te ia. Pea tahi, ʼe ke tui papau anai ʼe ʼofa ia koe pea ʼe ina leleiʼia te ʼu gaue ʼae ʼe ke fai.—1 Soa. 4:9.

w15 15/10 22 ¶7

Tou Metitasio Ki Te ʼu Meʼa Fakalaumalie

7 Tou faiga malohi ʼo metitasio ki te ʼu meʼa ʼae neʼe tou ako. Koia ʼae ʼe lelei ai ke ke metitasio ʼi he temi ʼe mole ke gaʼegaʼe ai pea ʼi he koga meʼa ʼe mole fakaleluʼi ai anai koe. Ko te tagata faipesalemo ko Tavite, neʼe metitasio ʼi te temi neʼe takoto ai ʼi tona palepale lolotoga te poʼuli. (Pesalemo 63:7) Pea ko Sesu ʼae neʼe haohaoa, neʼe ina filifili he ʼu koga meʼa ʼe mole logoaʼa ke metitasio mo faikole ai.—Luka 6:12.

w09 1/7 20 ¶6

Tou Faʼifaʼitakiʼi Ia Sesu, ʼo Akoʼi Te Hahaʼi ʼAki Te ʼOfa

6 ʼE tou fiafia ʼi te palalau ki he ʼu meʼa ʼe maʼuhiga kiā kita, pea kā tou talanoa kiai, ʼe feala pē ki te hahaʼi ke natou tokagaʼi totatou fiafia. Pea ʼe moʼoni te faʼahi ʼaia, tāfito lā mokā tou talanoa ʼo ʼuhiga mo he tahi ʼe tou ʼoʼofa ai. ʼI te agamāhani, ʼe tou fiafia ʼi te fakahā ki te hahaʼi ia te ʼu puani ʼaē ʼe tou ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo ia. ʼE tou vikiʼi ia ia, mo fakamaʼuhigaʼi, pea mo lagolago ki ai mokā ʼe tukugākoviʼi. ʼE tou fai te faʼahi ʼaia heʼe tou loto ke leleiʼia ia ia e te hahaʼi pea mo tona ʼu kalitātē.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w07-F 15/11 15 ¶6

Sommes-nous revigorants pour autrui ?

Il est bien plus facile de détruire un bâtiment que d’en construire un. Ce principe vaut pour la parole également : elle démolit plus facilement qu’elle ne bâtit. Étant imparfaits, nous commettons tous des fautes et des manquements. Le roi Salomon a fait cette observation : “ Il n’y a pas d’homme juste sur la terre qui fasse toujours le bien et ne pèche pas. ” (Ecclésiaste 7:20). Il est aisé de voir les fautes d’un autre et de le démolir par des remarques blessantes (Psaume 64:2-4). Par contre, tenir sans cesse des propos constructifs réclame de la réflexion et des efforts.

22-28 SULIO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 66-68

ʼE ʼAmo e Sehova Tatatou Kavega ʼi Te ʼAho Fuli

w23.05 12 ¶15

ʼE Tali Feafeaʼi Mai Sehova Ki ʼAtatou Faikole?

15 ʼI te agamahani, ʼe mole tali Sehova ki ʼatatou faikole ʼi hona aluʼaga fakaofoofo. Kae ʼe tali moʼoni mai, ʼo ina foaki mai te tokoni ʼae ʼe ʼaoga ke tou nofo agatonu kia te ia. Koia, faiga ke ke mahino ki te faʼahiga tali atu ʼa Sehova ki ʼau faikole. Neʼe hage ki te tuagaʼane ʼe higoa ko Yoko neʼe mole tali age Sehova ki ʼana faikole. Neʼe ina kamata tohi leva te ʼu meʼa ʼae neʼe ina kole kia Sehova. Ki muli age, neʼe ina toe lau te ʼu faʼahi ʼaia, pea neʼe ina tokagaʼi neʼe tali e Sehova ki tana ʼu faikole, maʼia pe la mo ʼihi neʼe kua ina galoʼi. ʼO toe feia mo tatou, tou toʼo he temi ke tou fakakaukauʼi ai ki te faʼahiga tali mai ʼa Sehova ki ʼatatou faikole.—Pes. 66:19, 20.

w10-F 1/12 23 ¶6

Ayez des égards pour les parents seuls

Jéhovah a inspiré la rédaction de chants sacrés, ou psaumes, que les Israélites chantaient lors de leurs réunions pour le culte. Imaginez l’encouragement que les veuves et les orphelins de père recevaient lorsqu’ils chantaient les paroles inspirées leur rappelant que Jéhovah était pour eux un “ père ” et un “ juge ”, et qu’il les secourrait (Psaume 68:5 ; 146:9). Nous pouvons nous aussi avoir des mots encourageants qui resteront gravés des années dans la mémoire d’un parent seul. Une mère du nom de Ruth garde 20 ans après un souvenir ému de ces paroles d’un père expérimenté : “ Tu élèves vraiment bien tes deux fils. Continue comme ça. ” Ruth raconte : “ Ses mots m’ont beaucoup touchée. ” Oui, “ des paroles douces sont comme un arbre de vie ” et peuvent encourager un parent seul plus qu’on ne le pense (Proverbes 15:4, Bible du Semeur). Quelles félicitations sincères et précises pourriez-vous adresser à quelqu’un qui élève seul ses enfants ?

w09-F 1/4 31 ¶1

Le Père des orphelins de père

“ PÈRE des orphelins de père [ . . . ], tel est Dieu dans sa demeure sainte. ” (Psaume 68:5). Ces paroles inspirées révèlent un aspect touchant de la personnalité de Jéhovah Dieu : il est sensible à la condition des défavorisés. Son souci pour les enfants qui perdent un parent apparaît clairement dans la Loi qu’il donna à Israël. Intéressons-nous à Exode 22:22-24, le premier passage où il est question de l’“ orphelin de père ” dans la Bible.

w23.01 19 ¶17

ʼE Tokoni Atu Ia Sehova Ke Ke Faʼa Kataki Mo He Lototoʼa

17 Lau ia Pesalemo 40:5. Ko te fakatuʼutuʼu ʼa he tagata kake moʼuga, ke kaku ki tona tumutumu. Kae ʼi tana kake ʼaia, ʼe tautau tuʼu ʼo mamata ki te matalelei ʼo te fenua. ʼO toe feia pe, ʼi tau lolotoga tau mo te mamahi, toʼo hou temi ke ke fakakaukauʼi pe ʼe tokoni feafeaʼi atu ia Sehova. ʼI te afiafi fuli, fai te fehuʼi ʼaeni: “Neʼe tapuakinaʼi feafeaʼi au e Sehova ʼi te ʼaho nei? Logo la heʼeki puli toku faigataʼaʼia, kae ʼe tokoni feafeaʼi mai ia Sehova ke au ʼutakiʼi?” Fakakaukauʼi he aluʼaga neʼe tokoni atu ai ia Sehova ke ke faʼa kataki mo he lototoʼa.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w06 1/6 30 ¶5

Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Lua Koga ʼo Te ʼu Pesalemo

68:18—Neʼe ko ai ia ‘te ʼu meʼa ʼofa ʼaia ʼaē ko ni ʼu tagata’? Neʼe toʼo te ʼu tagata ʼaia mai te kau pilisoni ʼaē neʼe puke lolotoga te tauʼi ʼo te Kele ʼo Te Fakapapau. Ki muli age neʼe hinoʼi te ʼu tagata ʼaia ke tokoni ki te gāue ʼa te kau Levite.—Esitalasi 8:20.

29 SULIO–4 ʼAUKUSITO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 69

Kotea Te ʼu Kikite Neʼe Tohi ʼi Te Pesalemo 69 Neʼe Hoko Moʼoni ʼi Te Maʼuli ʼo Sesu?

w11 1/8 13 ¶17

Neʼe Natou Fakatalitali Ki Te Mēsia

17 ʼE fehiʼaʼinaʼi anai ia te Mēsia kae mole hona tupuʼaga. (Pes. 69:4) Neʼe talanoa ia te ʼapositolo ko Soane ki te ʼu folafola ʼaē neʼe fai e Sesu, ʼaē ʼe ina ʼui fēnei ai: “Kanapaulā neʼe mole au fai te ʼu gāue ʼaia ʼaē neʼe mole heʼeki fai e he tahi kehe, kanaʼaualā ʼe mole hanatou agahala; kae ʼi te temi nei kua natou sisio kiā māua pea mo fehiʼa kiā māua, kiā au pea mo taku Tamai. Kae ʼe [tonu ke] fēia, ke hoko te folafola ʼaē ʼe tohi ʼi tanatou Lao: ‘Neʼe natou fehiʼa kiā te au ka mole hona tupuʼaga.’ ” (Soa. 15:24, 25) ʼI ʼihi temi, ʼe fakaʼuhiga ia te kupu “Lao” ki te ʼu Tohi Taputapu ʼaē neʼe kua natou maʼu ʼi tonatou temi. (Soa. 10:34; 12:34) Ko te ʼu fakamatala ʼaē ʼi te ʼu Evaselio, ʼe natou fakamoʼoni ko Sesu neʼe fehiʼaʼinaʼi e te hahaʼi, kae tāfito e te kau takitaki lotu Sutea. Pea tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼui fēnei e Kilisito: “ ʼE mole he ʼuhiga e tahi ke fehiʼa ai te mālamanei kiā koutou, kae ʼe fehiʼa ia kiā te au, heʼe au fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo ia ko tana ʼu gāue ʼe kovi.”—Soa. 7:7.

w10 15/12 8 ¶7-8

Tou Faʼafai ʼi Te Tauhi Moʼoni

7 ʼI te maʼuli ʼo Sesu, neʼe hoko te faʼahi neʼe hā lelei ai ia tana faʼafai. Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ʼi te kamataʼaga pē ʼo tana minisitelio, ʼi te temi ʼo te Pāsikate ʼo te taʼu 30 ʼo totatou temi. Neʼe ʼomai Sesu pea mo tana ʼu tisipulo ki Selusalemi pea neʼe natou sio ʼi te fale lotu ki “te hahaʼi ʼaē ʼe natou fakatau te ʼu vītulo, te ʼu ovi mo te ʼu lupe, pea mo te kau fetogi paʼaga ʼi tonatou ʼu hekaʼaga.” Koteā ʼaē neʼe fai e Sesu, pea neʼe malave feafeaʼi te faʼahi ʼaia ki tana ʼu tisipulo?—Lau ia Soane 2:13-17.

8 ʼAki te meʼa ʼaē neʼe fai pea mo ʼui e Sesu ʼi te temi ʼaia, neʼe manatuʼi ai e tana ʼu tisipulo te ʼu palalau fakakikite ʼaenī neʼe tohi e Tavite ʼi tana tahi pesalemo: “Ko te faʼafai ʼaē ki tou fale, neʼe ina mofi au.” (Pes. 69:9) He koʼē neʼe manatuʼi e te kau tisipulo te ʼu palalau ʼaia? Koteʼuhi neʼe gata pē ki he tahi neʼe uga e te taʼi faʼafai ʼaia, ke feala hana fai he meʼa fēia, ʼo tupu ʼaki ai hona tuʼutāmakiʼia. Ko te ʼu pule takitaki ʼo te fale lotu: te kau pelepitelō, mo te kau sekelipa pea mo ʼihi atu, neʼe natou lagolago ki te ʼu faifakatau kākā ʼaē neʼe fai ʼi te fale lotu. Neʼe liliu ia Sesu ko he fili ʼo te kau takitaki lotu ʼo te temi ʼaia, ʼi tana tala ʼaē ʼi muʼa ʼo te kaugamālie ia tanatou kākā pea mo tana kapu ʼaē mai te fale lotu te kau faifakatau koloa. Ohagē ko te manatu tonu ʼaē neʼe maʼu e te kau tisipulo, neʼe hā lelei ʼi te lakaga ʼaia tana ‘faʼafai ʼaē ki te fale ʼo te ʼAtua,’ peʼe ko tana faʼafai ʼaē ki te tauhi moʼoni. Kae koteā koa te fakaʼuhiga ʼo te faʼafai? ʼE kehe koa ia mo te fai fakatevili ʼo he gāue?

g95-F 22/10 31 ¶4

Peut-on mourir d’avoir le cœur brisé?

Selon certains, c’est ce qui aurait contribué à la mort de Jésus Christ. “L’opprobre a brisé mon cœur, et la blessure est incurable”, disait la prophétie (Psaume 69:20). Ces paroles se sont-elles réalisées littéralement? C’est possible, car avant de mourir, Jésus Christ a vécu des heures éprouvantes sur les plans physique et émotionnel (Matthieu 27:46; Luc 22:44; Hébreux 5:7). Qui plus est, une rupture du cœur expliquerait pourquoi “du sang et de l’eau” se sont écoulés de la blessure qui lui a été infligée avec une lance juste après sa mort. En se brisant, le cœur ou une artère aurait fait couler du sang dans le thorax ou dans le péricarde, membrane remplie de liquide qui enveloppe le cœur, si bien qu’un trou à cet endroit aurait entraîné l’écoulement de ce qui semblait être “du sang et de l’eau”.—Jean 19:34.

it-2-F 600

PLANTE VÉNÉNEUSE

Il était prédit au sujet du Messie qu’on lui donnerait “ une plante vénéneuse ” pour nourriture (Ps 69:21). Cela se réalisa avant qu’il ne soit attaché sur un poteau, quand on lui offrit du vin mêlé de fiel. Mais après l’avoir goûté, Jésus refusa ce narcotique qui était probablement destiné à alléger ses souffrances. En rapportant l’accomplissement de la prophétie, Matthieu (27:34) employa le mot grec kholê (fiel), qu’on trouve aussi en Psaume 69:21 dans la Septante. Toutefois, le récit de l’Évangile selon Marc parle de myrrhe (Mc 15:23), ce qui a suscité l’idée qu’en l’occurrence la “ plante vénéneuse ” ou le “ fiel ” était de la “ myrrhe ”. Autre hypothèse : le breuvage additionné de drogue contenait et du fiel et de la myrrhe.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w99 15/1 18 ¶11

Koutou Hiki He ʼu Nima Agatonu ʼi Takotou Faikole

11 Ko te tokolahi ʼe nātou faikole ki te ʼAtua heʼe nātou loto ki he meʼa, kae ko totatou ʼofa kia te ia ʼaē ʼe tonu ke ina uga tatou ke tou fakafetaʼi pea mo fakavikiviki kia te ia mokā tou faikole tokotahi peʼe ʼi muʼa ʼo te hahaʼi. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼAua naʼa koutou tuʼania ki he meʼa, kae ʼi te faʼahi fuli, ʼaki te faikole pea mo te ʼu kole mamahi ʼaki te fakafetaʼi, koutou fakahā ki te ʼAtua takotou ʼu kole; pea ko te tokalelei ʼa te ʼAtua, ʼaē ʼe māʼoluga ake ʼi te ʼu manatu fuli, ʼe ina taupau anai tokotou ʼu loto pea mo tokotou ʼu ʼatamai ʼaki ia Kilisito Sesu.” (Filipe 4:6, 7) Ei, ʼo hilifaki ki tatatou ʼu kole mamahi pea mo tatatou ʼu tagi, ʼe tonu ke tou fakafetaʼi lahi kia Sehova ʼo ʼuhiga mo tatatou ʼu tapuakina fakalaumālie pea mo fakasino. (Tāʼaga Lea 10:22) Neʼe hiva fēnei te tagata fai pesalemo: “Momoli ki te ʼAtua he ʼu fakafetaʼi ohage ko hau sakilifisio, pea ke fakahoko tau ʼu fakapapau ki te Māʼoluga.” (Pesalemo 50:14) Pea ʼi te faikole neʼe hivaʼi ai e Tavite te ʼu kupu lave loto ʼaenī: “ ʼE ʼau hiva fakavikiviki anai ki te huafa ʼo te ʼAtua, pea ʼe ʼau vikiʼi anai ia ia ʼaki he fakafetaʼi.” (Pesalemo 69:30) ʼE mole tonu koa la ke tou fai feiā mokā tou faikole ia muʼa ʼo te hahaʼi pea mokā tou faikole tokotahi?

5-11 ʼAUKUSITO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 70-72

Fakamatala Te Mafimafi ʼo Te ʼAtua Ki Te Taʼiake ʼAe Ka Hoa Mai

w99 1/9 18 ¶17

Kau Tūpulaga—Koutou Akoʼi Takotou ʼu Fealagia Fakakaukau!

17 Ke mole koutou tō ki te ʼu hele ʼa Satana ʼe tonu ke koutou nofo tokaga tuʼumaʼu—pea ʼi ʼihi temi, ʼe tonu ke koutou lototoʼa. ʼI ʼihi temi, ʼe koutou sio anai ʼe mole koutou tatau mo takotou ʼu kaumeʼa pea mo te malamanei katoa. Neʼe faikole fēnei te tagata fai pesalemo ko Tavite: “Ko koe ko toku falalaʼaga, Ê Tui ʼAliki ko Sehova, toku falalaʼaga talu mai toku temi tūpulaga. Ê ʼAtua, neʼe ke akoʼi ʼau talu mai toku temi tūpulaga, pea ʼo aʼu mai ki te temi nei ʼe ʼau fakamatala tau ʼu gāue fakatalakitupua.” (Pesalemo 71:5, 17) ʼE ʼiloʼi e te hahaʼi ko Tavite neʼe ko he tagata lototoʼa. Kae neʼe ko te temi fea ʼaē neʼe ina maʼu ai te lototoʼa? ʼI tona temi tūpulaga! Neʼe kua fakahā e Tavite tana lototoʼa, ka heʼeki felāveʼi mo Koliate, he neʼe ina puipui te faga manu ʼo tana matuʼa—ʼo ina matehi te laione pea mo te uluso. (1 Samuele 17:34-37) Kae neʼe ʼui e Tavite neʼe ko Sehova ʼaē neʼe ina foaki age ki ai te lototoʼa ʼaia, ʼo ina ʼui ko Sehova ‘tana falalaʼaga talu mai tona temi tūpulaga.’ Ko te falala ʼa Tavite kia Sehova neʼe tokoni kia ia ke ina lava tauʼi te ʼu ʼahiʼahi fuli ʼaē neʼe felāveʼi mo ia. ʼO feiā mo koutou, kapau ʼe koutou falala kia Sehova, pea ʼe ina foaki atu anai te lototoʼa pea mo te lotomālohi ke koutou “malo i te malama-nei.”—1 Soane 5:4.

g04-F 8/10 23 ¶3

Comment devrions-nous traiter les personnes âgées ?

Le psalmiste a prié en ces termes : “ Ne me rejette pas au temps de la vieillesse ; quand ma force s’épuise, ne me quitte pas. ” (Psaume 71:9). Dieu ne ‘ rejette ’ pas ses serviteurs fidèles, même si ceux-ci pensent être devenus inutiles. Le psalmiste ne s’est pas senti abandonné par Jéhovah ; il a plutôt reconnu la nécessité de se reposer sur son Auteur, d’autant plus maintenant qu’il avait pris de l’âge. Jéhovah répond à ce genre de fidélité en nous aidant tout au long de notre vie (Psaume 18:25). Souvent, il le fait par l’intermédiaire de nos compagnons chrétiens.

w14 15/1 23 ¶4-5

Kotou Tauhi Kia Sehova ʼi Muʼa ʼo Te Hoko Mai ʼo Te ʼu Temi Kovi

4 Kapau kua kotou fakapotopoto, kotou fai te fehuʼi ʼaeni: “Kotea ʼae ʼe au fakatuʼutuʼu anai ke au fai, ʼi taku kei malohi?” ʼI takotou kua fakapotopoto, ʼe kotou maʼu he ʼu faigamalie ʼe mole maʼu e ʼihi. Ohage la, ʼe feala ke kotou akoʼi age ki te kau tupulaga te ʼu meʼa ʼae neʼe akoʼi atu e Sehova. ʼE feala ke kotou fakamatala age ki ʼihi te ʼu aluʼaga fakafiafia ʼae neʼe hoko kia koutou ʼi takotou tauhi ki te ʼAtua. Neʼe faikole ia te Hau ko Tavite ke feala hana fai ia te faʼahi ʼaia. Neʼe ina tohi fenei: “Oi Atua! Nee ke ako au talu mai toku siisii . . . Aua naa ke siaki au, oi Atua! Tatau foki i te temi o toku temi matua osi, o tupu ke au fakaha tou malohi ki te taitupu aeni, tou mafimafi i te taitupu ka hau!”—Pes. 71:17, 18.

5 ʼE lava feafeaʼi hakotou akoʼi age ki ʼihi te poto ʼae neʼe kotou maʼu ʼaki te temi? ʼE feala koa hakotou fakaafe he kau tupulaga ki tokotou loto fale ke fakalotomalohiʼi ai natou? ʼE feala koa ke kotou fakatuʼutuʼu ke kotou faifakamafola mo natou ke natou sisio ai ki takotou fiafia ʼi takotou tauhi ʼae kia Sehova? Neʼe ui fenei e Eliu: “E palalau anai te u aho, e tuku anai te poto e ia ae kua lahi ona tau.” (Sopo 32:7) Neʼe ui e te apositolo ko Paulo ki te ʼu fafine Kilisitiano ʼae kua fakapotopoto ke natou fakalotomalohiʼi ʼihi ʼaki ʼanatou palalau pea mo tanatou faʼifaʼitaki. Neʼe ina tohi fenei: “Fakaha ki te u fafine matutua . . . ke natou tuku ni tokoni lelei.”—Tito 2:3.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

it-1-F 825

Euphrate

La frontière du territoire attribué à Israël. Aux termes de l’alliance qu’il conclut avec Abraham, Dieu promit de donner à sa semence le pays, “ du fleuve d’Égypte jusqu’au grand fleuve, le fleuve Euphrate ”. (Gn 15:18.) Cette promesse fut renouvelée à la nation d’Israël (Ex 23:31 ; Dt 1:7, 8 ; 11:24 ; Jos 1:4). Selon 1 Chroniques 5:9, avant le règne de David certains descendants de Ruben élurent domicile “ jusque là où on entre dans le désert, près du fleuve Euphrate ”. Mais comme ce fleuve se trouve à quelque 800 km, à partir de “ l’est de Guiléad ” (1Ch 5:10), peut-être faut-il seulement comprendre que ces Rubénites étendirent leur territoire à l’E. de Guiléad jusqu’à la lisière du désert de Syrie, désert qui se prolonge jusqu’à l’Euphrate (Da met : “ jusqu’à l’entrée du désert, du côté du fleuve Euphrate ” ; Md : “ jusqu’à l’entrée du désert qui s’étend jusqu’à l’Euphrate ” ; Jé : “ le seuil du désert que limite le fleuve Euphrate ”). Par conséquent, la promesse de Jéhovah se réalisa pleinement sous les règnes de David et de Salomon, lorsque le territoire d’Israël engloba le royaume araméen de Tsoba et ainsi atteignit les rives de l’Euphrate, vraisemblablement le long de la partie du fleuve qui traverse le N. de la Syrie (2S 8:3 ; 1R 4:21 ; 1Ch 18:3-8 ; 2Ch 9:26). Vu l’importance de ce cours d’eau, souvent on l’appelait simplement ‘ le Fleuve ’. —Jos 24:2, 15 ; Ps 72:8.

12-18 ʼAUKUSITO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 73-74

ʼE Feafeaʼi Mo Kapau ʼe Tou Maheheka Kia Natou ʼAe ʼe Mole Natou Tauhi Ki Te ʼAtua?

w20.12 19 ¶14

‘ ʼE Haofaki e Sehova Ia Natou ʼAe ʼe Lotovaivai’

14 Ko te tagata ʼae neʼe ina tohi te Pesalemo 73 neʼe ko he Levite. Neʼe ina maʼu ai te pilivilesio lahi ke gaue ʼi te koga meʼa ʼae neʼe fai ai te tauhi kia Sehova. Kae logo la tana pilivilesio lahi ʼaia, neʼe ʼi ai te temi neʼe lotovaivai ai. Kotea tona tupuʼaga? He neʼe maheka ʼi tana sio ki te hahaʼi agakovi mo natou ʼae ʼe fia meʼa lahi. Neʼe mole ina fia fai he ʼu aga ʼe kovi, ohage ko natou. Kae neʼe maheka he neʼe hage neʼe manuʼia pe natou. (Pes. 73:2-9, 11-14) Neʼe natou maʼu koloa, pea neʼe hage kia ia neʼe lelei pe tonatou maʼuli. ʼI te sio ʼa te Levite ki te faʼahi ʼaia, neʼe lotovaivai ai, pea neʼe ina ui fenei: “E mooni nee mole hona aoga ke au fakamaa toku loto, pea ke au fufulu oku nima i te maonioni.” ʼE ha mai ia neʼe meihiʼi pe ke ina tuku tana tauhi kia Sehova.

w20.12 19-20 ¶15-16

‘ ʼE Haofaki e Sehova Ia Natou ʼAe ʼe Lotovaivai’

15 Lau ia Pesalemo 73:16-19, 22-25. Neʼe “ulu ai [te Levite] ki te sagatualio o te Atua.” ʼI tana nofo ai mo te tahi kau atolasio ʼa Sehova, neʼe ina maʼu ai te tokalelei pea neʼe feala ke ina fakakaukauʼi lelei tona aluʼaga, pea mo faikole. Neʼe mahino ai leva neʼe mole lelei tana manatu. Pea kapau neʼe ina taupau te manatu ʼaia, neʼe feala pe ke ina liʼaki ia Sehova. Neʼe toe mahino foki, ʼe haʼele te kau agakovi ʼi he “ala hekeheke,” pea ʼe natou iku anai ki “he mate fakafokifa.” Neʼe tonu ke maʼu e te Levite ʼaia te manatu ʼa Sehova, ke mole toe lotovaivai ai mo maheka ki te kau agakovi. ʼI tana fai te faʼahi ʼaia, neʼe ina toe maʼu te tokalelei pea mo te fiafia. Neʼe ina ui fenei kia Sehova: “I te kele e au mau toku fiafia ia koe toko tahi.”

16 Kotea te ako maʼa tatou. ʼAua naʼa tou maheka ki te kau agakovi ʼae ʼe hage ʼe maʼuli manuʼia. ʼE mole fualoa anai tonatou fiafia ʼaia, he ʼe natou mamate anai. (Ekl. 8:12, 13) Kapau ʼe tou maheka ki te kau agakovi, ʼe feala ai ke tou lotovaivai, pea mo tuku ʼatatou felogoi lelei mo Sehova. ʼI ʼihi temi, ʼe ke manatu koa ohage ko te Levite ʼaia? Kapau ko ia, pea ke fai te meʼa ʼae neʼe ina fai. Mulimuli ki te ʼu tokoni ʼa Sehova, pea mo ke fakatahi mo natou ʼae ʼe natou fai tona finegalo. Kapau ʼe ke ʼofa kia Sehova ʼo lahi age ʼi te ʼu meʼa fuli ʼae, ʼe ke maʼu anai te fiafia moʼoni. Pea ʼe ke nofo anai ʼi te ala ʼae ʼe ina taki ki “te maʼuli moʼoni.”—1 Tim. 6:19.

w14 15/4 4 ¶5

Ke Ke Faʼifaʼitakiʼi Te Tui ʼa Moisese

5 ʼE ke tekeʼi feafeaʼi anai te fiafia fakatemi ʼo te agahala? ʼAua naʼa galo kia koe ko te fiafia ʼae ʼe maʼu mai te agahala ʼe fakatemi pe ia. Pea ʼe tokoni atu anai te tui ke ke mahino ʼe pulihi anai “te malamanei, mo ona holi.” (1 Soa. 2:15-17) Ke ke metitasio ki te ka haʼu ʼa te kau agahala ʼae ʼe mole fakahemala. ʼE natou nofo ʼi he “ala hekeheke” pea kua tau ovi pe tanatou mamate. (Pes. 73:18, 19) Koia moka ʼe ke fia fakahoko he agahala, fai te fehuʼi ʼaeni: “Ko te ka haʼu fea ʼae ʼe au loto ki ai?”

w13 15/2 25-26 ¶3-5

ʼAua Naʼa ʼi Ai He Meʼa ʼe Ina Taʼofi Takotou Maʼu Te Kololia

3 Neʼe iloʼi e te tagata faipesalemo te loto ʼae ʼo te ʼAtua ke ina foaki tona kololia kia ia. (Lau ia Pesalemo 73:23, 24.) ʼE foaki feafeaʼi e Sehova ia tona kololia ki te hahaʼi fakalogo? ʼAki tana foaki ia tona ʼofa mo tana tapuakina kia natou ʼi te ʼu aluʼaga kehekehe. Ohage la, ʼe tokoni kia natou ke natou mahino ki tona finegalo, pea mo fakafealagia ke natou felogoʼi mo ia.—1 Ko. 2:7; Sakp. 4:8.

4 ʼE ina toe foaki mai tona kololia ʼaki tana fakafealagia mai ke tou olo ʼo fakamafola te logo lelei. (2 Ko. 4:1, 7) ʼI te temi ʼae ʼe tou fakavikiviki ai kia Sehova ʼi te gaue faifakamafola, ʼe tou maʼu ai te kololia ʼo te ʼAtua pea mo tou foaki te fealagia ʼaia ki ni ʼihi atu. Pea ʼe fakapapau fenei mai ia Sehova: “E au hiki anai ki oluga ia ia ae e fakaapaapa anai kia au.” (1 Sam. 2:30) ʼE hikihiki e Sehova tana kau faifakamafola ʼaki tana foaki age honatou higoa ʼe mata lelei, ko te ha ʼaia ʼo tana leleiʼia ia natou. Pea ʼe toe fai e te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼo te kokelekasio he ʼu palalau ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo natou.—Taag. 11:16; 22:1.

5 Kotea te ka haʼu ʼo natou ʼae ʼe natou fakalogo kia Sehova? ʼE fakapapau fenei mai ʼi te Tohi-Tapu: “E ina hiki anai ia koe o tupu ke ke mau te fenua; e ke sio anai e motuhi te kau agakovi.” (Pes. 37:34) ʼE maʼu e te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ia te ʼamanaki ʼae ki te maʼuli heʼe gata.—Pes. 37:29.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

it-2-F 132

Léviathan

Au Psaume 74, où il est question des interventions de Dieu pour sauver son peuple Israël, les versets 13 et 14 rappellent en termes symboliques qu’il le délivra d’Égypte. Là, l’expression “ monstres marins ” (héb. : thanninim, pluriel de tannin) est employée en parallèle avec “ Léviathan ”, et l’écrasement des têtes de Léviathan peut très bien se rapporter à la défaite écrasante infligée à Pharaon et à son armée lors de l’Exode. Les targoums mettent ici “ forts de Pharaon ” à la place de “ Léviathan ”. (Voir Éz 29:3-5, où Pharaon est comparé à un “ grand monstre marin ” se trouvant au milieu des canaux du Nil ; voir aussi Éz 32:2.) En Isaïe 27:1, le nom Léviathan (LXX, “ le dragon ”) semble symboliser un empire, une organisation d’importance internationale dominée par celui qui est lui-même appelé “ serpent ” et “ dragon ”. (Ré 12:9.) Il s’agit d’une des prophéties annonçant le rétablissement d’Israël ; aussi, lorsqu’il est dit que Jéhovah “ s’occupera ” de Léviathan, Babylone doit être concernée. Toutefois, les versets 12 et 13 parlent également de l’Assyrie et de l’Égypte. Par conséquent, le terme Léviathan se rapporte sans doute à une organisation ou empire international qui s’oppose à Jéhovah et à ses adorateurs.

19-25 ʼAUKUSITO

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 75-77

He Koʼe ʼe Mole Lelei Ke Tou Laupisiʼi Pe Ia Kita?

w18.01 28 ¶4-5

Te Kehekehe ʼo Natou ʼAe ʼe Tauhi Kia Sehova Mo Natou ʼAe ʼe Mole Tauhi Kia Te Ia

4 ʼI tana ʼosi ui ʼae ko te tokolahi ʼe ʼoʼofa pe anai kia natou totonu mo manako ki te paʼaga, neʼe ui e Paulo ko te hahaʼi ʼe fiameʼameʼa anai, mo fiatuʼu pea mo fiameʼalahi. ʼI te agamahani, ko te hahaʼi ʼae ʼe natou maʼu te ʼu agaaga ʼaia ʼi tanatou manatu ʼe natou maʼuhiga age ʼi ʼihi ʼuhi ko tonatou matalelei, ʼonatou fealagia, peʼe ko tanatou gaue. Ko he tahi ʼe ina maʼu te manatu ʼaia, ʼe ina loto ke fakaʼapaʼapaʼi ia ia. Neʼe tohi fenei e te tagata poto ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga tagata ʼaia: “ ʼI tona loto ʼe ʼi ai te kiʼi ʼaletale ʼe tulolo ai ke atolasio pe kia ia.” ʼE ui e ʼihi ʼe mole leleiʼia te fiameʼalahi e he tahi he ʼe maʼia mo natou ʼae ʼe fiameʼalahi ʼe natou fehihiʼa ki te agaaga ʼaia.

5 ʼE fehiʼa ia Sehova ki te fiameʼalahi. ʼE fehiʼa ki “te u mata ae e fiamealahi.” (Taaga Lea 6:16, 17) Ko te fiameʼalahi ʼe ina taʼofi te fakaovi ʼa he tahi ki te ʼAtua. (Pesalemo 10:4) Pea ko te fiameʼalahi ʼe ko he agaaga ia ʼa te Tevolo. (1 Timoteo 3:6) Kae maʼia pe la mo te ʼu kaugana agatonu ʼa Sehova neʼe natou pikisia ʼi te fiameʼalahi. Ohage la ko te Hau ʼo Suta ko Osiasi neʼe nofo agatonu lolotoga ni taʼu. Kae ʼe ui fenei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼI te temi ʼae neʼe kaku ai leva ia ia ʼo malohi, neʼe liliu ai tona loto ʼo fiameʼalahi ʼo tupu ai tona malaʼia. Pea neʼe mole nofo agatonu ia ia kia Sehova tona ʼAtua.” Pea neʼe ʼulu leva ia Osiasi ki te fale lotu ʼo tutu ia te iseso, kae neʼe mole fakagafua ke ina fai te meʼa ʼaia. Ki muli age ko te Hau ko Esekiasi neʼe toe fiameʼalahi mo ia kae lolotoga pe he kiʼi temi siʼi.—2 Koloniko 26:16, MN; 32:25, 26.

w06 1/8 17 ¶3

Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tolu Koga Pea Mo Te Fā Koga ʼo Te ʼu Pesalemo

75:4, 5, 10—Koteā te faka ʼuhiga ʼo te kupu “talaʼi manu”? Ko te ʼu tala ʼo te ʼu manu, ʼe ko he meʼa tau mālohi. Koia, ko te kupu “talaʼi manu,” ʼe ina fakatātā ia te mālohi. Neʼe hiki e Sehova te ʼu tala ʼo tana hahaʼi, ke fakavikivikiʼi nātou, kae neʼe ina ‘tuʼusi te ʼu tala ʼo te kau agakovi.’ ʼE fakatokagaʼi mai ke ʼaua naʼa ‘tou hiki totatou tala ki ʼoluga,’ ko tona faka ʼuhiga, ke ʼaua naʼa tou fiameʼameʼa peʼe tou fiatuʼu. Kapau ʼe ko Sehova ʼaē ʼe ina hikihiki tatou, pea ʼe tonu ke mahino kiā tatou ʼe ko ia ʼaē ʼe ina foaki mai te ʼu pilivilesio ʼi te kokelekasio.—Pesalemo 75:7.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w06 1/8 17 ¶4

Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tolu Koga Pea Mo Te Fā Koga ʼo Te ʼu Pesalemo

76:10—Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaenī: Ko “te ʼita ʼa te tagata” ʼe ina fakavikiviki anai ia Sehova? Ka fakagafua e te ʼAtua ke fakahoko e te hahaʼi tanatou ʼiʼita kiā tatou ʼuhi ko tatou ko tana ʼu kaugana, ʼe feala ke ʼi ai hona ikuʼaga lelei. Ko te ʼu faigataʼaʼia ʼaē ʼe lava hoko kiā tatou, ʼe ko he faʼahiga akonakiʼi ʼo tatou. Ko Sehova ʼe ina fakagafua pe ia te ʼu mamahi, mo kapau ʼe tou maʼu ai ia te faʼahiga ako ʼaia. (1 Petelo 5:10) ‘ ʼE nonoʼo anai e te ʼAtua ki tona koga loto, te toega ʼita ʼo te tagata.’ Kae e feafeaʼi mo kapau ʼe tou mamahi ʼo kaku ai mo tatatou mate? ʼO feiā mo te ʼaluʼaga ʼaia, ʼe feala ke hoko ai he fakavikiviki kiā Sehova, heʼe ko nātou ʼaē ʼe nātou sisio ki tatatou kātaki agatonu, ʼe feala mo nātou ke nātou faka kolōlia ai ki te ʼAtua.

26 ʼAUKUSITO–1 SEPETEPELI

TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU PESALEMO 78

Tou Metitasio Ki Te Talagataʼa ʼa Te Kau Iselaele

w96 1/12 29-30

“Koutou Manatuʼi Te ʼu ʼAho Ki Muʼa Atu”—Koteā Tona Tupuʼaga?

Meʼa fakaʼofaʼofa foki, neʼe tau galo ki te kau Iselaelite te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki muʼa atu. Koteā ʼaē neʼe hoko? “Tuʼumaʼu pe neʼe nātou ʼahiʼahiʼi te ʼAtua, pea neʼe nātou fakaloto mamahi ia te Maʼoniʼoni ʼo Iselaele. Neʼe mole nātou manatuʼi tona nima, te ʼaho ʼaē neʼe ina totogi ai nātou mai te fili.” (Pesalemo 78:41, 42) Ki muli age, ko tanatou galoʼi te ʼu fakatotonu ʼa Sehova, neʼe iku ai mo tana līaki ia nātou.—Mateo 21:42, 43.

Neʼe tuku e te tagata fai pesalemo te faʼifaʼitaki lelei, ʼi tana tohi fēnei: “ ʼE ʼau manatuʼi anai te ʼu gāue ʼo Sah; heʼe ʼau manatuʼi anai tau ʼu gāue fakaofoofo ʼaē neʼe ke fai ki muʼa atu. Pea ʼe mahino papau ia ʼe ʼau metitasio anai ki tau ʼu gāue fuli, pea ʼe ʼau tokagaʼi anai tau ʼu faʼahiga aga.” (Pesalemo 77:11, 12) Ko te taʼi metitasio ʼaia moʼo fakamanatuʼi te gāue faitotonu ʼo te temi muʼa pea mo te ʼu gāue ʼofa ʼaē neʼe fai e Sehova, ʼe ina uga anai tatou, mo fakaloto mālohiʼi tatou, pea mo foaki mai te fiafia ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou. Pea tahi foki, ko te “manatuʼi ʼo te temi muʼa,” ʼe feala ke ina pulihi totatou gaʼegaʼe pea mo ina uga tatou ke tou fai ia meʼa fuli ʼe feala ke tou fai, pea mo taupau he loto faʼa kātaki faitotonu.

w06 1/8 5 ¶16

‘ ʼAua Naʼa Koutou Muhumuhu’

16 Ka tou muhumuhu, pea ʼe tou tokagaʼi tāfito tatatou manatu ʼa tatou pea mo totatou ʼu fihifihia, kae mole kei tou tokagaʼi te ʼu tapuakina ʼi totatou ʼuhiga kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ke tou tāʼofi tatatou fia meo, ʼe tonu ke tou ʼuluaki manatuʼi tuʼumaʼu te ʼu tapuakina ʼaia. Ohage la, ʼe ko he pilivilesio lahi kiā tatou fuli te toʼo ʼo te huafa ʼo Sehova. (Isaia 43:10) ʼE feala ke tou felogoi lelei mo ia, pea ʼe feala ke tou palalau kiā ia ʼaē ʼe “Fagono ki te faikole” ʼi te temi fuli pe. (Pesalemo 65:2; Sakopo 4:8) Kua tou maʼu te ʼuhiga moʼoni ʼi totatou maʼuli heʼe tou mahino ki te fakafihiʼi ʼo te pule ʼo te ʼatulaulau pea mo manatuʼi ʼe ko hotatou pilivilesio te nonofo agatonu ki te ʼAtua. (Tāʼaga Lea 27:11) ʼE feala ke tou kau tuʼumaʼu ki te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga. (Mateo 24:14) Ko tatatou tui ki te sākilifisio faitotogi ʼa Sesu Kilisito ʼe tou maʼu ai he leʼo ʼo loto ʼe maʼa. (Soane 3:16) Ko te ʼu lelei ʼaia ʼe tou maʼu tatau aipe pe koteā te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe tonu ke tou kātakiʼi.

w11-F 1/7 10 ¶3-4

Jéhovah a-t-il des sentiments ?

Ce psaume déclare : “ Que de fois ils se rebellèrent contre lui dans le désert ! ” (Verset 40). Le verset suivant ajoute : “ Maintes et maintes fois ils mirent Dieu à l’épreuve. ” (Verset 41). Remarquez que la rébellion dont il est question est récurrente. Cette mentalité détestable s’est manifestée très tôt : dans le désert, peu après leur sortie d’Égypte. La nation a commencé à murmurer contre Dieu, mettant en doute sa capacité et son désir de prendre soin d’elle (Nombres 14:1-4). D’après un manuel de traduction biblique, l’expression “ ils se rebellèrent contre lui ” peut être “ rendue de façon idiomatique par ‘ ils ont endurci leurs cœurs contre Dieu ’ ou ‘ ils ont dit “ non ” à Dieu ’ ”. Pourtant, dans sa miséricorde, Jéhovah pardonnait à son peuple lorsque celui-ci se repentait. Mais ensuite Israël retombait dans ses pratiques et se rebellait de nouveau, persistant dans son attitude.— Psaume 78:10-19, 38.

Que ressentait Jéhovah à chaque fois que son peuple inconstant se rebellait ? “ Ils le peinèrent ”, déclare le verset 40. Une autre version dit qu’ils “ lui causèrent du chagrin ”. Un ouvrage de référence commente : “ Cette expression signifie que la conduite des Hébreux était de nature à susciter de la douleur, tout comme la conduite d’un enfant désobéissant et rebelle. ” De même qu’un enfant indiscipliné peut causer une grande douleur affective à ses parents, pareillement les Israélites récalcitrants “ attristèrent le Saint d’Israël ”. —Verset 41.

Te ʼu Koloa Fakalaumalie

w06 1/8 11 ¶4

Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tolu Koga Pea Mo Te Fā Koga ʼo Te ʼu Pesalemo

78:24, 25; nota ʼi te lalo pasina—He koʼe ʼe fakahigoaʼi te mane ko “te pulapula ʼo te lagi,” pea ko “te pane ʼa te kau ʼāselo”? Ko te ʼu kupuʼi palalau ʼaia ʼe mole faka ʼuhiga ko te mane neʼe ko te meʼa kai ʼa te kau ʼāselo. ʼE ʼui ko “te pulapula ʼo te lagi,” he neʼe ko he meʼa kai mai lagi. (Pesalemo 105:40) Mai tona ʼuhiga ʼaē ko te kau ʼāselo, peʼe ko “te kau mālolohi,” ʼe nātou nonofo ʼi te lagi, koia ko te kupuʼi palalau “te pane ʼa te kau ʼāselo,” ko tona faka ʼuhiga pe ia neʼe ko he pane mai te ʼAtua, ʼaē ʼe nofo ʼi te lagi. (Pesalemo 11:4) Neʼe lagi toe fakaʼaogaʼi e Sehova ia te kau ʼāselo moʼo foaki ia te mane ki te kau Iselaele.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae