Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w93 1/12 p. 3-4
  • Te ʼu Tuʼutāmaki Fakamataku—Ko He Fakaʼiloga Koa ʼo Te ʼu Temi?

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te ʼu Tuʼutāmaki Fakamataku—Ko He Fakaʼiloga Koa ʼo Te ʼu Temi?
  • Te Tule Leʼo—1993
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te ʼu Tuʼutāmaki Fakamataku — ʼE Fakahoko Koa e Te ʼAtua?
    Te Tule Leʼo—1993
  • Ka Hoko He Tuʼutāmaki Fakakelekele
    Te Tule Leʼo—1996
  • Ko Te ʼAtua Koa ʼAē ʼe Ina Tauteaʼi Tātou?
    Te Tule Leʼo—2012
  • Koteā ʼAē ʼe Tonu Ke Fai Mokā Hoko He Tuʼutāmaki Fakanātulā?
    Te Tule Leʼo—2012
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1993
w93 1/12 p. 3-4

Te ʼu Tuʼutāmaki Fakamataku—Ko He Fakaʼiloga Koa ʼo Te ʼu Temi?

“NEʼE tuʼu anai he fenua ki he tahi fenua pea mo he puleʼaga ki he tahi puleʼaga, pea ʼe ʼi ai anai mo te ʼu hoge pea mo te ʼu mafuike ʼi he potu ki he tahi potu. Ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe ko te kamataʼaga ʼo te ʼu nunuʼa ʼo te tuʼania.” ʼAki te ʼu palalau ʼaia neʼe fakamahinohino e Sesu Kilisito ki tana kau tisipulo kua hili nei kiai sēkulō e 19 te ʼu tuʼutāmaki ka hoko, ʼo fakatahi kiai mo te tuputupu ʼo te manukinuki ʼaē ki te lao pea mo te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te malamanei, ʼe ko he fakaʼiloga koga kehekehe ʼe fakamoʼoni ai “te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī”. — Mateo 24:3-14.

ʼAki te mahino ki te faʼahi ʼaia, ʼe tonu ke tou fehuʼi fēnei, ko te ʼu mafuike, te ʼu afā, te ʼu lōfia, te magemage ʼo te kele, pea mo te ʼu hoge ʼaē ʼe tou sisio kiai, ʼe lahi age koa ia ʼi te ʼu tuʼutāmaki neʼe hoko ʼi te ʼu taʼu kua hili? Logope la te hikihiki ʼaē ʼo te poto fakatagata pea mo te faʼu ʼo te ʼu masini, neʼe hahaʼi age koa ia nātou ʼaē neʼe mamahi ʼi te ʼu tuʼutāmaki ʼaia?

Tokolahi ʼe ʼio ki te faʼahi ʼaia. Ohage la, ko te sulunale (New Scientist) ʼe ina fakahā fakahagatonu “ko te malamanei ʼe feala ke felāveʼi mo he ʼu tuʼutāmaki ʼi te ʼu taʼu 1990 ʼo lahi age ia ʼi te ʼu taʼu ʼe lauʼi hogofulu ʼaē kua hili”. ʼO mulimuli pe ki te manatu ʼaia, ko te sulunale (UN Chronicle) ʼo sūnio ʼo te taʼu 1991, neʼe ʼui fēnei e te pule ʼo te Kautahi faka malamanei ʼo te Meteo: “Ko te agaaga ʼaia kua hā lelei. Talu mai te ʼu taʼu 1960 ki te ʼu taʼu 1980 (...), neʼe tuʼa nima te tuputupu ʼo te ʼu tuʼutāmaki lalahi, pea ko te puli ʼo te ʼu meʼa faka ekonomike katoa neʼe tuʼa tolu tona lahi.” Neʼe fakahā e te sulunale (World Health) ʼo te Organisation mondiale de la santé tana manatu ki te faʼahi ʼaia, ʼo fēnei: “Ko te ʼu tuʼutāmaki fakamataku pea mo tona ʼu fua kovi ʼe feala ke ʼiloga lelei pe ia ʼi te hisitolia. Kae, ʼi tatatou fakaōvi ki te 21 sēkulō, ʼe tou fetaulaki mo te ʼu fetogi ʼo te hahaʼi, te agaaga ʼo te kele pea mo te faʼu ʼo te ʼu masini ʼaē ʼe fua kovi ʼaupito ki te hahaʼi tokolahi ʼuhi ko te ʼu tuʼutāmaki fakamataku peʼe ko te ʼu tuʼutāmaki ʼe fakahoko e te tagata.”

Ko ʼaē ʼe fia logo ki te ʼu faʼahiga meʼa ʼaē ʼe hoko, ʼe mole punamaʼuli ia ki te ʼu taʼi logo ʼaia. ʼE fakahā ʼi te ʼu tala logo te ʼu fakamatala fakaofoofo ʼo ʼuhiga mo te punaʼaga afi neʼe hoko ʼi Filipine, te mafuike ʼi Californie, te lōfia ʼi Pagalatesi, te hoge ʼi Somalia, te afā ʼi Vaihi, peʼe ko te hake ʼo te tai ʼi Nikalakua. ʼI te māhina fuli pe ʼe tou logo neʼe hoko he tuʼutāmaki ʼi he faʼahi ʼo te malamanei.

Ko ʼihi hahaʼi ʼe mole nātou faka maʼuhigaʼi te faʼahi ʼaia. ʼE ʼui maʼa nātou kapau ʼe hage mai kua tuputupu te ʼu tuʼutāmaki, koteʼuhi he kua lelei ʼi te temi nei te ʼu talalogo peʼe ko tona lau kua lelei age. ʼE nātou toe ʼui, ʼuhi he kua lahi fau te hahaʼi ʼi te temi nei, koia ʼaē kua hahaʼi ai ia nātou ʼaē ʼe tau mo te ʼu tuʼutāmaki ʼaia. Ko te ʼu manatu ʼaia ʼe moʼoni koa?

Koutou fakatokagaʼi pe koteā te meʼa ʼe talanoa ki ai te alatike ʼi te sulunale (New Scientist). “Ko te ʼu tuʼutāmaki e 523 neʼe fakahā ʼi te ʼu taʼu 1960 pea ʼi te ʼu taʼu 1970 neʼe ko te ʼu tuʼutāmaki e 767. ʼI te ʼu taʼu 1980, neʼe aʼu tona lahi ki te 1387.” ʼE ina fakamatala ko te “hā lelei ʼo te tuputupu ʼo te lahi ʼo te ʼu tuʼutāmaki ʼaē neʼe fakahā ʼi te ʼu taʼu e hogofulu kua hili, ʼe tupu ia ko te ʼu talalogo totonu ʼaē neʼe fakahā ʼi Siaina pea mo Lusia”. Neʼe ina toe fakahā: “Kae tatau aipe, ko te ʼu tuʼutāmaki ʼe lolotoga tuputupu pe ia.” Ko te gāue lelei ʼa te ʼu talalogo pea mo te lelei ʼaē ʼo te lau ʼo te ʼu tuʼutāmaki ʼe mole feʼauga moʼo fakamatalatala te tuputupu fakavilivili ʼo te ʼu tuʼutāmaki.

ʼE toe tala fēnei e te sulunale (UN Chronicle) ʼo malesio 1992: “Lolotoga te ʼu taʼu e ʼuafulu kua hili, neʼe teitei 3 miliona te hahaʼi neʼe mamate pea neʼe laka ʼi te 800 miliona neʼe tau mo nātou te ‘maumau, te faigataʼaʼia pea mo te mamahi’ ʼuhi ko he tuʼutāmaki fakamataku.” Ko tona faka ʼuhiga ko te 1 ki te toko 7 ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe maʼuʼuli ʼi te kele neʼe tau mo te faʼahiga tuʼutāmaki peʼe ko he ʼu mamahi feiā. Ko te meʼa ʼaia ʼe fakapuna’maʼuli pea ʼe mole fai he mahalo ia ʼo ʼuhiga mo tatatou maʼuʼuli ʼi te temi tokakovi pea mo maveuveu.

Kapau ʼe fakakikite e te Tohi-Tapu te temi ʼo te mamahi lahi, ʼe faka ʼuhiga koa ko te ʼAtua ʼaē ʼe ina fakahoko te ʼu tuʼutāmaki pea mo tona ʼu mamahi? Tokolahi te hahaʼi ʼe manatu feiā. Kae koteā te meʼa ʼe hā mai ai? Kae ko te tahi age meʼa maʼuhiga, koteā te meʼa ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu?

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]

Middle photo: Mark Peters/Sipa Press

WHO/League of Red Cross

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae