ʼE Feala Koa Ke ʼAlutahi Te Fakatuʼutuʼu Fakatomuʼa Mo Te ʼOfa ʼa Te ʼAtua?
“ ʼE MĀTOU faka ʼuhiga te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa, ko te fakatuʼutuʼu heʼegata ʼa te ʼAtua, ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu te meʼa ʼaē ʼe loto ki ai ki te tagata takitokotahi. Koteʼuhi neʼe mole ina fakatupu ia nātou ki he ʼaluʼaga pe e tahi, kae ʼe ina fakatotonu ʼihi ki te maʼuli heʼegata, pea kia nātou leva ʼaē ki te tautea heʼegata.”
Ko te faka ʼuhiga ʼaia ʼo te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ʼa te tagata ʼo te Fetogi faka Polotesita ko Jean Calvin, ʼi tana tohi (Institution de la religion chrétienne). Ko te fakakaukau ʼaia ʼe fakatafito ki te manatu ʼaē ʼe ʼui ʼe ʼiloʼi e te ʼAtua ia meʼa fuli, pea ko te meʼa ʼaē ʼe fai e te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu ʼe mole feala ke nātou fetogi tana ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te fehuʼi ʼaia peʼe nātou fakamaʼuaʼi ia ia ke ina fai te ʼu fetogi.
Kae ʼe ko te meʼa moʼoni koa ʼaia ʼaē ʼe ʼui e te Tohi-Tapu? Ko te tahi meʼa maʼuhiga foki, ʼe ʼalutahi koa te taʼi fakamahino ʼaia mo te ʼu kalitate ʼa te ʼAtua, tāfito tona kalitate maʼuhiga—ʼaē ko te ʼofa?
Ko He ʼAtua ʼe Ina Lava Fakakikite Te Ka Haʼu
ʼE lava fakakikite e te ʼAtua te ka haʼu. ʼE ina fakamatalatala ia ia ohage ko “Ia ʼaē talu mai te kamataʼaga ʼe ina fakahā te fakaʼosi, pea talu mai te temi kua hili ʼe ina fakahā te ʼu meʼa ʼe mole heʼeki hoko; ko Ia ʼaē ʼe ina ʼui: ‘ ʼE tuʼu anai taku tokoni, pea ko te ʼu meʼa fuli ʼe ʼau fiafia ai, ʼe ʼau fai anai.’ ” (Isaia 46:10) Lolotoga te hisitolia ʼa te tagata, neʼe fai e te ʼAtua te meʼa ke tohi tana ʼu lea faka polofeta moʼo fakahā tana lava ʼiloʼi pea mo tala fakatomuʼa he ʼu meʼa ʼi muʼa ʼo hona hoko.
Koia, ʼi te temi ʼo Pelesasā, te hau ʼo Papiloni, ʼi te temi ʼaē neʼe fai ai e te polofeta ko Taniela te misi ʼo ʼuhiga mo te ʼu manu fekai e lua, ko te tahi manu ʼe hoa ki te tahi, neʼe tuku age e Sehova kia Taniela tona faka ʼuhiga: “Ko te matuʼaʼi akeno ʼaē neʼe ke mamata ki ai pea mo tona ʼu tala e lua ʼe ina fakatātā te ʼu hau ʼo Metia pea mo Pelesia. Pea ko te tao tagata ʼaē ʼe fulufulu ʼe ina fakatātā te hau ʼo Heleni.” (Taniela 8:20, 21) ʼE mahino ia, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua tona faiva ʼaē ko te ʼiloʼi fakatomuʼa te ʼu meʼa, moʼo fakahā te fefakahoahoaʼaki ʼo te ʼu mālohi faka malamanei. Te puleʼaga ʼo Papiloni ʼaē neʼe tuʼulaga māʼoluga ʼi te lakaga ʼaia ʼe fetogi anai e Metia mo Pelesia, pea ki muli age e Heleni.
Ko te ʼu lea faka polofeta ʼe feala pe foki ke faka ʼuhiga ki he tagata e tahi. Ohage la, neʼe tala e te polofeta ko Mikea ʼe tupu anai te Mesia ʼi Petelehemi. (Mikea 5:2) ʼO toe feiā aipe, ʼi te ʼaluʼaga ʼaia, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua tona faiva ʼaē ko te ʼiloʼi fakatomuʼa te ʼu meʼa. Kae, ko te meʼa ʼaia neʼe hoko neʼe tala ʼaki te fakatuʼutuʼu makehe—ko te ʼiloʼi pe ko ai ia te Mesia. Ko te faʼifaʼitaki ʼaia ʼe mole ina faka lākatonuʼi ia te faka ʼuhiga ki he akonaki ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ki te hahaʼi takitokotahi.
Kae, ʼe fakahā e te Tohi-Tapu ʼe ʼi ai te ʼu ʼaluʼaga ʼe fakatotonu ai e te ʼAtua ke mole ina ʼiloʼi te ikuʼaga ʼo he ʼu meʼa. ʼI muʼa ʼo te fakaʼauha ʼo Sotoma mo Komola, neʼe ina tala fēnei: “Kua ʼau fakatotonu ke ʼau hifo ʼo mamata peʼe nātou fai ia meʼa fuli ʼo mulimuli ki te tagi ʼaē ʼe fai ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼaē neʼe aʼu mai kia te ʼau, pea kapau ʼe mole koia ʼaia pea ʼe ʼau ʼiloʼi anai.” (Senesi 18:21) ʼE fakahā lelei mai e te koga tohi ʼaenī neʼe mole ʼiloʼi fakatomuʼa e te ʼAtua te kua lahi ʼaupito ʼo te aga fakalialia ʼo te ʼu kolo ʼaia ʼi muʼa ʼo tana vakaʼi.
ʼE moʼoni, ʼe feala ke sio te ʼAtua ki he ʼu faʼahiga meʼa, kae ʼe lahi te ʼu faʼahi, neʼe ina fakatotonu ai ke mole ina fakaʼaogaʼi tana ʼiloʼi fakatomuʼa te ʼu meʼa. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te ʼAtua ʼe māfimāfi, ʼe ko he meʼa noa kia ia hana fakaʼaogaʼi tona ʼu faiva ʼo mulimuli pe ki te ʼu meʼa ʼe loto ki ai, kae ʼe mole mulimuli ia ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto ki ai te ʼu tagata heʼe haohaoa.
Ko He ʼAtua ʼe Ina Lava Fakatokatoka Te ʼu Meʼa
Ohage pe ko Calvin, ʼe ʼui e ʼihi, ʼi muʼa ʼo tana fakatupu neʼe kua fakatuʼutuʼu fakatomuʼa e te ʼAtua te higa ʼa te tagata ki te agahala pea neʼe kua ina fakatuʼutuʼu fakatomuʼa te ‘kau pāui’ ʼi muʼa ʼo te hoko ʼo te higa ʼaia. Kae kapau neʼe moʼoni te faʼahi ʼaia, neʼe mole koa la ko he aga fakamalualoi ki te ʼAtua hana foaki he ʼamanaki ki te maʼuli heʼegata kia Atama mo Eva, kae neʼe kua mahino lelei pe kia ia ʼe mole feala anai ʼo hanā maʼu? Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe fakahā e te Tohi-Tapu, neʼe tuku age ki te ʼuluaki taumatuʼa ke nā filifili he tonu: peʼe nā muliʼi te ʼu fakatotonu fakaʼatua pea nā maʼuʼuli ʼo heʼegata, peʼe nā līaki te ʼu fakatotonu ʼaia pea nā mamate ai.—Senesi, kapite 2.
Kae ko te agahala ʼa Atama mo Eva neʼe ina faka ʼalunoa koa te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua? Kailoa, koteʼuhi ʼi te hili pe ʼo tanā agahala, neʼe tala e te ʼAtua ʼe ina fakatuʼu anai he “hāko” moʼo fakaʼauha ia Satana mo tana ʼu hahaʼi pea ʼe toe fakatokatoka anai e te ʼAtua te ʼu meʼa ʼi te kele. Ohage pe ko te mole lava tāʼofi e he ʼu kiʼi manu te tagata gāue ʼōloto ke ina fakatupu he ʼu fua matalelei, ʼo toe feiā aipe ʼe mole tāʼofi anai e te talagataʼa ʼa Atama mo Eva te ʼAtua mai te fakaliliu ʼo te kele ko he palatiso.—Senesi, kapite 3.
Ki muli mai neʼe fakahā e te ʼAtua ʼe ʼi ai anai he puleʼaga ʼe tuku anai ki he hākoga ʼo te Hau ko Tavite pea ʼe ʼi ai anai niʼihi ʼe nātou kau anai ki te Puleʼaga ʼaia. Ko nātou ʼaia ʼe fakahigoaʼi anai ko “te kau maʼoniʼoni ʼa te ʼAtua Māʼoluga.”—Taniela 7:18; 2 Samuele 7:12; 1 Fakamatala 17:11.a
Ko Te Fakakikite ʼe Mole Ko Te Fakatuʼutuʼu Fakatomuʼa
Ko te fakatotonu ʼa te ʼAtua ke ʼaua naʼa ina ʼiloʼi te ʼaluʼaga ʼo te malamanei, neʼe mole ina tāʼofi ia ia mai te fakakikite ʼo te ʼu mafuliʼaga ʼo te aga lelei peʼe kovi ʼa te tagata. ʼE mole feala ke tukugakoviʼi he tagata mekanisia ʼe ina fakatokaga ki he tagata taki motokā te haʼele kovi ʼo tana motokā, mokā hoko he fakaʼī peʼe tukugakoviʼi anai ʼi tana tala fakatomuʼa te faʼahi ʼaia. ʼO toe feiā aipe, ʼe mole feala ke tukugakoviʼi te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo hana fakatuʼutuʼu fakatomuʼa te ʼu ikuʼaga kovi ʼo te ʼu aga ʼa te hahaʼi.
Ko te faʼahi ʼaia neʼe hoko feiā ki te hākoga ʼa te ʼuluaki taumatuʼa. ʼI muʼa ʼo te fakapogi e Kaino tona tēhina, neʼe tuku e Sehova ia Kaino ke ina filifili he tonu. ʼE ina puleʼi anai koa te agahala, peʼe puleʼi anai ia ia e te agahala? ʼE mole he meʼa ʼi te fakamatala ʼe ina fakahā mai neʼe fakatuʼutuʼu fakatomuʼa e Sehova ʼe fai anai e Kaino te tonu ʼaē ʼe kovi pea mo ina fakapogi anai tona tēhina.—Senesi 4:3-7.
Ki muli mai, neʼe fakatokaga e te Lao ʼa Moisese te kau Iselaelite ki te meʼa ʼaē ka hoko anai mo kapau ʼe nātou tuku tanatou tauhi kia Sehova, ohage la, ʼo kumi ʼohoana ki te ʼu fenua pagani. Ko te meʼa ʼaē neʼe fakakikite neʼe hoko ia. Ko te faʼahi ʼaia ʼe feala ke vakaʼi ʼaki te faʼifaʼitaki ʼa te Hau ko Salomone, ʼaē ʼi tona ʼu taʼu fakaʼosi neʼe fakalotoʼi e tona ʼu ʼohoana matāpule ke tauhi tamapua. (1 Hau 11:7, 8) ʼIo, neʼe fakatokagaʼi e te ʼAtua tana hahaʼi, kae neʼe mole ina fakatuʼutuʼu fakatomuʼa te aga ʼaē ka fai anai e te hahaʼi takitokotahi.
ʼE fakaloto mālohiʼi te kau Kilisitiano ʼaē neʼe fili, ke nātou kātaki mo kapau ʼe mole nātou loto ke toʼo ia nātou te fakapale ʼaē neʼe fakapapau age ʼo ʼuhiga mo te ʼafio ʼaē ʼi selo mo Kilisito. (2 Petelo 1:10; Fakahā 2:5, 10, 16; 3:11) Ohage ko tona fehuʼi e te kau tagata teolosia ʼo te temi ʼāfea, He koʼe koa ʼe fai he ʼu fakamanatu feiā mo kapau kua ʼiloʼi papau neʼe mole feala ke fetogi?
Ko Te Fakatuʼutuʼu Fakatomuʼa Pea Mo Te ʼOfa ʼa Te ʼAtua
Neʼe tuku age ki te tagata te loto faʼitaliha, he neʼe fakatupu “ ʼaki te paki ʼo te ʼAtua.” (Senesi 1:27) Ko te loto faʼitaliha neʼe maʼuhiga mo kapau neʼe tonu ki te tagata ke fakaʼapaʼapa pea mo tauhi ki te ʼAtua ʼaki te ʼofa, kae mole hage ko he ʼu masini kua fakatuʼutuʼu fakatomuʼa te ʼu aga fuli ʼaē ʼe tonu ke nātou fai. Ko te ʼofa ʼe fakahā e te ʼu meʼa neʼe fakatupu ʼe ʼatamai pea mo ʼāteaina, ʼe nātou faka fealagia anai ki te ʼAtua hana faka lākahalaʼi te ʼu tukugakovi heʼe faitotonu. ʼE ina ʼui fēnei: “Ke ke poto ia koe, e toku foha pea ke ke fakafiafia toku loto, ke feala haku tali kia ia ʼaē ʼe manukinuki kia te ʼau.”—Tāʼaga Lea 27:11.
Kapau neʼe fakatuʼutuʼu fakatomuʼa te kau kaugana ʼa te ʼAtua—peʼe neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki he polokalama ʼe mole feala ke fetogi—neʼe mole feala koa la ke toe fakafihiʼi tanatou ʼofa fakamalotoloto ki tonatou Tupuʼaga? Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe mole anai koa fakafeagai ki te mole fakapalatahi ʼa te ʼAtua te fai ʼo he tonu kua fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ki he ʼu hahaʼi kua tōfiga ke nātou maʼu te kolōlia pea mo te fiafia ʼi selo kae mole lauʼia te ʼu fua ʼa nātou takitokotahi? Pea tahi ʼaē meʼa, kapau ʼe maʼu e niʼihi te faʼahiga fakapalatahi ʼaia, kae ko ʼihi kua fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ki he tautea heʼegata, ʼe faigataʼa anai te maʼu ʼo he loto fakafetaʼi fakamalotoloto ia “nātou ʼaē neʼe kua fili.”—Senesi 1:27; Sopo 1:8; Gāue 10:34, 35.
Moʼo fakaʼosi, neʼe ʼui e Kilisito ki tana ʼu tisipulo ke nātou faka mafola te logo lelei ki te hahaʼi fuli. Kapau neʼe kua fili e te ʼAtua ia nātou ʼaē ʼe tonu ke hāofaki, ʼe mole anai koa fakasiʼisiʼi te gāue mālohi ʼaē ʼe fakahā e te kau Kilisitiano ʼi te gāue faka mafola? ʼE mole puli anai koa te ʼuhiga ʼo te gāue faka mafola?
Ko te ʼofa heʼe fakapalatahi ʼaē ʼe haʼu mai te ʼAtua, ʼe ko te mālohi ʼaia ʼe lahi ʼaupito ʼaē ʼe feala ke ina uga te hahaʼi ke nātou liufaki age te ʼofa kia ia. Ko te ʼofa lahi ʼa te ʼAtua neʼe ko te sakilifisioʼi ʼo tona ʼAlo maʼa te hahaʼi heʼe haohaoa pea mo agahala. Ko te ʼiloʼi fakatomuʼa ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo tona ʼAlo ʼe ko he faʼifaʼitaki makehe, kae ʼe ina fakaloto mālohiʼi tatou ʼo ʼuhiga mo te hoko moʼoni anai ʼo te ʼu fakapapau ʼo he toe fakatokatoka ʼe fakatafito kia Sesu. Koia ʼofa pe ke tou tui ki te ʼAlo ʼaia pea mo tou fakaōvi ki te ʼAtua. Tou fakahā tatatou loto fakafetaʼi ʼaki tatatou tali te fakaafe ʼa te ʼAtua ke tou kamata maʼu he felogoi lelei mo totatou Tupuʼaga. ʼI te temi nei, ʼe fai e te ʼAtua te fakaafe ʼaia kia nātou fuli ʼaē ʼe nātou fia fakaʼaogaʼi tonatou loto faʼitaliha pea mo tonatou ʼofa ʼaē kia te ia.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a ʼI te palalau ʼa Sesu ki te puleʼaga ʼaē neʼe kua teuteuʼi “talu mai te kamataʼaga ʼo te malamanei” (Mateo 25:34), ʼe mahino ia neʼe palalau ki he temi ʼi te hili ʼo te ʼuluaki agahala. ʼE palalau ia Luka 11:50, 51 ki “te kamataʼaga ʼo te malamanei,” peʼe ko te kamataʼaga ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe maʼu ʼaki te totogi, talu mai te temi ʼo Apele.
[Talanoa ʼo te pasina 7]
NEʼE KUA FAKATUʼUTUʼU OHAGE HE KALASI
“Ko nātou ʼaē kua ʼiloʼi fakatomuʼa e te ʼAtua, neʼe ina toe fakatuʼutuʼu fakatomuʼa foki ia nātou ʼaia ke nātou tatau mo te paki ʼo tona ʼAlo, ke liliu ko te ʼuluaki tupu ʼo te ʼu tēhina tokolahi. Pea ko nātou ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu fakatomuʼa, neʼe ina toe pāui mo nātou ʼaia; pea ko nātou ʼaē neʼe ina pāui, neʼe toe fakamoʼoni kia nātou; pea ko nātou ʼaē neʼe ina fakamoʼoni ki ai, neʼe ina toe faka kolōliaʼi mo nātou.” (Loma 8:29, 30, Jérusalem) ʼE tonu ke tou mahino feafeaʼi ki te kupu “fakatuʼutuʼu fakatomuʼa” ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo ʼi te ʼu vaega ʼaia?
Ko te fakamahino ʼa Paulo ʼe mole ko he palalau fakafeagai ʼe ina lagolago ki te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ʼa te hahaʼi. ʼI te kamataʼaga ʼo totatou sēkulō, neʼe fakamahinohino fēnei e te tikisionalio (Dictionnaire de théologie catholique) te ʼu palalau ʼa Paulo (Loma, ʼu kapite 9 ʼo aʼu ki te 11): “Ko te manatu ʼaē kua lahi tona mafola ʼi te hahaʼi popoto Katolika, ko te manatu tonu ʼaē ʼo ʼuhiga mo te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ki te maʼuli heʼegata ʼe mole ʼiloga ia ʼi te ʼu palalau ʼaia.” ʼE toe fakahā foki e te tohi pe ʼaia te ʼu palalau ʼaenī ʼa M. Lagrange: “Ko te fehuʼi tāfito ʼaē neʼe palalau kiai ia Paulo ʼe mole ko he fehuʼi ia ʼo ʼuhiga mo he fakatuʼutuʼu fakatomuʼa pea mo he tautea, kae ʼe ko he pāui pe ia ʼa te kau Senitile ki te kalasia ʼo te Lotu Faka Kilisitiano, pea ko tona lua puani ʼaē ʼe fakafeagai ko te tuigataʼa ʼa te kau Sutea. . . . ʼE faka ʼuhiga ki te ʼu kalasi, ko te kau Senitile, mo te kau Sutea, kae ʼe mole faka ʼuhiga tāfito ia ki he ʼu hahaʼi kua fili fakatomuʼa.”—Neʼe mātou fakakeheʼi te ʼu mataʼi tohi.
Mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe fakahā fēnei e te Tohi-Tapu (La Bible de Jérusalem) te manatu pe ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu kapite ʼaia (ʼu kapite 9 ʼo aʼu ki te 11): “Koia, ko te meʼa ʼaē ʼe talanoa kiai te ʼu kapite ʼaia ʼe mole ko te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa ʼo te hahaʼi ki te kolōlia, peʼe ki te tui, kae ko te fakamatala ʼe faka ʼuhiga ia ki he koga ʼo Iselaele ʼi te tuputupu ʼo te hāofaki ʼo te malamanei, te fihifihia pe e tahi ʼaē neʼe lagaʼi e te ʼu fakamatala ʼi te T[auhi] ʼĀ[fea].”
Ko te ʼu vaega fakaʼosi ʼo Loma kapite 8 ʼe pipiki ki te koga tohi pe e tahi. Koia, ʼe feala pe ki te ʼu vaega ʼaia ke nātou fakamanatuʼi tonu mai te sio fakatomuʼa ʼa te ʼAtua ki te fakatuʼu ʼo he kalasi, peʼe ko he kūtuga, ʼe pāui anai ia nātou mai te malamanei ke nātou ʼafio mo Kilisito, ʼo feiā mo te ʼu fakamaʼua ʼaē ʼe tonu anai ke nātou muliʼi—pea ko te faʼahi ʼaia neʼe fai kae neʼe mole hinoʼi fakatomuʼa he temi ʼe fili ai anai he faʼahiga hahaʼi kua ʼiloʼi papau, koteʼuhi ʼe fakafeagai anai ki tona ʼofa pea mo tana faitotonu.