ʼE Vakavakaʼi e Te Pule Tona Temi Ka Haʼu
KO TE pule ʼi te Potu Hihifo ʼo Afelika neʼe ko te tagata takitaki neʼe ʼofa lahi ki ai te hahaʼi ʼo tona kolo pea mo nātou fakaʼapaʼapa ʼaupito ki ai. ʼI tona taʼu 78 ʼi te fakafiafia ʼi tona ʼaho tupu, ko tona ʼu kaumeʼa, mo tona famili, pea mo nātou ʼaē ʼe nātou lagolago ki ai neʼe nātou fakatahi moʼo fakamālo kia ia. Neʼe ina fai te akonaki, ʼo palalau ki te meʼa ʼe tahitahiga tonatou talanoa kiai ʼi te ʼu lakaga ʼaia. Neʼe palalau ki tana ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te maʼuli ʼi te hili ʼo te mate.
Neʼe ina ʼui fēnei, ʼi te hili ʼo te mate “ ʼe ʼi ai te maʼuli foʼou ʼe mole ʼi ai te fakahala, mo te maheka pea mo te mānumānu.” Neʼe ina fakamatala ʼe hage ko he mālama “ ʼe fufū e he misitelio,” pea ʼe nofoʼi e te hahaʼi faitotonu ʼāteaina pe, ʼo nātou gāue tahi mo te ʼAtua.
Ko te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼo Afelika ʼe nātou tui ki te ʼu meʼa ʼaia. ʼO mulimuli ki te lotu ʼo te ʼu kui ʼi Afelika, ko te mate ʼe mole ko te fakaʼosi ʼaia ʼo te maʼuli kae ko te fetogi pe ia ʼo ʼalu ki he tahi maʼuli, ʼi te potu fakalaumālie. Ka mate he tahi, ʼe ʼui ai ʼe fakalaka ia mai te mālama ʼaē ʼe hā ki te mālama ʼaē ʼe fakapulipuli. ʼI tona ʼuhiga laumālie, ʼi te temi leva ʼaia ʼe hū ai te tagata peʼe ko te fafine ki te nofoʼaga ʼaē ʼe maʼuʼuli ai tana ʼu kui.
Tokolahi te kau Afelika ʼo te Potu Hihifo ʼe nātou tui ko te ʼu kui, peʼe ko te ʼu laumālie ʼa te ʼu kui, ʼe nātou tokakaga ki te maʼuli fīmālie ʼo tonatou ʼu famili ʼi te kele. ʼE tala fēnei e te tohi West African Traditional Religion: “ ʼE mole he kehekehe ia ʼi te ʼu vāhaʼa ʼo nātou ʼaē ʼo te kolo ʼaē ʼe kei maʼuʼuli ʼi te kele pea mo nātou ʼaē kua maʼuʼuli ʼi te tahi age mālama. ʼI tanatou kei maʼuʼuli ʼi te kele, neʼe ko [te ʼu kui] ʼaē neʼe nātou pule ki tonatou famili. ʼI te temi ʼaē kua nātou liliu ai ʼo fakapulipuli, ʼe kei nātou maʼu pe te tuʼulaga pule ʼaia ʼi te mālama ʼo te ʼu laumālie. ʼE kei hoko atu pe tanatou fia ʼiloʼi peʼe feafeaʼi te maʼuli ʼo tonatou ʼu famili.”
Koia la ʼaē, neʼe ʼamanaki e te pule ʼaia kua matuʼa ʼaē neʼe tou palalau ki ai ʼi muʼa atu ke fakatahi mo tana ʼu kui pea mo gāue mo nātou ʼi te ʼu potu fakalaumālie. Neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau tui mālohi ki te maʼuli ʼi te hili ʼo te mate pea mo te fealagia ʼaē ke ʼau toe hoko atu toku tuʼulaga pule—māʼia mo te hili ʼo te mate.”
Kae, ʼo ʼuhiga mo te ʼu palalau ʼaē neʼe fai ki muli age e te pule ʼaia, neʼe ʼui e te nusipepa Sunday Times “neʼe hage neʼe mole tui mālohi ia” ʼo ʼuhiga mo he tahi maʼuli ʼi te hili ʼo te mate. Neʼe ina ʼui ki te hahaʼi ʼaē neʼe fakatahi, neʼe maʼu logo ʼo ʼuhiga mo te tohi neʼe talanoa ki te maʼuli ʼi te hili ʼo te mate. Neʼe kumi e te pule te tohi ʼaia lolotoga taʼu e nima. ʼI tana holi ʼaē ke ina lau te tohi ʼaia, neʼe ina ʼui ʼe ina totogi anai ʼaki te falā e 150 000 CFP ia ia ʼaē ka ina foaki age anai ki ai he tohi feiā.
Neʼe feala pe ki te pule ʼaia ke ina kumi te faʼahi ʼaia ʼi he tohi ʼe maʼu gafua. Ko te tohi ʼaia ʼaē ʼe faigafua tona maʼu, neʼe mole fai e te tagata kae neʼe faʼu ia e te Tupuʼaga ʼo te tagata fuli pe. (1 Tesalonika 2:13) Ko te tohi ʼaia ko te Tohi-Tapu. Koteā ʼaē ʼe ʼui e te tohi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te maʼuli ʼi te hili ʼo te mate?