ʼE ʼAu Loto Fakafetaʼi ʼi Taku Maʼuli Fualoa ʼo Fai Te Gāue ʼa Sehova
KO TE FAKAMATALA ʼA OTTILIE ʼI MYDLAND
ʼI te fakaʼosi ʼo te 19 sēkulō, neʼe tau te ʼu vaka ʼi te tauʼaga vaka ʼi Kopervik ʼi te potu hihifo ʼo Norvège. ʼI te temi ʼaia, neʼe toho e te ʼu tagata pea mo te ʼu hōsi te ʼu saliote ʼi te ʼu ala. ʼI te ʼu afiafi, neʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi te ʼu mālama kalasini, pea ko te ʼu ʼapi ʼaē neʼe pena hina, neʼe fakamāfana ʼaki te ʼu fafie pea mo te mamala. Neʼe ʼau tupu ʼi Sūnio 1898, pea neʼe ko ʼau te lua ʼi te ʼu tamaliki e toko nima.
ʼI TE taʼu 1905, neʼe mole ʼi ai he gāue ʼa taku matuʼa, pea neʼe ʼalu ia ki Amelika. Hili kiai taʼu e tolu, pea liliu mai ai, mo te pasikete ʼe fonu ko te ʼu meʼa ʼofa maʼa mātou pea mo te ʼu kie silika pea mo te tahi ʼu meʼa maʼa tamatou faʼe. Kae ko te meʼa lelei tāfito ʼaē neʼe haʼu mo ia, neʼe ko te ʼu tohi ʼa Charles Taze Russell ʼaē ko tona kupu tāfito neʼe ko te Études des Écritures.
Neʼe kamata fakahā e taku matuʼa ki tona ʼu kaumeʼa pea mo tona ʼu kāiga, te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina ako ʼi te ʼu tohi ʼaia. ʼI te ʼu fono ʼaē neʼe fai ʼi te kapela, neʼe ina fakaʼaogaʼi te Tohi-Tapu moʼo fakahā ʼe mole ʼi ai he ʼifeli kakaha. (Tagata Tānaki 9:5, 10) ʼI te taʼu 1909, ʼaē neʼe hoa ki te taʼu ʼaē neʼe liliu mai ai taku matuʼa mai Amelika, neʼe ʼalu te Tēhina ko Russell ki Norvège pea neʼe ina fai te ʼu akonaki ʼi Berghes pea mo Kristiania, ʼaē ʼe higoa ʼi te temi nei ko Oslo. Neʼe ʼalu taku matuʼa ki Berghes ʼo fakalogo ki tana ʼu akonaki.
Ko te tokolahi ʼo te hahaʼi neʼe nātou lau ko taku matuʼa ʼe ina faka mafola te ʼu akonaki loi. Neʼe ʼau ʼofa ki ai pea neʼe ʼau tokoni ki ai ʼo tufa te ʼu kiʼi pepa lotu faka Tohi-Tapu ki te ʼu hahaʼi. ʼI te taʼu 1912, neʼe ʼau ʼavage te kiʼi pepa lotu ʼe talanoa ai ki te ʼifeli, ki te ʼofafine ʼo te tagata takitaki lotu. Neʼe ina tauveleʼi ʼau pea mo taku matuʼa. Neʼe ʼau punamaʼuli ʼi te gutu tauvele ʼa te ʼofafine ʼo te tagata takitaki lotu!
Ko te tahi Kau Ako Tohi-Tapu, ko te higoa ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te temi ʼaia ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe nātou tautau ʼōmai ʼo ʼaʼahi ia mātou ʼi Kopervik, pea neʼe kau ai ia Theodor Simonsen, te tēhina neʼe faiva ʼi te faiakonaki. Neʼe ʼau fakaafe te hahaʼi ke nātou ʼōmai ʼo logo ki te ʼu akonaki ʼaē neʼe ina fai ʼi tomatou ʼapi. ʼI muʼa ʼo tana faiakonaki, neʼe tā sitala pea neʼe hiva, pea ʼi te ʼosi ʼo tana akonaki neʼe ina hivaʼi te katiko fakaʼosi. Neʼe mātou fakaʼapaʼapa ʼaupito ki te tēhina ʼaia.
Ko Anna Anderson, ko te tahi neʼe haʼu ki tomatou ʼapi neʼe fai faka mafola ʼi te temi katoa. Neʼe feʼaluʼaki lelue ʼi te ʼu kolo fuli ʼo Norvège, ʼo tufa te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ki te hahaʼi. Ki muʼa atu neʼe kau ia ʼi te lʼArmée du salut, pea neʼe feʼiloʼiʼaki mo te tahi kau solia ʼo te kautahi ʼaia ʼi Kopervik. Neʼe nātou fakagafua age kia ia ke ina fai he akonaki faka Tohi-Tapu ʼi tonatou fale fono, pea neʼe ʼau fakaafe te hahaʼi ke nātou ʼōmai ʼo fakalogo ki ai.
Ko te tahi tagata fai faka mafola evaselio neʼe ina ʼaʼahi mātou ʼi Kopervik, neʼe ko Karl Gunberg. Neʼe ko he tagata agamālū, mo aga fakatokatoka, kae neʼe gaohi meʼa fakakata pea ʼi ʼihi temi neʼe fai fakaliliu ʼi te filiale ʼi Oslo. Hili kiai ni ʼu taʼu pea ma gāue fakatahi ai.
Neʼe Fakahalaʼi ʼAu e Te ʼu Manatu Faka Lotu
Ko te tokolahi ʼo te hahaʼi neʼe nātou tui mālohi ki te ʼAtua pea mo te Tohi-Tapu, kae neʼe nātou taupau foki te ʼu akonaki, ohage ko te ʼifeli kakaha pea mo te Tahitolu. Koia neʼe fakatupu maveuveu ai ki te ʼu akonaki ʼa te Kau Ako Tohi-Tapu, ʼi tanatou ʼui ʼaē ko te ʼu akonaki ʼaia ʼe mole ʼalutahi mo te Tohi-Tapu. Neʼe ʼau tui ki te ʼu tukugakovi mālohi ʼaē neʼe fai e tomatou vāhaʼa fale ki taku matuʼa, ʼo nātou ʼui ʼe ko he heletiko. ʼI te tahi ʼaho neʼe ʼau ʼui age ki ai: “ ʼE hala te ʼu meʼa ʼaē ʼe ke ako ki te hahaʼi. ʼE mole ʼalutahi ia mo te Tohi-Tapu!”
Neʼe ina fakaloto mālohi fēnei ʼau: “Haʼu ki henī, Ottilie, pea ke sio ki te meʼa ʼaē ʼe ʼui e te Tohi-Tapu.” Pea neʼe ina lau mai te ʼu vaega faka Tohi-Tapu. ʼI tana fai te faʼahi ʼaia, neʼe tuputupu ai taku falala kia ia pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina akoʼi ki te hahaʼi. Neʼe ina fakaloto mālohiʼi ʼau ke ʼau lau te tohi Études des Écritures, koia lolotoga te temi māfana ʼo te taʼu 1914, neʼe ʼau tautau ʼalu ki te kiʼi moʼuga ʼo lau ai te tohi ʼaia.
ʼI ʼAukusito ʼo te taʼu 1914 neʼe fakatahitahi te hahaʼi ʼi te muʼa fale tā sulunale, ʼo nātou lau ʼi te sulunale kua hoko ia te ʼUluaki Tau Faka Malamanei. ʼI te kaku mai ʼa taku matuʼa neʼe sio ia ki te meʼa ʼaē neʼe hoko, pea ina ʼui fēnei: “Mālo ʼAtua!” Neʼe mahino kia ia ko te tau ʼaia, ʼe ina fakahoko te ʼu lea faka polofeta faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe ina faka mafola. (Mateo 24:7) ʼI te temi ʼaia, ko te tokolahi ʼo te kau Ako Tohi-Tapu neʼe nātou tui kua vave hoko mai te temi ʼaē ka nātou ʼolo ai ki selo. ʼI te mole hoko ʼo te faʼahi ʼaia, neʼe lotovaivai ai ʼihi.
Kua ʼAu Tali Te Moʼoni Faka Tohi-Tapu
ʼI te taʼu 1915, ʼi toku taʼu 17, neʼe ʼosi taku ako pea neʼe ʼau kamata gāue ʼi he pilō. ʼI te temi ʼaia neʼe ʼau kamata lau tuʼumaʼu Te Tule Leʼo. Kae neʼe hoki fai tuʼumaʼu te ʼu fono ʼi te taʼu 1918 ʼi Kopervik. ʼI te kamata, neʼe mātou toko nima ʼi te ʼu fono ʼaia. Neʼe mātou lau te ʼu tohi ʼa te Sosiete Watch Tower, ohage ko te ʼu tohi Études des Écritures, pea neʼe mātou fai palalau ki te alatike ʼo fai te ʼu fehuʼi pea mo te ʼu tali. Logope la te ʼu vikiviki ʼaē neʼe fai e taku faʼe ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te kau Ako Tohi-Tapu, kae neʼe mole liliu ia ko he fafine Ako Tohi-Tapu.
ʼI te pilō ʼaē neʼe ʼau gāue ai, ʼi te kamataʼaga ʼo te taʼu 1918, neʼe ʼau feʼiloʼiʼaki ai mo Anton Saltnes, ʼaē neʼe ʼau tokoni ki ai ke liliu ko he kaugā Ako Tohi-Tapu. ʼI te temi ʼaia neʼe ʼau kau tuʼumaʼu ki te fai faka mafola, pea neʼe ʼau papitema ʼi te fakatahi ʼi Berghes ʼi te taʼu 1921.
ʼI Maio ʼo te taʼu 1925 neʼe fai te fakatahi ʼi te fenua katoa ʼo Scandinavie ʼi Örebro, ʼi Suède. Neʼe mātou toko 500 ʼi te fakatahi ʼaia, pea neʼe kau ai ia Joseph F. Rutherford, te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower. Neʼe mātou toko 30 mai Oslo, pea neʼe mātou ʼolo ʼi te saliote afi.
Neʼe fakahā ʼi te fakatahi ʼaia ko te filiale ʼo te Potu Tokelau ʼo te Eulopa ʼe fakatuʼu anai ʼi Copenhaghe, ʼi Danemark, ke ina sivisivi te gāue fai faka mafola ʼo Scandinavie pea mo te ʼu fenua Baltique. Neʼe hinoʼi ia William Dey mai Écosse ke tokaga ki te fakaʼaluʼalu ʼo te gāue fai faka mafola. Neʼe ʼofainaʼi, pea neʼe fakahigoa ia ia ko te tagata Écossais lahi. ʼI te kamata neʼe mole poto te Tēhina ko Dey ʼi te lea faka Scandinave, koia neʼe heka ai ʼi te ʼu hekaʼaga ʼaē ʼi muli lolotoga te ʼu fono pea mo te ʼu fakatahi, ʼo tokaga ki te tamaliki liliki, ke feala ai te mulimuli lelei ʼa tanatou ʼu mātuʼa ki te meʼa ʼaē ʼe fakahā ʼi te akonaki ʼaē ʼe fai mai muʼa.
Ko Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo Malesio 1925, neʼe talanoa kia Fakahā kapite 12, ʼo ina fakamahino ai ko te kapite ʼaia ʼe ina fakahā kua tupu te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi selo pea neʼe hoko ʼi selo ʼi te taʼu 1914. Neʼe faigataʼa taku mahino ki te faʼahi ʼaia, pea neʼe ʼau lau liuliuga ai te alatike ʼaia. Pea neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi taku hoki mahino ki te faʼahi ʼaia.
ʼI te temi ʼaē neʼe fai ai te ʼu fetogi ʼo ʼuhi mo tamatou mahino ki te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu, neʼe tūkia ʼihi pea neʼe nātou mavae ʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua. Kae ʼi te ʼu temi ʼaē neʼe faigataʼa ai taku mahino ki he fetogi neʼe fai ʼo ʼuhiga mo he manatu faka Tohi-Tapu, neʼe ʼau lau tuʼumaʼu te alatike ke feala haku mahino kiai. Kapau neʼe mole heʼeki ʼau mahino ki te fakamahino foʼou ʼaia, neʼe ʼau talitali ke toe fakamahino mai. Neʼe ʼau maʼu tuʼumaʼu te ʼu fakapale ʼi taku faʼa kātaki.
Taku Gāue ʼi Te Petele
Lolotoga ni ʼu taʼu neʼe ʼau gāue ʼi te ʼu tohi, pe neʼe ʼau gāue sikalaipe, pea neʼe ʼau gāue ʼi te selevisi ʼo te falā. ʼI te taʼu 1928 neʼe mahaki ia ia ʼaē neʼe gāue ʼi te selevisi ʼo te ʼu falā, pea neʼe tonu ke mavae ʼi te Petele. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe ʼau poto ʼi te gāue ʼaia, koia neʼe fakaʼui mai ke ʼau fai te gāue ʼaia. Neʼe ʼau kamata gāue ʼi te Petele ʼi Sūnio ʼo te taʼu 1928. ʼI te tahi ʼaho neʼe ʼaʼahi mātou e te Tēhina ko Dey pea neʼe ina sivi te ʼu falā ʼo te Sosiete. Ko tomatou famili ʼo te Petele neʼe mātou mālohi ʼi te gāue fai faka mafola ʼi Oslo, pea ʼi te temi ʼaia neʼe ko te kokelekasio pe e tahi.
Ko ʼihi ia mātou neʼe mātou tokoni kia Sakshammer, te tēhina ʼaē neʼe tokaga ki te ʼu tohi ʼi te Petele, ʼo fafaʼo te ʼu tohi ki te ʼu kalato, pea ke ʼave te nusipepa L’Âge dʼor (ʼaē ʼe higoa ʼi te temi nei ko te Réveillez-vous!). Ko te ʼu Tēhina ko Simonsen pea mo Gunberg neʼe nā kau kia nātou ʼaē neʼe tokoni mai kia mātou. Neʼe fakafiafia te temi ʼaia, koteʼuhi neʼe nā tautau hiva lolotoga tamatou gāue.
ʼE ʼAu Falala Ki Te ʼAmanaki ʼo Te Puleʼaga
ʼI te taʼu 1935 neʼe mātou mahino ai ko te “toe hahaʼi tokolahi” neʼe mole ko he lua kalasi ʼe ʼalu ki selo. Neʼe mātou mahino ai ko te kūtuga ʼaia ʼe ko he kalasi ʼe hāo anai ʼi te mamahi lahi, pea ʼe nātou maʼu te fealagia ʼaē ke nātou maʼuʼuli ʼo talu ai ʼi te Palatiso ʼi te kele. (Fakahā 7:9-14) ʼAki tamatou mahino foʼou ʼaia, ko ʼihi ʼaē neʼe nātou kai ki te pane pea mo ʼinu te vino ʼi te ʼAho Fakamanatu, neʼe mahino ai kia nātou ʼe nātou maʼu te ʼamanaki ʼaē ke nātou maʼuʼuli ʼi te kele, pea neʼe mole nātou toe kai ia te pane pea mo ʼinu te vino.
Logope la neʼe mole heʼeki he temi neʼe ʼau lotolotolua ai ʼo ʼuhiga mo taku ʼamanaki ʼaē ke ʼau ʼalu ki selo, neʼe ʼau tautau manatu fēnei, ‘He koʼe koa ʼe loto te ʼAtua kia ʼau?’ Neʼe ʼau logoʼi ʼe mole tau mo ʼau ke ʼau maʼu te pilivilesio lahi ʼaia. Ko ʼau ko he fafine veliveli, mo umiuminoa, koia neʼe mata faikehe ai kia ʼau haku kaugā hau anai mo Kilisito ʼi selo. (2 Timoteo 2:11, 12; Fakahā 5:10) Kae neʼe ʼau metitasio ki te ʼu palalau ʼa te ʼapositolo ko Paulo ʼaē ʼe “mole lahi te kau mālolohi” ʼaē neʼe pāui, kae “ko te ʼAtua neʼe ina filifili te ʼu meʼa vale ʼo te malamanei moʼo fakaufiufi ki te ʼu meʼa mālolohi.”—1 Kolonito 1:26, 27.
Ko Te Gāue Lolotoga Te Lua Tau Faka Malamanei
ʼI te ʼaho 9 ʼo ʼApelili 1940, neʼe hūfi e te kau solia Siamani ia Norvège, pea mole tuai pea nātou maʼu ia te fenua katoa. ʼI te hili ʼo te tau, neʼe tali e te tokolahi te logo ʼo te Puleʼaga. Mai ʼOketopeli 1940 ʼo aʼu ki Sūnio 1941, neʼe mātou tufa te ʼu tohi pea mo te ʼu kaupepa e 272 000 tupu. Ko tona faka ʼuhiga, neʼe tahi tufa e te toko 470 tupu kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo Norvège, te ʼu tohi pea mo te ʼu kaupepa e 570 lolotoga te ʼu māhina ʼaia e hiva!
ʼI te ʼaho 8 ʼo Sūlio 1941, neʼe ʼōmai te Gestapo ki te ʼu tagata taupau pelesita pea neʼe nātou ʼui age kia nātou, kapau ʼe mole fakagata te fai faka mafola, pea ʼe ʼave anai nātou ki te ʼu lotoʼā fakamamahi. Neʼe ʼōmai te ʼu polisi Siamani e toko nima ki te Petele pea neʼe lahi te ʼu meʼa ʼo te Sosiete Watch Tower neʼe nātou ʼave. Neʼe puke te famili ʼo te Petele pea neʼe fakafehufehuʼi mātou, kae neʼe mole he tahi ia mātou neʼe pilisoniʼi. Pea ʼi te ʼaho 21 ʼo Sūlio 1941, neʼe toʼo e te puleʼaga te fale ʼa te Sosiete, ʼi Inkognitogaten 28 B, pea neʼe tapuʼi ai tamatou gāue fai faka mafola. Neʼe ʼau ʼalu ki Kopervik pea neʼe ʼau maʼu ai taku gāue.
ʼI te temi ʼaia, neʼe pionie ai taku matuʼa. ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼōmai te kau Nasi ʼo nātou hue te ʼapi ʼo taku matuʼa kae ʼau nofo ʼi ai. Neʼe nātou toʼo tana ʼu tohi fuli, ʼo kau ai mo tana ʼu Tohi-Tapu pea mo tana ʼu tohi ʼaē ʼe tokoni ki te kumi ʼo te ʼu vaega faka Tohi-Tapu. Neʼe mole lahi te ʼu meʼa kai fakalaumālie ʼaē neʼe mātou maʼu lolotoga te temi ʼaia. Ke feala hamatou nonofo mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie, neʼe liuliuga tamatou ako te ʼu tohi ʼāfea, ohage ko te tohi Gouvernement, pea neʼe mātou haga fai tamatou fai faka mafola.
Meʼa fakaʼofaʼofa foki, neʼe lahi te ʼu koga meʼa neʼe maveuveu ai te ʼu tēhina. ʼI te manatu ʼa ʼihi neʼe tonu ke mātou fai faka mafola fakahāhā pea ke mātou ʼolo ʼo fisifisi te ʼu ʼapi, kae ʼe ʼui e ʼihi ʼe tonu ke mātou fai fakafūfū tamatou gāue, ʼo mātou kumi he tahi ʼu puleʼaki ke mātou fai palalau ai mo te hahaʼi. Koia ko te ʼu tēhina ʼiloa, ʼaē neʼe fakatahitahi lelei ki muʼa atu pea neʼe mātou ʼoʼofa ʼaupito ki ai, neʼe mole kei nātou fepalalauʼaki. Ko tanatou felogoi ʼaia, neʼe tupu ai taku lotomamahi ʼi toku ʼuhiga Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼE Toe Fakatuʼu Te Gāue ʼi Te Hili ʼo Te Tau
ʼI te hili ʼo te tau, ʼi te temi māfana ʼo te taʼu 1945, neʼe ʼaʼahi ia Norvège e te Tēhina ko Dey pea neʼe ina takitaki tamatou ʼu fono ʼi Oslo, ʼi te kolo ko Skien, pea mo Berghes. Neʼe ina fakaloto mālohiʼi te ʼu tēhina ke nātou fefakatokatokaʼaki pea neʼe ina fehuʼi age kia nātou ʼaē ʼe nātou fia fai te faʼahi ʼaia ke nātou tutuʼu ki ʼoluga. Neʼe tutuʼu fuli ia nātou ʼaē neʼe kau ʼi te fono! Neʼe hoki fakatokatoka katoa te tokakovi ʼaia ʼi Tesepeli 1945, ʼi te ʼosi ʼaʼahi ʼo mātou e Nathan H. Knorr, ʼaē neʼe pelesita ʼi te Sosiete Watch Tower ʼi te temi ʼaia.
ʼI te temi ʼaia, ʼi te ʼaho 17 ʼo Sūlio 1945, neʼe ʼau maʼu te tohi mai te tagata taupau ʼo te filiale ko te Tēhina ko Enok Öman, neʼe ina ʼui fēnei ai: ‘ ʼE ke toe liliu mai ʼafea ʼo gāue ʼi te Petele?’ Neʼe ʼui e ʼihi kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe tonu ke ʼau nofo ʼi toku ʼapi ʼo taupau taku matuʼa, ʼaē kua taʼu 70 tupu. Kae neʼe fakaloto mālohiʼi ʼau e taku matuʼa ke ʼau toe ʼalu ʼo gāue ʼi te Petele, pea neʼe ʼau ʼalu ʼo gāue ai. ʼI te taʼu 1946, ko Marvin F. Anderson, ko te tēhina mai Amelika, neʼe liliu ko te tagata taupau ʼo tomatou filiale, pea neʼe toe fakatuʼutuʼu ai te gāue fai faka mafola.
Lolotoga te ʼu temi mālōlō neʼe ʼau toe liliu ki Kopervik ʼo ʼaʼahi toku famili. Ko toku ʼu tokolua e lua pea mo toku ʼu tēhina e lua neʼe mole ko he ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova, kae neʼe nātou agalelei tuʼumaʼu kia ʼau pea mo taku matuʼa. Ko toku tokolua muʼa neʼe kapiteni ʼi te malaʼe vakalele pea neʼe pailate vakalele, pea ko toku tokolua veliveli neʼe faiako. Logope la neʼe mole lahi taku ʼu koloā, kae neʼe ʼui age e tamatou matuʼa kia nāua: “ ʼE lahi age te ʼu koloā ʼa Ottilie ia koulua.” Pea neʼe moʼoni ia te palalau ʼaia! Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe nā maʼu neʼe mole feala ia ke fakatatau mo te ʼu koloā fakalaumālie ʼaē neʼe ʼau maʼu! Neʼe mate taku matuʼa ʼi tona taʼu 78 ʼi te taʼu 1951. Neʼe mate taku faʼe ʼi te taʼu 1928.
Ko te meʼa maʼuhiga ʼi toku maʼuli, neʼe ko taku kau ki te fakatahi faka malamanei ʼa te hahaʼi ʼa Sehova ʼi New York ʼi te taʼu 1953. ʼI te taʼu ʼaia neʼe kua fakalaka te ʼu kaugā fai faka mafola ʼi te malamanei ʼi te toko 500 000, pea ko te toko 165 000 ʼaē neʼe kau ki te fakatahi! ʼI muʼa ʼo te fakatahi ʼo te taʼu 1953, neʼe ʼau gāue ʼi te vāhaʼa katoa ʼi te Petele ʼo Brooklyn, te ʼu fale tāfito ʼo te kautahi ʼa Sehova ʼi te kele.
ʼE ʼAu Fai Te Meʼa ʼAē ʼe Feala Ke ʼAu Fai
ʼI te ʼu taʼu ʼaenī kua nenefu taku sio he kua papapapa ʼoku mata. ʼE kei feala pe taku lau te ʼu tohi ʼaē ʼe mata lalahi ʼaki he mata sioʼata pea mo he sioʼata faka matalalahi. Pea ʼe ʼōmai te ʼu tēhina Kilisitiano ʼo ʼaʼahi ʼau pea nātou lautohi mo ʼau ʼo tuʼa lua ʼi te vāhaʼa, pea ʼe ʼau fakamālo ʼaupito ki te faʼahi ʼaia.
Kua veliveli taku gāue fai faka mafola. Lolotoga te temi māfana, neʼe tautau ʼave ʼau e te ʼu tēhina Kilisitiano ʼi toku hekaʼaga toho ki he faʼahi ʼe feala taku fai faka mafola ai. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼau tautau fakamomoli te ʼu nusipepa pea mo te ʼu kaupepa ki te ʼu faleako ʼi Kopervik, ohage ko te faleako ʼaē neʼe ʼau ako ai kua hili nei kiai taʼu e 100. ʼE ʼau fiafia heʼe kei feala taku fai faka mafola.
Meʼa lelei ko te fale kai pea mo te Fale ʼo te Puleʼaga ʼe nā laufata tahi mo toku kogafale ʼi te Petele, ʼaē ʼe tuʼu ʼi Ytre Enebakk talu mai te taʼu 1983, ʼi tuʼa ʼo te kolo ko Oslo. Koia ʼe feala ai haku ʼalu ki te fono ʼo ʼuhiga mo te tauhi ʼi te uhu fuli, ki te temi kai, pea mo tamatou ʼu fono. Pea ʼe ʼau fiafia he kei feala taku ʼalu ki te ʼu fakatahi. ʼE ʼau fiafia ʼi te fakatahi mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼaē ʼe ʼau ʼiloʼi talu mai fualoa, ʼo feiā aipe mo te ʼu tuagaʼane pea mo te ʼu tēhina foʼou pea mo te ʼu tūpulaga Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Neʼe ʼAu Taupau Maʼu Te Tui ʼo Aʼu Ki Te Fakaʼosi
ʼE ko he tapuakina takita nofo mo te hahaʼi ʼe mālolohi, mo agalelei ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼi henī ʼi te Petele. ʼI taku kamata gāue ʼi te Petele, neʼe faʼufaʼu te famili katoa e nātou fuli ʼaē ʼe nātou maʼu te ʼamanaki ki te maʼuli ʼi selo. (Filipe 3:14) ʼI te temi nei ko te famili katoa ʼo te Petele ʼe nātou fakatalitali ke nātou maʼuʼuli ʼi te kele ʼo talu ai, gata pe kia ʼau ʼe ʼau maʼu te ʼamanaki ki te maʼuli ʼi selo.
ʼE moʼoni, neʼe mātou manatu ʼe hoko vave mai anai te ʼaho ʼo Sehova. Kae ʼe ʼau fiafia ʼi taku sio ki te tuputupu ʼo te toe hahaʼi tokolahi. Neʼe ʼau sio ki he tuputupu lahi! ʼI te temi ʼaē neʼe ʼau kamata kau ai ki te minisitelio, neʼe ko te toko 5 000 kaugā fai faka mafola ʼi te malamanei katoa. ʼI te temi nei kua fakalaka ʼi te toko 5 400 000! Koia, kua ʼau sio ki “te tokosiʼi . . . [kua] liliu ko te lauʼi afe, pea ko ia ʼaē ʼe veliveli [kua] liliu ia ko te puleʼaga mālohi.” (Isaia 60:22) ʼE tonu ke tou haga talitali kia Sehova, ohage ko te meʼa neʼe tohi e te polofeta ko Hapakuke: “Tatau aipe peʼe tuai, haga talitali kiai; heʼe hoko moʼoni anai ia.”—Hapakuke 2:3.