Neʼe ʼAu Maʼu He Meʼa ʼe Lelei Age ʼi Te Aulo
NEʼE FAKAMATALA E CHARLES MYLTON
ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼui fēnei e taku Tāmai: “He koʼe koa ʼe mole tou fekauʼi ia Charlie ke ʼalu ki Amelika ʼaē ʼe homo ai te falā ʼi te ʼu fuʼu ʼakau? ʼE gāue ai anai pea mo ina momoli mai anai hatatou falā!”
ʼI TE manatu ʼa te hahaʼi, neʼe fola aulo te ʼu ala ʼo Amelika. ʼI te temi ʼaia neʼe maʼuli kinakina te hahaʼi ʼo te Eulopa ʼo te potu hahake. Ko taku ʼu mātuʼa neʼe ʼi ai tonā fale tauhi manu mo te faga pipi pea mo te ʼu moa. Neʼe mole ʼi ai hamatou hila pea mo hamatou vai. Kae neʼe toe feiā pe mo tomatou ʼu vāhaʼa fale.
Neʼe ʼau tupu ʼi Hoszowczyk ʼi te ʼaho 1 ʼo Sanualio 1893, kua hili nei kiai teitei taʼu e 106. Ko tomatou kolo neʼe tuʼu ʼi Galicie, te potu fenua ʼaē neʼe kau ki te puleʼaga Austro-Hongrois ʼi te temi ʼaia. ʼI te temi nei ʼe tuʼu te kolo ʼo Hoszowczyk ʼi te potu hahake ʼo Polonia pea ʼe ōvi ki Slovaquie pea mo Ukraine. Neʼe faigataʼa ʼaupito te maʼuli ʼi te temi nive he neʼe mātolu te nive. ʼI toku taʼu fitu, neʼe ʼau haʼele ia kilometa vaelua ki te kiʼi vaitafe pea ʼaki te toki neʼe ʼau fai he pu ʼi te ʼaisi ke feala ai haku ʼohu vai. Neʼe ʼau ʼave te vai ʼaia ki fale ke fakaʼaogaʼi e Mama ki te fai kuka pea mo te fakamaʼa ʼo tomatou ʼapi. Neʼe ʼalu ʼo fai fō ʼi te vaitafe pea neʼe ina polosi te ʼu mutuʼi meʼa ʼi te ʼu foʼi ʼaisi lalahi.
ʼI Hoszowczyk neʼe mole ʼi ai he ʼu faleako, kae neʼe ʼau ako te faka Polonia, mo te faka Lusia, mo te faka Slovaque, pea mo te faka Ukrainien. Neʼe mātou kau ʼi te lotu Keleka Orthodoxe, pea neʼe ʼau tauhi misa. Kae logope la taku kei veliveli neʼe mole ʼau leleiʼia te ʼu patele he neʼe nātou tapuʼi mai te kai ʼo te kanoʼi manu ʼi te Feliaono, kae neʼe nātou kai nātou.
Ko ʼihi ʼi tomatou ʼu kaumeʼa neʼe nātou toe liliu mai Amelika ʼaki tanatou falā ʼaē neʼe nātou maʼu ʼi tanatou gāue pea neʼe feala ʼaki te falā ʼaia ke nātou toe gaohi tonatou ʼu ʼapi pea mo totogi hanatou ʼu masini foʼou. Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te ʼui e taku Tāmai ke ʼau folau ki Amelika mo ʼihi ʼo tomatou ʼu vāhaʼa fale ʼaē neʼe nātou fakatuʼutuʼu ke nātou toe folau kiai. Neʼe ko te taʼu 1907 ka kei ʼau taʼu 14.
Neʼe ʼAu Tokotahi Pea Mo Loto Tuʼania ʼi Amelika
Mole tuai pea neʼe ʼau folau vaka pea ʼi te hili ʼo vāhaʼa e lua neʼe kua ʼau fakalaka ʼi te Atlantique. ʼI te temi ʼaia neʼe tonu ke maʼu e te hahaʼi tanatou tola e 20, he kapau neʼe mole nātou maʼu te falā ʼaia pea neʼe toe fakaliliu nātou ki tonatou fenua. Neʼe ʼi ai taku foʼi piesi siliva ko tola e 20, koia neʼe ʼau kau ai ki te toko lauʼi miliona hahaʼi ʼaē neʼe nātou hū ki Ellis Island, ʼi New York, ʼaē neʼe hage ko te matapā ʼo Amelika. ʼE mahino ia, neʼe mole homo te falā ʼi te ʼu fuʼu ʼakau pea neʼe mole fola aulo te ʼu ala!
Neʼe mātou toʼo te saliote afi ʼaē neʼe ʼalu ki Johnstown ʼi Pennsylvanie. Ko te ʼu tagata ʼaē neʼe kaugā folau mo ʼau, neʼe kua nātou ʼiloʼi te kolo ʼaia pea mo he fale posio neʼe feala ke ʼau nofo ai. Neʼe ʼau fia kumi toku tokolua lahi ʼaē neʼe nofo ʼi Jerome ʼi Pennsylvanie, pea neʼe ʼau ʼiloʼi ki muli age neʼe mamaʼo atu te kolo ʼaia ia kilometa pe e 25. Kae neʼe ʼau puʼaki hala te higoa ʼaia heʼe ʼi taku lea ko te mataʼi tohi “J” ʼe puʼaki ohage ko te “Y.” Koia la ʼaē neʼe mole mahino te hahaʼi mokā ʼau fehuʼi age peʼe ʼifea ia “Yarome,” pea neʼe ʼau nofo leva ʼi te fenua matāpule ʼaia ka neʼe mole ʼau poto ʼi te Fakapilitānia pea neʼe veliveli taku falā.
Neʼe ʼau kumi gāue ʼi te uhu fuli. ʼI te pilō ʼaē ʼe tokoni ki te hahaʼi ke nātou maʼu gāue, ʼi te hahaʼi tokolahi ʼaē neʼe nātou talitali ʼi tuʼa ʼo te pilō ʼaia, ko te toko lua peʼe toko tolu pe ʼaē neʼe nātou maʼu gāue. Koia ʼi te ʼaho fuli neʼe ʼau toe liliu ki te fale posio ke ʼau ako te Fakapilitānia ʼaki he ʼu tohi. ʼI ʼihi temi neʼe ʼau fai he ʼu kiʼi gāue kae ʼaki te ʼu māhina, neʼe ʼosi vave taku falā.
ʼE ʼAu Toe Fakatahi Mo Toku Tēhina Pea Mo Toku Tokolua
ʼI te tahi ʼaho neʼe ʼau fakalaka ʼi te otele neʼe ʼi ai tona fale kava, pea neʼe tuʼu ōvi ki te taulaga saliote afi. Neʼe magoni te meʼa kai ʼaē neʼe gaohi ai! Kapau neʼe kita totogi he foʼi ipu piele lahi ʼaē neʼe ko centimes e nima, pea neʼe feala ke kita toʼo noa te ʼu kasikutu mo te ʼu pane sosiso, pea mo te tahi ʼu meʼa kai. Logope la toku kei veliveli, kae neʼe manavaʼofa kia ʼau te tagata ʼo te fale kava pea neʼe ina fakatau kia ʼau te foʼi ipu piele.
ʼI taku lolotoga kai, neʼe ʼōmai te ʼu tagata ʼo nātou ʼui fēnei mai: “ ʼInu vave! He koʼeni te saliote afi ʼaē ʼe ʼalu ki Jerome.”
Neʼe ʼau fehuʼi age: “Ki Yarome?”
Neʼe tali e te ʼu tagata: “ ʼOho, ki Jerome.” Ko te moʼi temi pe ʼaia ʼaē neʼe ʼau mahino ai peʼe nofo ʼifea toku tokolua. ʼI tona fakahagatonu, ʼi te fale kava ʼaia neʼe ʼau felāveʼi mo te tagata neʼe nā vāhaʼa fale! Koia neʼe ʼau totogi ai te tikite ki te saliote afi pea neʼe ʼau toe felāveʼi mo toku tokolua.
Ko ia mo tona ʼohoana neʼe ʼi ai tanā otele ʼe nonofo ai te hahaʼi gāue ʼo te lameni mamala, pea neʼe ʼau nofo ai mo nāua. Neʼe ʼau maʼu te gāue, ko te leʼoleʼo ʼo te meʼa pamu ʼaē neʼe ina tāʼofi te vai ke ʼaua naʼa hali ʼi te lameni. Neʼe tonu ke ʼau pāui te tagata gaohi masini mokā mole haʼele te meʼa pamu. Ko te totogi ʼo te gāue ʼaia neʼe ko centimes e 15 ʼi te ʼaho fuli. Ki muli age neʼe ʼau gāue ki te matani gāue ʼo te saliote afi, pea ʼi te fale simā, pea ʼi te assurance. Hili kiai pea neʼe ʼau ʼalu ki Pittsburgh ʼaē neʼe nofo ai toku taʼokete ko Steve. Ko te faʼahi ʼaē neʼe ʼau gāue ai ʼi te fale gāue ukamea. Neʼe mole lahi toku litotogi, koia neʼe mole feala ai ke ʼau momoli he falā ki taku ʼu mātuʼa.
Neʼe ʼAu Maʼu Fānau Pea Neʼe Fai Te ʼAvaifo
ʼI te tahi ʼaho ʼi taku ʼalu ki te fale gāue, neʼe ʼau sio ki te finemui neʼe tuʼu ʼi te muʼa ʼapi ʼaē neʼe gāue ai. Neʼe ʼau ʼui ʼi toku loto, ‘ ʼE finemui ʼosi te taʼahine ʼaenī.’ Hili kiai vāhaʼa e tolu pea ma ʼohoana. ʼI te lolotoga ʼo te ʼu taʼu e hogofulu ʼaē neʼe hoa kiai, neʼe ma maʼu tamā ʼu toe e toko ono, kae neʼe mate tamā tahi toe ʼi tana kei veliveli.
ʼI te taʼu 1918 neʼe ʼau taki kā ʼi te Pittsburgh Railways. Neʼe ʼi ai te kiʼi fale kafe neʼe ōvi ki te taulaga kā. Ko te ʼu tagata Keleka e lua ʼaē ʼa nāua te fale kafe ʼaia, neʼe hage neʼe mole maʼuhiga kia nāua peʼe koutou ʼinu he meʼa peʼe kailoa, kae neʼe nā fia palalau mo koutou ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu. Neʼe ʼau ʼui age kia nāua: “ ʼE koulua fia ʼui mai koa, ko koulua pe ʼaē ʼe moʼoni kae ʼe hala te hahaʼi fuli?”
Neʼe nā tali fēnei: “Fakasiosio te faʼahi ʼaia ʼi te Tohi-Tapu.” Kae ʼi te temi ʼaia neʼe mole ʼau tui kia nāua.
Meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe ʼi te taʼu 1928, neʼe mahaki ia Helen, toku ʼohoana ʼofaina. Koia neʼe ʼau ʼave ai tamā fānau ki toku tokolua pea mo tona ʼohoana ʼi Jerome, ke feala hanā taupau lelei nātou. ʼI te temi ʼaia, neʼe kua nā totogi te fale tauhi manu. Neʼe ʼau tau ʼaʼahi nātou pea ʼi te māhina fuli neʼe ʼau foaki age te falā ʼaē neʼe ʼaoga moʼo totogi tanatou meʼa kai. Neʼe ʼau toe momoli foki kia nātou he ʼu mutuʼi meʼa. Pea neʼe ʼāsili kovi te mahaki ʼo Helen pea neʼe mate ai ʼi te ʼaho 27 ʼo ʼAukusito 1930.
Neʼe ʼau tokotahi pea mo lotomamahi ʼaupito. ʼI te temi ʼaē neʼe ʼau ʼalu ai ki te patele moʼo fakatuʼutuʼu ʼo te ʼavaifo, neʼe ina ʼui fēnei mai: “ ʼE mole kei ke kau ʼi te ʼēkelesia ʼaenī. Neʼe mole ke totogi tau ʼu tukuhau talu mai te taʼu katoa.”
Neʼe ʼau ʼui age neʼe kua fualoa te mahaki ʼo toku ʼohoana pea neʼe ʼau foaki te toe ʼo te falā ki taku fānau ke nātou lagolago ki te ʼēkelesia ʼi Jerome. Kae neʼe hoki tali e te patele ke fai te ʼavaifo ʼi taku ʼosi tala age ʼe ʼau huʼi anai ia tola e 50, te falā ʼaē neʼe tonu ke ʼau tuku ki te ʼēkelesia ʼi te taʼu katoa ʼaē kua ʼosi. Neʼe toe fakamaʼua mai foki e te patele ke ʼau totogi ia tola e 15 ki te misa ʼaē ka ina fai ʼi te ʼapi ʼo te taʼokete ʼo Helen, he neʼe loto e tomatou ʼu kaumeʼa pea mo tomatou ʼu kāiga ke nātou tauʼinē mo ia. Neʼe mole ʼau lava maʼu te ʼu tola e 15, kae neʼe tali e te patele ke fai misa mo kapau ʼe ʼau foaki age te falā kia ia ʼi te ʼaho ʼaē ka ʼau litotogi ai.
ʼI toku ʼaho litotogi, neʼe tonu ke ʼau fakaʼaogaʼi te falā ʼaia moʼo totogi te ʼu sūlie pea mo te ʼu mutuʼi meʼa maʼa taku fānau ki te ako. Hili kiai vāhaʼa e lua, neʼe kake te patele ki toku kā. Neʼe ina ʼui mai: “ ʼE tonu ke ke huʼi mai tola e 15.” Pea ʼi tana hifo ʼi te fale taliʼaga kā neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau ʼalu anai ki tau patolo pea ʼe ʼau ʼui age anai ke ina toʼo te falā ʼaia ʼi tau litotogi.”
ʼI te fakaʼosi ʼo te ʼaho gāue ʼaia, neʼe ʼau ʼalu ki taku patolo ʼo fakamatala age te meʼa ʼaē neʼe hoko. Logope neʼe Katolika, kae neʼe ina ʼui mai, “Ka haʼu anai te patele ʼaia, pea ʼe ʼau fakahā age anai ki ai ʼe mole ʼau leleiʼia tana aga!” Neʼe ʼau kamata fakakaukauʼi ai, ‘Ko te kau patele ʼe nātou holi pe ki tamatou falā, kae ʼe mole nātou akoʼi mai he meʼa ʼo ʼuhiga mo te Tohi-Tapu.’
Neʼe ʼAu Ako Te Moʼoni
ʼI taku toe liliu ki te fale kafe ʼa te ʼu tagata Keleka e lua, neʼe mātou palalau ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē neʼe hoko mo te patele. Pea ʼi te temi ʼaia neʼe ʼau kamata ako ai mo te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu, he neʼe higoa feiā te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te temi ʼaia. Neʼe ʼau nofo ʼalaʼala ʼi te po katoa pea mo lau te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu. Neʼe mahino ai kia ʼau, neʼe mole maʼuli mamahi ia Helen ʼi te pulekatolio, ohage ko tona ʼui e te patele, kae neʼe moe ʼi te mate. (Sopo 14:13, 14; Soane 11:11-14) Ei, neʼe ʼau maʼu ai te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga age ʼi te aulo—ko te moʼoni!
Hili kiai ni ʼu vāhaʼa, ʼi taku kau ki taku ʼuluaki fono mo te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu ʼi te Garden Theatre ʼi Pittsburgh, neʼe ʼau hiki toku nima pea mo ʼui fēnei, “Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako ʼi te Tohi-Tapu ʼi te afiafi ʼaenī, ʼe lahi age ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau ʼalu ki te ʼēkelesia.” Ki muli age, neʼe ʼau toe hiki toku nima ʼi tanatou fehuʼi pe ko ai ʼaē ʼe fia fai faka mafola ʼi te ʼapogipogi ake.
Pea ʼi te ʼaho 4 ʼo ʼOketopeli 1931, neʼe ʼau papitema moʼo fakahā ai kua ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova. ʼI te temi pe ʼaia neʼe ʼau lue ai te ʼapi pea neʼe ʼau toe ʼaumai taku fānau, pea neʼe ʼau totogi te fafine ke ina fai te ʼu gāue ʼo te loto fale pea mo ina taupau te fānau. Logope la toku ʼu maʼua faka famili, kae neʼe ʼau kau ki te selevisi makehe ʼaē ko te pionie vaeluaʼi temi pea neʼe ʼau fakaʼaogaʼi ia hola e 50 peʼe 60 ʼi te māhina fuli moʼo akoʼi te Tohi-Tapu ki te hahaʼi.
ʼI te temi ʼaia neʼe ʼau kamata tokagaʼi te finemui neʼe ina toʼo tuʼumaʼu taku kā ke ʼalu ki tana gāue pea mo tana toe liliu mai. Neʼe ma fesioʼaki ʼi te sioʼata. Neʼe feiā taku felāveʼi mo Mary. Neʼe ma fakatahi pea ma ʼohoana ʼi ʼAukusito 1936.
ʼI te taʼu 1949 ʼuhi ko te kua fualoa ʼo taku gāue, koia neʼe feala ke ʼau fili te polokalama gāue ʼaē neʼe ina faka fealagia kia ʼau ke ʼau pionie, ko tona faka ʼuhiga ke ʼau gāue temi katoa ki te minisitelio. Neʼe kua kamata pionie ia Jean, toku ʼofafine muli, ʼi te taʼu 1945 pea neʼe ma pionie fakatahi. Ki muli age neʼe felāveʼi ia Jean mo Sam Friend, ʼaē neʼe gāue ʼi te Petele, te pilō faka malamanei ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Brooklyn ʼi New York.a Neʼe nā ʼohoana ʼi te taʼu 1952. Neʼe hoko atu taku gāue pionie ʼi Pittsburgh pea neʼe lahi taku ʼu ako Tohi-Tapu, pea ʼi te tahi temi neʼe ʼau akoʼi te ʼu famili e 14 ʼi te vāhaʼa fuli. ʼI te taʼu 1958, neʼe ʼau toʼo ai toku letelete. Neʼe faigafua ai leva kia ʼau te selevisi pionie he neʼe mole kei maʼua ke ʼau gāue ia hola e valu ʼi te ʼaho fuli.
ʼI te taʼu 1983, neʼe mahaki ai ia Mary. Neʼe ʼau faiga ke ʼau taupau ia ia ʼaē neʼe ina taupau lelei ʼau ia taʼu e 50. Kae neʼe mate ʼi te ʼaho 14 ʼo Sepetepeli 1986.
Neʼe ʼAu Toe ʼAʼahi Te Kolo ʼAē Neʼe ʼAu Tupu Ai
ʼI te taʼu 1989, ko Jean pea mo Sam neʼe nā ʼave ʼau ki te ʼu fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Polonia. Pea neʼe mātou ʼaʼahi te potu fenua ʼaē neʼe ʼau lahilahi ake ai. ʼI tanatou ʼohofiʼi te potu fenua ʼaia, neʼe fetogi e te kau Lusia te ʼu higoa ʼo te ʼu kolo pea neʼe nātou ʼave te hahaʼi ki te tahi ʼu fenua. Neʼe ʼave toku tahi tēhina lahi ki Istanbul pea ko toku tokolua ki Lusia. Pea neʼe mole ʼiloʼi e te hahaʼi te higoa ʼo te kolo ʼaē neʼe ʼau nofo ai.
Kae ʼi taku sio ki te ʼu moʼuga ʼaē neʼe tuʼu mamaʼo, neʼe hage neʼe ʼau ʼiloʼi te ʼu moʼuga ʼaia. ʼI tamatou fakaōvi kiai, neʼe ʼau toe ʼiloʼi te tahi ʼu meʼa—te kiʼi moʼuga, te ala ʼaē ʼe maga lua, te ʼēkelesia, te ʼalesō ʼo te vaitafe. Fokifā pea mātou punamaʼuli ʼi tamatou sio ki te pano ʼaē neʼe tohi ai, “Hoszowczyk”! Mole faʼa fualoa ki muʼa atu, neʼe tō te kau Komunisi pea neʼe toe foaki ki te ʼu kolo tonatou ʼu ʼuluaki higoa.
Neʼe mole kei tuʼu ai tomatou ʼapi, kae neʼe kei ʼi ai te gutuʼumu ʼaē neʼe mātou fakaʼaogaʼi ki tamatou fai kuka ʼi tuʼa, pea neʼe kua teitei tanu katoa ʼi te kele. Neʼe ʼau fakahā age kia nāua te fuʼu ʼakau lahi pea ʼau ʼui fēnei: “ ʼE koulua sio ki te fuʼu ʼakau ʼaenī? Neʼe ʼau to te fuʼu ʼakau ʼaenī ʼi muʼa ʼo taku ʼalu ki Amelika. Kua lahi ʼaupito ʼi te temi nei!” ʼOsi ʼaia pea neʼe mātou ʼaʼahi te ʼu faitoka, ʼo mātou kumi te ʼu higoa ʼo tomatou famili, kae neʼe mole mātou maʼu.
ʼE ʼAu Fakamuʼamuʼa Te Moʼoni
ʼI te temi ʼaē neʼe mate ai te ʼohoana ʼo Jean ʼi te taʼu 1993, neʼe ina fehuʼi mai peʼe ʼau loto ke mavae ʼi te Petele moʼo taupau ʼau. Neʼe ʼau ʼui age neʼe kovi tana fakatuʼutuʼu ʼaia, pea ʼe mole heʼeki fetogi taku manatu. Neʼe ʼau nofo tokotahi ʼo aʼu ki toku taʼu 102, pea neʼe tonu ai leva ke ʼave ʼau ki te lopitali. ʼE kei ʼau tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio ʼo Bellevue ʼi Pittsburgh, pea ko te ʼu tēhina ʼe nātou ʼave ʼau ki te ʼu fono ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga ʼi te ʼAhotapu fuli. Logope la ʼe faka tuʼakoi taku gāue fai faka mafola, kae ʼe kei tuʼu toku higoa ʼi te lisi ʼo te kau pionie mahahaki.
Lolotoga te ʼu taʼu, neʼe ʼau fiafia ʼi taku kau ki te ʼu ako makehe ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu e te Sosiete Watch Tower maʼa te kau tagata taupau. ʼI Tesepeli 1997, neʼe ʼau kau ki he ʼu koga ʼo te Ako ʼo te Minisitelio ʼo te Puleʼaga maʼa te kau tagata ʼāfea. Pea ʼi te ʼaho 11 ʼo ʼApelili ʼaenī kua ʼosi, neʼe ʼave ʼau e Jean ki te ʼAho Fakamanatu ʼo te mate ʼa Kilisito, ko te toʼotoʼoga ʼaē ʼe ʼau leleiʼia pea mo ʼau kau kiai ʼi te taʼu fuli talu mai te taʼu 1931.
Ko ʼihi hahaʼi ʼaē neʼe ʼau akoʼi ki ai te Tohi-Tapu, kua tagata ʼāfea ʼi te temi nei, peʼe nātou misionea ʼi Amelika Saute, pea ko ʼihi kua ʼi ai tonatou ʼu mokopuna, pea ʼe nātou tauhi fakatahi kia Sehova. Ko te toko tolu ʼi taku fānau—ko Mary Jane, mo John, pea mo Jean—pea mo te tokolahi ʼo toku ʼu mokopuna pea mo toku ʼu mokoliha ʼe nātou tauhi agatonu kia Sehova ʼAtua. ʼE ʼau kole kia Sehova ke hoko mai he ʼaho, ke tauhi feiā toku tahi ʼofafine pea mo toku tahi ʼu mokopuna pea mo mokoliha.
ʼI toku taʼu 105 ʼi te temi nei, ʼe kei ʼau fakaloto mālohiʼi te hahaʼi ke nātou ako te Tohi-Tapu pea ke nātou palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ako. Ei, ʼe ʼau tui papau, kapau ʼe koutou nofo ōvi kia Sehova, pea ʼe mole he temi ʼe koutou fakahemala ai anai. Pea ʼe toe feala foki kia koutou ke koutou maʼu te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga age ʼi te aulo ʼaē ʼe feala ke popo—ko te moʼoni ʼaē ʼe ina faka fealagia kia tatou ke tou felogoi lelei mo te Matapuna ʼo totatou maʼuli, ia Sehova ʼAtua.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Neʼe tā te hisitolia ʼo Sam Friend ʼi Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼAukusito 1986, ʼi te pasina 22 ki te 26.
[Paki ʼo te pasina 25]
ʼI te temi ʼaē neʼe ʼau taki kā
[Paki ʼo te pasina 26]
ʼI te lopitali ʼaē ʼe ʼau nofo ai ʼi te temi nei
[Paki ʼo te pasina 27]
Te pano ʼaē neʼe mātou maʼu ʼi te taʼu 1989