ʼE Fekauʼi e Kalaate Te ʼu Misionea “o Kaku Ki Te u Tuakoi o Te Kelekele”
KO TE teitei vaeluaʼi sēkulō te fekauʼi e te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate te ʼu misionea. ʼI te ʼaho 11 ʼo Sepetepeli 1999, neʼe foaki te ʼu pepa ʼo te 107 kalasi ʼo Kalaate. Neʼe fakafofoga te kalasi ʼaia e te toko 48 kau ako mai ia fenua e 11, pea neʼe fekauʼi nātou kia fenua e 24. ʼE nātou fakatahi anai ki te toko lauʼi afe misionea ʼaē ʼe nātou gāue kinakina moʼo fakahoko te ʼu palalau fakaʼosi ʼa Sesu ʼi muʼa ʼo tana hake ki selo. Neʼe ina ʼui ko tana kau tisipulo, ʼe nātou ‘liliu anai ko tana kau fakamoʼoni . . . ʼo kaku ki te ʼu tuʼakoi ʼo te kelekele.’—Gaue 1:8.
Ko te polokalama ʼo te tufa ʼo te ʼu pepa ki te kau ako neʼe fai ʼi he potu matalelei ʼi te Faleako ʼo te Sosiete ʼi Patterson, New York pea neʼe ko he fono maʼuhiga ʼaupito. Neʼe fiafia ʼaupito te kau ako he neʼe kau ai tonatou ʼu kāiga, mo tonatou ʼu kaumeʼa pea mo te kau fakaafe. ʼAki te viteo, neʼe feala kia nātou ʼi Brooklyn pea mo Wallkill ke nātou fakalogo pea mo sio ki te polokalama ʼaia, pea ko te toko 4 992 neʼe nātou kau ai.
Koutou Tauhi Agatonu Kia Sehova Pea Mo Totatou Kāiga
“Ko Ai ʼAē ʼe Kau Kia Sehova?” Neʼe ko te kupu tāfito ʼaia ʼo te ʼuluaki akonaki ʼaē neʼe fai e Carey Barber, ʼo te Kolesi Pule pea neʼe pelesita ʼi te polokalama ʼaia. Neʼe ina fakamahino, ko te fehuʼi ʼaia neʼe fai ki te kau Iselaele ʼi te temi ʼo Moisese. Neʼe fakamanatuʼi ki te kau ako pea mo te kau fakaafe, ko te tokolahi ʼo te kau Iselaele neʼe nātou mamate ʼi te toafa he neʼe mole nātou nofo agatonu kia Sehova. ʼI tanatou tō ki te tauhi tamapua, neʼe nātou “nonofo ki lalo ʼo kakai pea mo iʼinu. Pea nātou tutuʼu ake ʼo fakafiafia.” (Ekesote 32:1-29) Neʼe toe fakamanatuʼi e Sesu ki te kau Kilisitiano te tuʼutāmaki ʼaia: “Koutou tokaga kia koutou, naa mafasia outou loto i te maveuveu, mo te inu vale pea mo te u fakahoha o te mauli.”—Luka 21:34-36.
Neʼe hoa kiai ia Gene Smalley, te Tēhina ʼo te Selevisi ʼo te Faitohi, pea neʼe ina fai te fehuʼi ʼaenī ki te kau ako: “ ʼE Koutou Liliu Anai Koa Ko He Faitoʼo?” Neʼe ina fakamahino neʼe fakaʼaogaʼi te kupu Keleka pa·re·go·riʹa ʼi te Fakafalani moʼo faka ʼuhiga ki te faitoʼo ʼaē ʼe ina fakafimālieʼi te mamahi. Kae ia Kolose 4:11 neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼapositolo ko Paulo te kupu Keleka ʼaia moʼo palalau ʼo ʼuhiga mo tana kaugā gāue. ʼI te Traduction du monde nouveau, ko te kupu ʼaia ʼe fakaliliu ʼaki te kupu “tokoni fakaloto mālohi.”
ʼI te ʼu fenua ʼaē neʼe hinoʼi ke nātou ʼolo kiai, ʼe feala ki te kau misionea ke nātou liliu ko he ʼu parégoriques, mokā nātou foaki ʼaki he agavaivai he tokoni fakaloto mālohi ki te ʼu tēhina pea mo tuagaʼane pea mo nātou gāue fakatahi mo te ʼu kaugā misionea.
Ko Daniel Sydlik, ʼaē ʼe kau ki te Kolesi Pule, neʼe palalau leva ki te kupu tāfito “Tou Mulimuli Ki Te Lekula Aulo.” Neʼe ina fakamahino ai te pelesepeto lelei ʼaē neʼe fakahā e Sesu ia Mateo 7:12, “ko meafuape e koutou fakaamuʼage ke fai kia koutou e te hahai, pea koutou fai feia’pe kia natou,” ko tona faka ʼuhiga ʼe tonu ke tou fai he ʼu meʼa lelei ki te hahaʼi kae mole gata pe ki tatatou mole fai he ʼu meʼa kovi.
Ke feala hatatou fai te faʼahi ʼaia, ʼe tonu ke tou fai te ʼu meʼa ʼaenī e tolu: ke tou sio, ke tou logoʼi ʼaki totatou loto pea ke tou fai he ʼu gāue. Neʼe ina ʼui fēnei ʼi tana ʼu palalau fakaʼosi: “Kapau ʼe tou fia tokoni ki te hahaʼi, pea ʼe tonu ke tou foimo fai te faʼahi ʼaia. ʼE tonu ke tou faiga lahi moʼo fai ki te hahaʼi te meʼa ʼaē ʼe tou fakaʼamu ke nātou fai mai kia tatou.” ʼE moʼoni tāfito te faʼahi ʼaia ki te kau misionea ʼaē ʼe nātou ʼolo ki te ʼu fenua tai moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou maʼuliʼi te Lotu Faka Kilisitiano.
ʼE Fai e Te ʼu Tēhina Faiako He ʼu Fakamanatu
Ko Karl Adams te Tēhina faiako ʼo Kalaate, neʼe ina uga fēnei te kau misionea “Koutou Haga Tuputupu ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie.” ʼO feafeaʼi? ʼUluaki, ke nātou tuputupu ʼi te ʼatamai mālama pea ke nātou poto ʼi tona fakaʼaogaʼi. ʼI Kalaate, neʼe ako te ʼu tēhina mo tuagaʼane ke nātou fai he ʼu kumi ke nātou ʼiloʼi te ʼaluʼaga pea mo te ʼu tupuʼaga ʼo te ʼu fakamatala faka Tohi-Tapu. Neʼe ʼekenaki nātou ke nātou vakaʼi peʼe tonu ke malave feafeaʼi te ʼu fakamatala ʼaia ki tonatou maʼuli pea ke nātou fai tuʼumaʼu te faʼahi ʼaia.
Neʼe toe ʼui fēnei e te Tēhina ko Adams: “Lua, koutou tuputupu ʼi te ʼofa. Ko te ʼofa ʼe tuputupu mo kapau ʼe fafaga tuʼumaʼu. Kapau ʼe mole kita tokaga kiai, pea ʼe feala ke mate.” (Filipe 1:9) ʼI te temi nei, ʼi tonatou ʼuhiga misionea, ʼe tonu ke nātou tuputupu ʼi te ʼofa ʼi he ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe. Pea tolu leva: “Koutou hoko atu tautou lakalaka ki mua i te [“ ʼofa makehe,” MN] mo te iloi o totatou Aliki mo Fakamauli ko Sesu Kilisito.” (2 Petelo 3:18) Neʼe ʼui e te tēhina fai akonaki, “ ʼE ko te ʼofa makehe ʼaia ʼaē neʼe fakahā e Sehova ʼaki tona ʼAlo. Kapau ʼe ʼāsili tatatou loto fakafetaʼi ki te ʼofa makehe ʼaia, pea ʼe toe tuputupu anai tatatou fiafia ʼaē ke tou fai te finegalo ʼo te ʼAtua pea mo te ʼu gāue ʼaē neʼe ina tuku mai ke tou fai.”
Ko te tahi Tēhina fai akonaki ʼo Kalaate, ko Mark Noumair, neʼe palalau ki te kupu tāfito ʼaenī “ ʼE Koutou Kātaki Anai Mo Kapau ʼe Koutou ʼOfa.” Neʼe ina fai te fakaloto mālohi ʼaenī: “Koutou ako te fakahā ʼo te ʼofa mokā koutou tau mo te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼi tokotou maʼuli misionea, pea ʼe koutou lava kātaki anai. Ko Sehova ʼe ina fakatonutonuʼi ia nātou ʼaē ʼe ʼofa ki ai. Tatau aipe peʼe hage maʼa koutou ʼe mole tau mo feʼauga te tokoni ʼaē neʼe fai atu, heʼe fefeka fau, kae ʼe koutou tali anai heʼe koutou ʼofa kia Sehova pea mo koutou felogoi mo ia.”
Neʼe fakatokagaʼi e te Tēhina ko Noumair, ʼe lahi te ʼu maʼua ʼa te kau misionea. “ ʼE mole koutou fiafia anai mo kapau ʼe mole koutou fakahoko takotou ʼu gāue ʼaki te ʼofa. Kapau ʼe mole koutou ʼofa, pea ʼe lagi koutou ʼiʼita anai mokā koutou fai takotou ʼu maʼua ohage ko te kuka, te fai fakatau, mo te fakamaʼa ʼo te ʼu fuaʼi ʼakau, mo te tutu ʼo te vai vela. ʼE tonu ke koutou fakakaukau fēnei, ‘He koʼe koa ʼe ʼau fai te ʼu gāue ʼaenī?’ Kapau ʼe koutou manatu, ‘Ko taku ʼu faiga ʼe fua lelei anai kia nātou ʼaē ʼe mātou misionea tahi pea ʼe nātou fiafia ai anai,’ pea ʼe faigafua anai takotou fai takotou ʼu gāue.” Neʼe ʼui fēnei e te tēhina ʼi tana ʼu palalau fakaʼosi: “ ʼE koutou kātakiʼi anai tokotou fakatonutonuʼi, mo tokotou ʼu maʼua faka misionea, te ʼu femahinohalaʼaki, mo kapau ʼe koutou tali ʼaki te ʼofa. ‘Ko te ofa e mole gata i he lakaga.’ ”—1 Kolonito 13:8.
Ko te tahi Tēhina faiako ʼo Kalaate ko Wallace Liverance, neʼe pelesita ʼi te akonaki ʼaē neʼe fakahā ai e te kau ako te ʼu ʼaluʼaga fakafiafia ʼaē neʼe hoko kia nātou ʼi tanatou fai faka mafola mo te ʼu kokelekasio. Neʼe nātou fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi, pea ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ako ʼi Kalaate neʼe nātou fakaʼaogaʼi ʼi tanatou ʼu fai palalau mo te ʼu hahaʼi ʼo te ʼu fale kai, mo te hahaʼi ʼuli kamio, mo te hahaʼi ʼaē ʼe gāue ʼi te ʼu fale fai fō, ʼi te ʼu taulaga saliote afi pea mo te tahi ʼu potu.
ʼE Fakaloto Mālohiʼi Nātou e Te ʼu Misionea ʼAē Kua Māhani
ʼE tonu koa ke lotohoha te kau misionea foʼou ʼi tanatou ʼolo ki te ʼu fenua tai? ʼE nātou lava tauʼi anai koa te ʼu faigataʼaʼia ʼo tanatou gāue ʼi te tahi fenua? Koteā te meʼa ʼaē ʼe fai e te ʼu filiale moʼo tokoni ki te kau misionea foʼou ʼaia ke lava lelei tanatou gāue? Moʼo tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia pea mo te tahi ʼu fehuʼi, ko Steven Lett, ʼo te Pilō ʼo te Selevisi, mo David Splane, ʼo te Selevisi ʼo te Faitohi, neʼe nā fakafehuʼi te ʼu tēhina ʼo te ʼu komite ʼo te filiale neʼe nātou lolotoga ako ʼi te Faleako ʼo te Sosiete Watchtower. ʼE gāue te ʼu tēhina ʼaia ʼi te ʼu komite ʼo te ʼu filiale ʼo Sepania, mo Hong Kong, mo Libéria, mo Bénin, mo Madagascar, mo Pelesile, pea mo Saponia.
Ko te ʼu kaugana fakapotopoto ʼaia ʼa Sehova ʼaē kua fualoa tanatou gāue misionea, neʼe nātou fakaloto fīmālieʼi te kau ako, mo tanatou ʼu mātuʼa pea mo tonatou ʼu kāiga. Neʼe nātou talanoa ki tanatou faʼifaʼitaki pea mo te faʼifaʼitaki ʼo te tahi ʼu misionea, moʼo fakamahino peʼe lava fakatokatoka feafeaʼi e te kau ako tonatou ʼu fihifihia. ʼE lagi lahi ʼaupito te ʼu fihifihia ʼaia, “kae ʼe feala ke fakatokatoka, pea ko te Sosiete ʼe tokoni mai kia tatou,” ohage ko tona ʼui e Raimo Kuokkanen, te misionea ʼi Madagascar. Neʼe ʼui e Östen Gustavsson, ʼaē ʼe gāue ʼi Pelesile, “neʼe mole mātou filifili te fenua ʼaē neʼe mātou ʼolo kiai, kae neʼe hinoʼi mai kia mātou ke mātou ʼolo kiai. Koia neʼe mātou gāue kinakina ai moʼo kātaki te gāue ʼaia.” Neʼe ʼui e James Linton ʼaē ʼe gāue ʼi Saponia, ko te meʼa ʼaē neʼe tokoni kia ia, neʼe ko “te fakakaugā mo te ʼu tēhina ʼaē neʼe misionea ki muʼa atu.” Ko te gāue misionea ʼe ko he faʼahiga tauhi kia Sehova pea mo tana ʼu ōvi, pea ʼe ko he gāue fakafiafia pea mo fakaloto fīmālie.
Tou Tekeʼi Te Mahaki ʼAē ʼe Tupu Ai Tokita Mate Fakalaumālie
Ko Theodore Jaracz, ʼaē ʼe kau ʼi te Kolesi Pule pea neʼe maʼu pepa ʼi te kalasi fitu ʼo Kalaate ʼi te taʼu 1946, neʼe ina fai te akonaki fakaʼosi, ko tona kupu tāfito ʼaenī “ ʼE Faigataʼa Hakita Maʼuli ʼi Te Faʼahi Fakalaumālie.” Neʼe ʼuluaki palalau ki te ʼu meʼa fakalialia ʼaē ʼe hoko ʼi te ʼu potu kehekehe ʼo te kele, pea ina ʼui leva ʼe hoko te ʼu meʼa ʼe kovi age ki te hahaʼi.
ʼI tana fakaʼaogaʼi te Pesalemo 91, neʼe fakamahino e te Tēhina ko Jaracz pe koteā te “mahaki” pea mo te “maumau” ʼaē ʼe hoko ʼi te temi nei ki te toko lauʼi miliona hahaʼi. ʼE fakaʼaogaʼi e te Tevolo pea mo tana tuʼu agakovi te ʼu manatu ʼe hage ko te mahaki, ʼe ko te poto ʼo te mālama pea mo te mānumānu koloā moʼo fakavaivaiʼi pea mo pulihi takita leleiʼia te ʼu meʼa fakalaumālie. Kae ʼe fakapapauʼi mai e Sehova ko te mahaki ʼaia ʼe mole malave anai kia “ia ʼaē ʼe nofo ʼi te potu fakalilo ʼo te Māʼoluga.”—Pesalemo 91:1-7.
Neʼe ʼui e te Tēhina ko Jaracz, “ ʼE faigataʼa takita nofo mālohi ʼi te tui, pea mo takita nofo ʼi te potu ʼaē ʼe hāofaki ai kita. ʼE mole tonu ke tou hage ko te kau vāvā ʼaē ‘ ʼe mole nātou leleiʼia te ʼu meʼa fakalaumālie.’ Ia ʼaho nei ʼe tou tau fuli mo te fihifihia ʼaia ʼi te kautahi ʼa te ʼAtua . ʼE feala ke hoko kia koutou te fihifihia ʼaia ʼi takotou gāue misionea.” (Suta 18, 19) Kae neʼe ʼui ki te kau misionea ʼe feala ke nātou taupau tanatou mālohi fakalaumālie. Neʼe fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼo totatou ʼu tēhina ʼi Lusia, mo Asia pea mo te ʼu fenua Afelika, ʼaē ʼe nātou kātaki logola te tapuʼi ʼo te gāue, mo te ʼu fakafeagai mālohi ʼaē ʼe fai kia nātou, mo tonatou vāʼi e te hahaʼi, mo te mole tui ʼa te hahaʼi ki te ʼAtua pea mo te ʼu tukugakovi hala ʼe fai kia nātou. Pea ʼi te tahi ʼu lakaga, ʼe toe ʼi ai foki mo te ʼu fihifihia fakasino ʼuhi ko te ʼu tau fakalanu pea mo tanatou hoge ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tonatou maʼuli.
Ka tou vaivai ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea “ ʼe tonu ke tou tauʼi te tupuʼaga ʼo te fihifihia ʼaia pea mo fakatokatoka ʼaki te Tohi-Tapu.” Neʼe fakahā ai he ʼu faʼifaʼitaki faka Tohi-Tapu. Neʼe ʼui kia Sosue ke ina lau leʼo veliveli te Lao ʼi te ʼaho fuli. (Sosue 1:8) ʼI te temi ʼaē neʼe maʼu ai te tohi ʼo te Lao ʼi te temi ʼo Sosiasi, neʼe tapuakinaʼi e Sehova te hahaʼi ʼaē neʼe nātou maʼuliʼi te ʼu fakatotonu ʼaē neʼe tuʼu ai. (2 Hau 23:2, 3) Neʼe ʼiloʼi e Timoteo te ʼu tohi taputapu talu mai tana kei veliveli. (2 Timoteo 3:14, 15) Ko te kau Pelea, neʼe mole gata pe ki tanatou fakalogo lelei, kae neʼe ʼui neʼe nātou “lelei age” he neʼe nātou vakaʼi te Tohi-Tapu ʼi te ʼaho fuli. (Gaue 17:10, 11, MN) Pea ko Sesu Kilisito ʼe ko te faʼifaʼitaki lelei tokotahi, he neʼe ina ʼiloʼi pea mo fakaʼaogaʼi lelei te Folafola ʼa te ʼAtua.—Mateo 4:1-11.
Moʼo fakaʼosi, neʼe fai e te Tēhina ko Jaracz te ʼu palalau fakaloto mālohi ʼaenī ki te kau misionea foʼou: “ ʼI te temi nei kua koutou tokalelei moʼo fakahoko takotou gāue misionea. ʼE koutou ʼolo anai ki te ʼu fenua tai, ki te ʼu potu kehekehe ʼo te kele. Kapau ʼe tou faiga mālohi ke tou maʼuli ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼe mole tou tuku anai he meʼa ke ina tāʼofi tatou ke tou fakahoko te meʼa ʼaē ʼe tou lotomālohi kiai. ʼE tonu anai ke koutou faka mafola fakamalotoloto, pea ʼe fia faʼifaʼitakiʼi anai takotou tui e te hahaʼi, pea ʼe mātou hūfakiʼi anai koutou ke fakamaʼuli e Sehova ia nātou ʼaē ʼe koutou akoʼi, ohage ko te meʼa ʼaē neʼe ina fai maʼa tatou. Pea ʼe hāo anai te tokolahi ʼi te malaʼia fakalaumālie ʼaē ʼe hoko ʼi te malamanei katoa. ʼE ʼāsili anai te kaugamālie ʼo nātou ʼaē ka fakatahi mai kia tatou moʼo fai te finegalo ʼo te ʼAtua. ʼOfa pe ke tapuakinaʼi koutou e te ʼAtua ke koutou fai te faʼahi ʼaia!”
ʼI te ʼosi lau ʼa te tēhina pelesita te ʼu fakaʼalofa mai te ʼu fenua kehekehe, neʼe foaki ai leva ki te kau misionea tonatou pepa. Pea neʼe lau te tohi ʼaē neʼe fai e te kau misionea moʼo fakahā tanatou loto fakafetaʼi. Neʼe nātou loto fakafetaʼi kia Sehova pea mo tana kautahi ʼo ʼuhiga mo te ako ʼaē neʼe fai kia nātou, pea mo te gāue ʼaē neʼe tuku age kia nātou ke nātou misionea “o kaku ki te u tuakoi o te kelekele”!—Gaue 1:8.
[Talanoa ʼo te pasina 29]
Ko Te ʼu Agaaga ʼo Te Kalasi
ʼE nātou ʼōmai mai te ʼu fenua e: 11
ʼE nātou ʼolo ki te ʼu fenua e: 24
Ko te kau ako e: 48
Ko te ʼu taumatuʼa e: 24
Te fakafuafua ʼo tonatou ʼu taʼu: 34
Te fakafuafua ʼo tonatou ʼu taʼu ʼi te moʼoni: 17
Te fakafuafua ʼo tonatou ʼu taʼu ʼi te gāue temi katoa: 12
[Talanoa ʼo te pasina 26]
Ko Te 107 Kalasi ʼo Te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo Te Sosiete Watchtower
ʼI te lisi ʼaē ʼe tuʼu ʼi lalo, ʼe kamata mai muʼa ʼo aʼu ki muli, pea ko te ʼu higoa ʼaē ʼe tuʼu ʼi te lisi ʼe lau mai te faʼahi hema ki te faʼahi mataʼu.
1. Peralta, C.; Hollenbeck, B.; Shaw, R.; Hassan, N.; Martin, D.; Hutchinson, A. 2. Edwards, L.; Vezer, T.; Ceruti, Q.; Entzminger, G.; DʼAloise, L.; Baglieri, L. 3. Knight, P.; Krause, A.; Kasuske, D.; Rose, M.; Friedl, K.; Nieto, R. 4. Rose, E.; Backus, T.; Talley, S.; Humbert, D.; Bernhardt, A.; Peralta, M. 5. DʼAloise, A.; Humbert, D.; Dunn, H.; Gatling, G.; Shaw, J.; Ceruti, M. 6. Baglieri, S.; Krause, J.; Hollenbeck, T.; Martin, M.; Bernhardt, J.; Hutchinson, M. 7. Backus, A.; Dunn, O.; Gatling, T.; Vezer, R.; Knight, P.; Hassan, O. 8. Nieto, C.; Talley, M.; Friedl, D.; Kasuske, A.; Edwards, J.; Entzminger, M.