Tonatou Maʼuli
Neʼe Tokoni Mai Ke ʼAu Tauʼi Toku Umiuminoa
NEʼE FAKAMATALA E RUTH L. ULRICH
Neʼe ʼau tagi ʼi te hūʼaga ʼo te ʼapi ʼo te pasitea. Neʼe hoki ʼosi age pe tana laukovi ʼo ʼuhiga mo Charles T. Russell, ʼaē neʼe ko te ʼuluaki pelesita ʼo te Watch Tower Bible and Tract Society. Tuku muʼa ke ʼau fakamatala atu pe neʼe feafeaʼi taku ʼaʼahi te hahaʼi ʼi toku kei finemui.
NEʼE ʼau tupu ʼi te famili tauhi lotu fakamalotoloto ʼi te fale manu ʼi Nebraska, ʼi Amelika ʼi te taʼu 1910. Neʼe lau e toku famili te Tohi-Tapu ʼi te uhu fuli pea ʼi tamatou ʼosi kai afiafi. Neʼe leʼoleʼo e taku tāmai te fai kapite ʼo te lotu Méthodiste ʼaē neʼe fai ʼi te ʼAhotapu, ʼi te kiʼi kolo veliveli ʼo Winside, ʼe mamaʼo ʼi tomatou ʼapi ia kilometa e 6. Neʼe ʼi ai tamatou saliote neʼe toho e te ʼu hōsi, pea neʼe ʼi ai te ʼu lito ʼo tona ʼu matapā fakamālama, koia tatau aipe pe neʼe ʼua pe neʼe laʼā, kae neʼe mātou lava ʼolo ki te Misa ʼi te ʼAhotapu uhu.
ʼI toku lagi taʼu valu, ko toku kiʼi tokolua ʼaē neʼe kei meamea neʼe ina maʼu te mahaki ʼo palalisia ai, pea neʼe ʼave ia ia e taku faʼe ke faitoʼo ʼi Iowa, ʼi te fale mahaki ʼe ina vakaʼi te ʼu taʼi mahaki ʼaia. Logope la tana tokaga fakalelei kia ia, kae neʼe mate toku kiʼi tokolua ʼi te fale ʼaia. Kae lolotoga te temi ʼaia, ʼi tana nofo ʼi Iowa, neʼe felāveʼi taku faʼe mo te fafine ʼo te kau Ako Tohi-Tapu, te higoa ʼaia ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te temi ʼaia. Neʼe lahi tanā ʼu fai palalau, pea neʼe ʼalu taku faʼe mo te fafine ʼaia ki te ʼu fono ʼa te kau Ako Tohi-Tapu.
ʼI te toe liliu mai ʼo taku faʼe ki tomatou ʼapi, neʼe haʼu mo te ʼu tohi ʼo te Études des Écritures, ʼaē neʼe tā e te Sosiete Watch Tower. Mole tuai, pea neʼe tui papau ko te kau Ako Tohi-Tapu ʼe nātou akoʼi te moʼoni, pea ʼe mole moʼoni te ʼu akonaki ʼo te nefesi tuputupua ʼa te tagata pea mo te fakamamahi heʼegata ʼo te kau agakovi.—Senesi 2:7; Tagata Tānaki 9:5, 10; Esekiele 18:4.
Kae neʼe ʼita lahi taku tāmai pea neʼe fakafeagai ki te ʼu faiga ʼo taku faʼe ke kau ki te ʼu fono ʼa te kau Ako Tohi-Tapu. Neʼe ina ʼave ʼau pea mo toku tokolua ko Clarence, ke ma ʼolo mo ia ki te misa. Kae ka puli taku tāmai ʼi fale, pea akoʼi mai e taku faʼe te Tohi-Tapu kia māua. Koia, ʼi tamā kei liliki neʼe ma maʼu te fealagia ʼaē ke ma fakatatau te ʼu akonaki ʼa te kau Ako Tohi-Tapu pea mo te ʼu akonaki ʼo tamā lotu.
Ko ʼau mo Clarence neʼe ma ʼolo tuʼumaʼu ki te ʼu fai kapite ʼo te ʼAhotapu ʼaē neʼe fai ʼi te ʼēkelesia, pea neʼe fai e toku tokolua te ʼu fehuʼi ki te fafine faiako pea neʼe mole ina lava tali kiai. Ka ma ʼolo ki fale, neʼe ma fai te ʼu fehuʼi ʼaia ki tamā faʼe, pea mātou fai palalau fualoa ai ki te ʼu faʼahi ʼaia. Ki muli age, neʼe ʼau mavae ʼi te lotu pea neʼe ʼau kamata kau mo taku faʼe ki te ʼu fono ʼa te kau Ako Tohi-Tapu, pea mole fualoa pea kau kiai mo Clarence.
ʼE ʼAu Tauʼi Toku Umiuminoa
ʼI Sepetepeli 1922, neʼe ʼau kau mo taku faʼe ki te fakatahi maʼuhiga ʼa te kau Ako Tohi-Tapu ʼi Cedar Point, ʼi Ohio. ʼE kei ʼau manatuʼi te kie laulahi ʼaē neʼe tohi ai te ʼu kupu ʼaenī: “Koutou kalagaʼi te Hau pea mo te Puleʼaga,” pea ko Joseph F. Rutherford, ʼaē neʼe pelesita ʼi te Sosiete Watch Tower, neʼe ina fakaʼaogaʼi te ʼu palalau ʼaia moʼo uga ʼo te toko 18 000 tupu hahaʼi ʼaē neʼe kau kiai. Neʼe malave ʼaupito kia ʼau pea neʼe ʼau logoʼi te maʼuhiga ʼaē ke ʼau tala te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua ki te hahaʼi.—Mateo 6:9, 10; 24:14.
ʼI te ʼu fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu 1922 ki te 1928, neʼe mātou tali ai te ʼu fakatotonu, pea neʼe tohi te ʼu logo ʼaia ki te ʼu kiʼi pepa lotu ʼaē neʼe lauʼi hogofulu miliona tona tufa e te kau Ako Tohi-Tapu ki te hahaʼi ʼi te malamanei katoa. Neʼe ʼau sino kovi pea mo lahi—neʼe nātou fakahigoaʼi ʼau ko te lévrier—pea neʼe ʼau feleleʼaki ʼi te ʼu ʼapi moʼo tufa te ʼu logo ʼaia neʼe tā. Neʼe ʼau manako moʼoni ki te gāue ʼaia. Kae neʼe mole tatau te faʼahi ʼaia mo taku fai palalau ʼi te ʼu matapā ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua.
Neʼe lahi taku umiuminoa, pea neʼe ʼau mataku mokā fakaafe ʼi te taʼu fuli e taku faʼe te tokolahi ʼo tamatou famili. Neʼe ʼau hola ki toku kogafale pea neʼe ʼau nofo ai. ʼI te tahi ʼaho, neʼe fia toho e taku faʼe he paki ʼo te famili katoa, pea neʼe ina kole mai ke ʼau ʼalu age. ʼI taku mole fia ʼalu age, neʼe ina toho ʼau ki tuʼa mai toku kogafale pea neʼe ʼau kekē.
Kae ʼi te tahi ʼaho, ʼaki he lototoʼa, neʼe ʼau ʼai te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ki taku kato. Neʼe liuliuga taku ʼui fēnei, “ ʼe mole ʼau lavaʼi,” kae hili ʼaia, pea neʼe ʼau manatu fēnei, “ ʼe tonu ke ʼau fai.” Ki muli age, neʼe ʼau ʼalu ai ʼo fai faka mafola. Pea neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi taku lototoʼa ʼo fai te faʼahi ʼaia. Neʼe ʼau fiafia lolotoga te gāue ʼaia, kae neʼe ʼau fiafia tāfito ʼi taku ʼosi fai. Neʼe ko te lagi temi ʼaia ʼaē neʼe ʼau felāveʼi ai mo te pasitea ʼaē neʼe ʼau talanoa ki ai ʼi te kamata, pea neʼe ʼau tagi ai. ʼAki te temi pea mo te tokoni ʼa Sehova, neʼe ʼau lava fai palalau ai mo te hahaʼi ʼi tonatou ʼu matapā, pea neʼe ʼāsili ai toku fiafia. Pea ʼi te taʼu 1925, neʼe ʼau papitema moʼo fakahā kua ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova.
ʼE ʼAu Kamata Kau Ki Te Minisitelio Temi Katoa
ʼI toku taʼu 18, neʼe ʼau totogi taku motokā ʼaki te falā neʼe ʼau maʼu mai te tofiʼa ʼo toku mahikitaga, pea neʼe ʼau kamata pionie, te higoa ʼaē ʼe fakatoʼo ʼi te temi nei ki te kau minisi temi katoa. Hili kiai taʼu e lua, ʼi te taʼu 1930, ko ʼau mo te tēhina ʼaē neʼe ma pionie fakatahi, neʼe ma tali ke ma ʼolo ʼo fai faka mafola ʼi te telituale ʼaē neʼe hinoʼi māua kiai. ʼI te temi ʼaia, neʼe kamata pionie ai mo Clarence. Mole tuai, pea neʼe ina tali te fakaafe ʼaē ke gāue ʼi te Petele, te nofoʼaga faka malamanei ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Brooklyn, New York.
ʼI te lagi temi ʼaia, neʼe mavete taku ʼu mātuʼa, pea neʼe ʼau maʼu mo taku faʼe tamā caravane pea ma kamata pionie fakatahi. Neʼe ko te temi ʼaia ʼaē neʼe hoko ai te Lakilisi Lahi ʼi Amelika. Neʼe liliu ʼo faigataʼa te hoko atu ʼo te gāue pionie, kae neʼe ma fakatotonu ke ma haga fai. Neʼe totogi e te hahaʼi tamā ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaki he ʼu moa, mo he ʼu foʼi moa, pea mo te ʼu lauʼakau, pea mo te ʼu meʼa gāue ohage la ko te ʼu foʼi pateli ʼāfea pea mo he ʼu meʼa aluminium ʼaē neʼe mole kei fakaʼaogaʼi e te hahaʼi. Neʼe ma fakatau te ʼu pateli pea mo te ʼu meʼa aluminium ʼaia moʼo totogi ʼaki tamā penisini pea mo te tahi ʼu meʼa. Neʼe ʼau ako peʼe feafeaʼi te loloʼi ʼo te masini ʼo tamā motokā pea mo te fetogi ʼo tona lolo, ke mole ma puli falā kiai. Neʼe ma sio ki te fakahoko moʼoni e Sehova tana fakapapau, he neʼe tokoni mai kia māua ke ma kātakiʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼaia.—Mateo 6:33.
ʼE Hinoʼi ʼAu Ki Te ʼu Telituale Misionea
ʼI te taʼu 1946, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau kau ki te fitu kalasi ʼo te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo te Sosiete, ʼaē neʼe tuʼu ōvi ki South Lansing, ʼi New York. ʼO aʼu ki te temi ʼaia, neʼe ʼau pionie mo taku faʼe ia taʼu e 15 tupu, kae neʼe ina lotolelei ke ʼau ʼalu ʼo ako te gāue misionea. Koia neʼe ina fakaloto mālohiʼi ʼau ke ʼau tali te pilivilesio ʼaē ke ʼau kau ki te Faleako ʼo Kalaate. ʼI taku ʼosi maʼu pepa, neʼe ʼau kaugā gāue mo Martha Hess, mai Peoria, ʼi Illinois. Ko māua pea mo te tahi ʼu tēhina e toko lua, neʼe hinoʼi mātou ki Cleveland, ʼi Ohio, ke mātou gāue ai ʼi te taʼu katoa moʼo talitali ke hinoʼi mātou ki te ʼu fenua tai.
ʼI te taʼu 1947, neʼe fakahā mai ai te fenua ʼaē ka mātou ʼolo kiai. Neʼe hinoʼi ʼau mo Martha ki Hawaii. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe faigafua takita hū ki te ʼu motu ʼaia, neʼe haʼu ai taku faʼe ʼo nofo ōvi ia māua ʼi te kolo ʼo Honolulu. Neʼe mahamahaki ai leva taku faʼe, pea neʼe ʼau tokoni kia ia pea mo hoko atu pe taku gāue misionea. Neʼe ʼau tokaga kia ia ʼo aʼu ki tona mate ʼi Hawaii ʼi te taʼu 1956, ʼi tona taʼu 77. ʼI te temi ʼaē neʼe mātou tau ai ki Hawaii, neʼe ko Fakamoʼoni e toko 130, kae ʼi te temi ʼaē neʼe mate ai taku faʼe, neʼe ko te toko afe tupu, pea neʼe mole kei ʼaoga te kau misionea.
Pea neʼe ma maʼu mo Martha tamā tohi mai te Sosiete ʼe ina fakaafe ai māua ke ma ʼolo ki Saponia. Neʼe ma ʼuluaki tuʼania peʼe feafeaʼi anai tamā ako te lea faka Saponia he neʼe ʼau taʼu 48 pea ko Martha neʼe taʼu 44. Kae neʼe ma falala kia Sehova pea ma tali ke ma ʼolo kiai.
ʼI te ʼosi pe ʼo te fakatahi faka malamanei ʼo te taʼu 1958, ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu malaʼe ʼo te Yankee Stadium pea mo Polo Grounds ʼi New York, neʼe ma folau sitima ai ki Tokio. Neʼe lolotoga tō te afā ʼi tamatou fakaōvi ki te ʼuafu ʼo Yokohama, ʼaē neʼe ma felāveʼi ai mo Don pea mo Mabel Haslett, mo Lloyd pea mo Melba Barry, pea mo te tahi ʼu misionea. ʼI te temi ʼaia, neʼe ko Fakamoʼoni pe e toko 1 124 ʼi Saponia.
Neʼe ma ako atu aipe te lea faka Saponia pea mo kamata fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi. ʼAki te ʼu mataʼi tohi Fakapilitānia, neʼe ma fakaliliu faka Saponia tamā ʼu ʼuluaki palalau ʼaē ka ma fakaʼaogaʼi anai. Neʼe tali fēnei e te hahaʼi, “Yoroshii desu” peʼe, “Kekko desu,” ʼaē ko tona faka ʼuhiga: “ ʼE lelei.” Kae neʼe mole ma ʼiloʼi pe neʼe nātou fia logo peʼe kailoa, he neʼe nātou toe fakaʼaogaʼi te ʼu palalau ʼaia mokā nātou fakafisi mai. Neʼe feala hamā ʼiloʼi te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia ʼi te faʼahiga ʼaveʼave ʼo tonatou leʼo, peʼe ko te agaaga ʼo tonatou fofoga. Neʼe ʼaoga he temi ke ma ʼiloʼi ai te ʼu meʼa ʼaia.
Te ʼu Meʼa Neʼe Nātou Fakafiafia Toku Loto
Neʼe kei faigataʼa kia ʼau te lea, kae neʼe ʼau ʼaʼahi ʼi te tahi ʼaho te nofoʼaga ʼo te Fale Gāue ʼo Mitsubishi, pea neʼe ʼau felāveʼi ai mo te finemui ʼe taʼu 20. Neʼe tuputupu lelei ʼi te ʼatamai mālama ʼo te Tohi-Tapu pea neʼe papitema ʼi te taʼu 1966. Hili kiai te taʼu katoa, pea neʼe kamata pionie pea mole fualoa pea neʼe fakatuʼutuʼu ke pionie makehe, ʼo talu mai ai. Neʼe ʼau mālohi tuʼumaʼu ai, ʼi taku sio ki tana fakaʼaogaʼi tona temi pea mo tona mālohi talu mai tana kei finemui ʼi te minisitelio temi katoa.
ʼE faigataʼa tāfito te tali ʼo te moʼoni faka Tohi-Tapu e te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi he sosiete ʼe mole tui kia Kilisito. Kae ko te lauʼi afe neʼe nātou tauʼi te faigataʼaʼia ʼaia, ʼo kau ai mo nātou ʼaē neʼe ʼau fai tanatou ako Tohi-Tapu. Neʼe nātou līaki te ʼu ʼaletale totogi kovi ʼo Puta pea mo te ʼu laupapa hiliʼaga meʼa ʼo te lotu Shinto, ʼaē neʼe maʼu māhani ʼi te ʼu loto fale Saponia. Neʼe tonu ke lototoʼa te hahaʼi ʼaē neʼe foʼofoʼou mai moʼo fai te faʼahi ʼaia, mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko ʼihi kāiga neʼe nātou mahino hala ki te ʼu meʼa ʼaia, ʼo nātou manatu ʼe mole nātou fakaʼapaʼapa ki te ʼu kui ʼaē kua mamate. Ko tanatou lototoʼa ʼaia ʼe ina fakamanatuʼi mai te lototoʼa ʼo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano, ʼaē neʼe nātou maumauʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe pipiki ki te tauhi hala.—Gaue 19:18-20.
ʼE ʼau manatuʼi te fafine neʼe ako mo ʼau pea neʼe ina fakatuʼutuʼu ke mavae mo tona famili mai Tokio. Neʼe fia mavae ki he ʼapi foʼou, ʼe mole maʼu ai he ʼu meʼa ʼe pipiki ki te tauhi pagani. Koia, neʼe ina fakahā ai ki tona ʼohoana te meʼa ʼaē neʼe loto kiai, pea neʼe lotolelei kiai. Neʼe ina fakahā fakafiafia mai te faʼahi ʼaia, pea neʼe ina manatuʼi neʼe ina kofukofu te foʼi ipu maka lahi pea mo totogi kovi, neʼe ina totogi he neʼe ʼui ʼe ina foaki anai te fiafia ki te loto fale. Neʼe mahalohalo pe ʼe ʼi ai te pikipikiga ʼo te foʼi ipu ʼaia mo te tauhi hala, koia neʼe ina foaʼi ʼaki te hāmale pea neʼe mole kei ina fakaʼaogaʼi.
Neʼe ko he fakapale lahi kia ʼau pea mo fakafiafia ʼaupito, taku sio ʼaē ki te lotolelei ʼa te fafine ʼaia pea mo ʼihi ke nātou līaki te ʼu meʼa totogi kovi ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ki te tauhi hala pea mo nātou lototoʼa ʼo kamata he maʼuli foʼou moʼo tauhi kia Sehova. ʼE ʼau fakamālo tuʼumaʼu kia Sehova he neʼe ʼau lava kau ki te gāue misionea ʼi Saponia lolotoga taʼu e 40 tupu.
“Te ʼu Milakulo” ʼo Totatou Temi
Mokā ʼau manatuʼi te ʼu taʼu e 70 tupu ʼaē neʼe ʼau fakaʼaogaʼi ai ki te minisitelio temi katoa, ʼe ʼau ōfo koteʼuhi neʼe hoko kia ʼau te ʼu milakulo ʼo totatou temi. Neʼe ʼau ufiufi ʼi taku kei finemui, pea neʼe mole ʼau manatu ʼe feala anai ʼi toku maʼuli katoa, ke ʼau ʼalu ʼo palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼaē ʼe mole fia logo kiai te tokolahi. Kae neʼe ʼau lavaʼi te faʼahi ʼaia pea neʼe ʼau sio ki te toko teau, peʼe ko te toko lauʼi afe neʼe nātou fai feiā. Pea neʼe fua lelei tanatou fai ʼaia, ʼo tuputupu ai te kau Fakamoʼoni ʼaē neʼe toko afe ʼi taku tau atu ki Saponia ʼi te taʼu 1958, ʼo aʼu ki te toko 222 000 ia ʼaho nei!
ʼI te temi ʼaē neʼe ma ʼuluaki tau ai mo Martha ki Saponia, neʼe tonu ke ma nonofo ʼi te filiale ʼi Tokio. ʼI te taʼu 1963, neʼe laga ai te filiale foʼou ʼe laufata 6, pea ʼe ma nonofo ai talu mai ai. ʼI Novepeli 1963, neʼe ma kau ʼi te toko 163 ʼaē neʼe kau ki te akonaki ʼo te avahi ʼo te fale ʼaia, ʼaē neʼe fai e te tagata taupau ʼo te filiale, ia Lloyd Barry. ʼI te temi ʼaia, neʼe ko Fakamoʼoni ʼa Sehova e toko 3 000 ʼi Saponia.
Neʼe ko he meʼa fakaloto fiafia hakita sio ki te tuputupu lahi ʼo te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga, ʼaē neʼe fakaaʼu ki te toko 14 000 ʼi te taʼu 1972, ʼi te fakaʼosi ʼo te fakalahi ʼo te filiale foʼou ʼi te kolo ʼo Numazu. Kae ʼi te taʼu 1982, neʼe maʼu ʼi Saponia te toko 68 000 kau fai faka mafola ʼo te Puleʼaga, pea neʼe laga te filiale ʼe lahi age ʼi te kolo ʼo Ebina, ia kilometa e 80 mai Tokio.
ʼI te temi ʼaia, neʼe toe fakafoʼou te falefata ʼo te filiale ʼaē neʼe laga ʼi te lotomalie ʼo Tokio. ʼAki te temi, neʼe liliu ko te ʼapi ʼa te toko 20 tupu kau misionea ʼaē neʼe gāue ʼi Saponia ia taʼu e 40 peʼe 50 peʼe laka atu, ʼo ʼau kau ai pea mo Martha Hess ʼaē neʼe ma gāue fakatahi talu mai fualoa. Tahi ʼaē, ʼe nonofo mo mātou te tōketā pea mo tona ʼohoana, ʼaē ʼe afilimie. ʼE nā tokaga fakalelei kia mātou, mokā mātou mahahaki. Mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe haʼu mo te tahi fafine afilimie, pea ko te ʼu tēhina ʼe nātou ʼōmai ʼo tokoni mai kia mātou. Ko te toko lua ʼo te famili ʼo te Petele ʼo Ebina ʼe nā fesuiʼaki moʼo teuteuʼi tamatou meʼa kai pea mo fakamaʼa tomatou ʼapi. Ei, neʼe agalelei Sehova kia mātou.—Pesalemo 34:8, 10.
Neʼe hoko te meʼa maʼuhiga ʼi toku maʼuli misionea ʼi Novepeli ʼo te taʼu ʼaenī kua hili, ʼi te hili ʼo taʼu e 36 ʼo te kua avahi ʼo te ʼu fale ʼaē ʼe maʼuʼuli ai nei te tokolahi ʼo mātou ʼaē kua misionea talu mai fualoa. ʼI te ʼaho 13 ʼo Novepeli 1999, neʼe ʼau kau ʼi te toko 4 486, ʼo kau ai mo te lauʼi teau kau Fakamoʼoni mai te ʼu fenua e 37, ʼaē neʼe fakatahitahi ki te avahi ʼo te tahi ʼu pilō ʼo te filiale ʼo Saponia ʼa te Watch Tower Bible and Tract Society ʼi Ebina. ʼI te temi nei, ko te teitei toko 650 ʼo te famili ʼo te filiale.
Neʼe tokoni lahi ia Sehova kia ʼau, lolotoga te ʼu taʼu e 80 ʼaē neʼe ʼau kamata ʼalu māmālie ai ki te ʼu ʼapi ʼo tala te ʼu logo ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe tokoni mai ke ʼau tauʼi toku umiuminoa. ʼE ʼau tui mālohi ʼe lava fakaʼaogaʼi e Sehova he tahi pe ʼe falala kia te ia, ʼo kau ai mo nātou ʼaē ʼe lahi tanatou umiuminoa ohage ko ʼau. Pea neʼe ko he maʼuli fakafiafia ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi taku palalau ki te hahaʼi matāpule ʼo ʼuhiga mo totatou ʼAtua, ko Sehova!
[Paki ʼo te pasina 21]
Mo taku faʼe pea mo Clarence, ʼi tana haʼu mai te Petele ʼo ʼaʼahi māua
[Paki ʼo te pasina 23]
Ko te lolotoga ako ʼo tamatou kalasi ʼi te malaʼe ʼo te Faleako ʼo Kalaate ʼaē ʼe ōvi ki South Lansing, ʼi New York
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼI te hema: Ko ʼau, mo Martha Hess pea mo taku faʼe ʼi Hawaii
[Paki ʼo te pasina 24]
ʼI te mataʼu: Ko mātou kau misionea ʼi tomatou ʼapi ʼi Tokio
[Paki ʼo te pasina 24]
ʼI lalo: Ko ʼau mo Martha Hess, ʼaē neʼe ma kaugā gāue fualoa
[Paki ʼo te pasina 25]
Neʼe avahi ʼi Novepeli ʼo te taʼu kua hili, te ʼu pilō ʼo tomatou filiale ʼaē neʼe fakalahi ʼi Ebina