Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w01 1/5 p. 24-28
  • ʼE Ma Mālolohi Pea Mo Fiafia ʼi Te Gāue Kia Sehova

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • ʼE Ma Mālolohi Pea Mo Fiafia ʼi Te Gāue Kia Sehova
  • Te Tule Leʼo—2001
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Te Fale Pilisoni Mo Taku Fakatuʼutuʼu Ke ʼAu Hoko Atu
  • ʼE ʼAu Maʼu Toku Hoa
  • Ko He Meʼa Fakaofoofo ʼAupito
  • Tamā Folau Ki Rio
  • Te ʼUluaki Ako
  • Te Kamataʼaga ʼo Te Gāue Faka Misionea Mo Te Gāue Feʼaluʼaki
  • Te ʼu Faigataʼaʼia Pea Mo Te ʼu Tapuakina
  • Te Takitaki ʼa Sehova Lolotoga Te Temi Mamahi
  • Ko He ʼu Fakatuʼutuʼu Foʼou
  • ʼAua Naʼa Ke Lotovaivai!
    Te Tule Leʼo—2013
  • Ko He Maʼuli Fakaofoofo ʼi Te Tauhi Kia Sehova
    Te Tule Leʼo—2001
  • Tou Taupau Maʼu Tatatou Sio Pea Mo Totatou Loto Ki Te Fakapale
    Te Tule Leʼo—1996
  • Ko Taku Falala ʼAē Kia Sehova Neʼe Tokoni Kia ʼAu
    Te Tule Leʼo—1997
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2001
w01 1/5 p. 24-28

Tonatou Maʼuli

ʼE Ma Mālolohi Pea Mo Fiafia ʼi Te Gāue Kia Sehova

NEʼE FAKAMATALA E LUIGGI D. VALENTINO

Neʼe fai mai e Sehova te tokoni ʼaenī: “Koʼeni te ala. Koutou haʼele ai.” (Isaia 30:21) Neʼe ʼau faigaʼi tuʼumaʼu ke ʼau muliʼi te tokoni ʼaia talu taku papitema kua hili nei kiai taʼu e 60. Neʼe ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼo taku ʼu mātuʼa, ko he ʼu hahaʼi neʼe ʼōmai mai Italia, ʼo nonofo ʼi Cleveland, ʼi Ohio, ʼi Amelika, ʼi te 1921. ʼI ai neʼe nā taupau tana ʼu tamaliki e toko tolu—ko toku taʼokete, ia Mike, toku tuagaʼane muli ko Lydia, pea mo ʼau.

NEʼE kumi lotu taku ʼu mātuʼa kae neʼe nā līaki he neʼe mole nā maʼu ai he lelei. Pea ʼi te tahi ʼaho ʼi te taʼu 1932, neʼe fakalogo e Papa te polokalama Faka Italia ʼi te lātio. Neʼe ko te polokalama ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea neʼe leleiʼia e Papa te ʼu meʼa ʼaē neʼe logo kiai. Neʼe ina fai tana tohi ki te Sosiete ke fakahā age kia ia te tahi ʼu meʼa, pea neʼe ʼaʼahi mātou e te Fakamoʼoni Italia neʼe fekauʼi mai e te Sosiete ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Brooklyn, New York. ʼI te ʼosi ʼo te fai palalau ʼaē neʼe kaku ki te māfoatā, neʼe faka tui e taku ʼu mātuʼa kua nā maʼu te lotu moʼoni.

Neʼe kamata ʼolo ia Papa mo Mama ki te ʼu fono faka Kilisitiano pea neʼe nā tali ke ʼōmai te ʼu tagata taupau feʼaluʼaki ʼo momoe ʼi tomatou ʼapi. Logope neʼe kei ʼau tamasiʼi, kae neʼe loto lelei e te ʼu tagata ʼaia ke mātou kaugā fai faka mafola pea neʼe ʼau kamata fakakaukau ai ki te gāue pionie maʼa Sehova. ʼI te ʼu tagata taupau ʼaia, neʼe ʼi ai ia Carey W. Barber, ʼaē ʼe kau nei ʼi te Kolesi pule ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Mole tuai, pea ʼi Fepualio 1941 neʼe ʼau papitema ʼi toku taʼu 14, pea ʼi te 1944, neʼe ʼau kamata gāue pionie ʼi Cleveland. Ko Mike pea mo Lydia neʼe nā muliʼi mo nāua te ala ʼo te moʼoni faka Tohi-Tapu. Ko Mike neʼe tauhi kia Sehova ʼo kaku ki tona mate, pea ko Lydia neʼe ina muliʼi tona ʼohoana, ia Harold Weidner, lolotoga taʼu e 28 ʼi te gāue feʼaluʼaki. ʼI te temi nei, ʼe nā gāue pionie makehe.

Ko Te Fale Pilisoni Mo Taku Fakatuʼutuʼu Ke ʼAu Hoko Atu

ʼI te kamataʼaga ʼo te taʼu 1945, neʼe pilisoniʼi ʼau ʼi te Fale Pilisoni Faka Puleʼaga ʼo Chillicothe ʼi Ohio, he neʼe ʼau fakalogo ki toku leʼo ʼo loto ke ʼau maʼuliʼi ia Isaia 2:4, ʼaē ʼe palalau ai ki te fakaliliu ʼo takita ʼu heletā ko he ʼu huo fuli kele. ʼI te tahi temi, neʼe fakagafua e te fale pilisoni ki te kau Fakamoʼoni ʼaē neʼe pilisoni, ke mole ʼavage lahi hanatou ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Kae neʼe tokoni kia nātou e te kau Fakamoʼoni ʼo te kokelekasio ʼaē neʼe ōvi ki te fale pilisoni. ʼI ʼihi temi, neʼe nātou tuku te ʼu tohi ʼi te ʼu gāueʼaga ʼaē neʼe tuʼu ōvi ki te fale pilisoni. ʼI te ʼala uhu ake, ʼi te ʼolo ʼa te hahaʼi pilisoni ki te ʼu gāueʼaga, neʼe nātou kumi te ʼu tohi ʼaia pea nātou fakahū ki te fale pilisoni. ʼI te temi ʼaē neʼe pilisoniʼi ai ʼau, neʼe lahi age te ʼu tohi ʼaē neʼe fakagafua ke mātou maʼu. Koia, neʼe ʼau mahino ai ki te maʼuhiga ʼo te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe foaki mai e Sehova—ko te ako ʼaia ʼe ʼau manatuʼi tuʼumaʼu mokā ʼaumai he numelo foʼou ʼo Te Tule Leʼo peʼe ko te Réveillez-vous !

Logola neʼe fakagafua mai leva ke mātou fai te ʼu fono ʼo te kokelekasio ʼi te fale pilisoni, kae neʼe mole tali ke ʼōmai kiai te hahaʼi ʼaē neʼe mole ko he kau Fakamoʼoni. Kae ko ʼihi hahaʼi leʼoleʼo mo ʼihi kau pilisoni neʼe nātou ʼōmai fakafūfū ki te ʼu fono ʼaia, pea ko ʼihi ki muli age neʼe nātou tali te moʼoni. (Gaue 16:30-34) Ko te ʼu ʼaʼahi ʼa te Tēhina ko A. H. Macmillan neʼe ko he ʼu lakaga fakaloto fīmālie. Neʼe ina fakaloto mālohiʼi tuʼumaʼu mātou ʼo ina ʼui ʼe mole pulinoa te temi ʼaē neʼe pilisoniʼi ai mātou, koteʼuhi neʼe ina teuteuʼi mātou ki he ʼu fakatuʼutuʼu ki ʼamuli. Neʼe malave ki toku loto te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼui e te tēhina matuʼa ʼaia, pea neʼe fakamālohiʼi ai taku fia haʼele ʼi te ala ʼo Sehova.

ʼE ʼAu Maʼu Toku Hoa

ʼI te ʼosi ʼo te Lua Tau faka Malamanei, neʼe mātou ʼāteaina mai te fale pilisoni pea neʼe toe hoko atu taku gāue pionie. Kae ʼi te 1947 neʼe mate taku tāmai. Moʼo tokoni ki toku famili, neʼe ʼau kumi haku gāue pea neʼe ʼau maʼu toku pepa moʼo fai lomilomi ki te hahaʼi mahaki—pea neʼe ʼaoga toku poto ʼaia ʼi te temi faigataʼa neʼe hoko kia ʼau mo toku ʼohoana ʼi te ʼu taʼu e 30 ki muli age. Kae ʼe ʼau fia fakamatala atu muʼa te maʼuli ʼo toku ʼohoana.

ʼI te tahi hili hoʼatā ʼo te 1949, ʼi te temi neʼe kei ʼau nofo ai ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga, neʼe tagi te telefoni. Neʼe ʼau fā kiai pea neʼe ʼau logo ki te kiʼi leʼo ʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau higoa ko Christine Genchur. Ko ʼau ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe ʼau haʼu ki Cleveland ʼo kumi gāue, pea ʼe ʼau fia fakatahi mo he kokelekasio.” Neʼe mamaʼo tomatou Fale ʼo te Puleʼaga mo te koga meʼa ʼaē neʼe nofo ai, kae neʼe logo lelei kia ʼau tona leʼo, koia neʼe ʼau fakahinohino age ki ai peʼe tuʼu ʼifea tomatou fale fono pea mo ʼau fakaloto mālohiʼi ia ia ke haʼu ʼi te ʼAhotapu—te ʼaho ʼaia neʼe ʼi ai taku akonaki. ʼI te ʼAhotapu, neʼe ko ʼau te ʼuluaki ʼi te Fale ʼo Te Puleʼaga, kae neʼe mole ʼau sio ki he tuagaʼane ʼe mole ʼau ʼiloʼi. Lolotoga te akonaki, neʼe ʼau haga sioʼi te hūʼaga, kae neʼe mole ʼi ai he tahi neʼe haʼu. ʼI te ʼaho ake, neʼe ʼau telefoni ki ai, pea neʼe ina ʼui mai ʼe mole heʼeki ina ʼiloʼi lelei peʼe feafeaʼi te fakaʼaluʼalu ʼa te ʼu kā. Pea neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ke ʼau felāveʼi mo ia ke ʼau fakamahinohino lelei age te faʼahi ʼaia.

Neʼe ʼau ʼiloʼi ai ko tana ʼu mātuʼa, ko he ʼu hahaʼi mai Tchécoslovaquie, neʼe nā kamata fakatahi mo te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu ʼi tanā ʼosi lau te kaupepa Où sont les morts ? Neʼe papitema tana ʼu mātuʼa ʼi te taʼu 1935. ʼI te 1938, neʼe liliu te tāmai ʼa Christine ko he tagata tauhi hahaʼi (ʼaē ʼe fakahigoaʼi ʼi te temi nei ko te taupau pelesita) ʼo te kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Clymer, ʼi Pennsylvanie, ʼi Amelika, pea ʼi te 1947, neʼe papitema ia Christine ʼi tona taʼu 16. Mole fualoa pea neʼe ʼau manako ki te tuagaʼane ʼaia ʼaē ʼe ina leleiʼia te ʼu meʼa fakalaumālie. Neʼe ma ʼohoana ʼi te ʼaho 24 ʼo Sūnio 1950, pea talu mai ai mo te liliu ʼa Christine ko toku hoa agatonu, ʼe ina fakamuʼamuʼa tuʼumaʼu te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. ʼE ʼau loto fakafetaʼi kia Sehova ki te hoa faʼafai ʼaia neʼe fakatahi mai kia ʼau.—Tāʼaga Lea 31:10.

Ko He Meʼa Fakaofoofo ʼAupito

ʼI te ʼuluaki ʼaho ʼo Novepeli 1951, neʼe ma kamata pionie fakatahi. Hili kiai te ʼu taʼu e lua, ʼi te fakatahi ʼi Toledo, ʼi Ohio, neʼe palalau te Tēhina ko Hugo Riemer pea mo te Tēhina ko Albert Schroeder ki te kau pionie ʼaē neʼe fia fai ki te gāue misionea. Neʼe ma kau ai. Neʼe fakaloto mālohiʼi māua ke hoko atu tama pionie ʼi Cleveland, kae ʼi te māhina ʼaē neʼe hoa mai kiai, neʼe ma maʼu te meʼa fakaofoofo—ko te fakaafe ke ma kau ki te 23 kalasi ʼo te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo Te Sosiete Watchtower, ʼaē neʼe kamata ʼi Fepualio 1954!

ʼI tamā ʼolo ki te Faleako ʼo Kalaate, ʼi te temi ʼaē neʼe tuʼu ʼi South Lansing, ʼi New York, neʼe hoha ʼaupito ia Christine pea neʼe ina ʼui tuʼumaʼu mai kia ʼau, “ ʼAlu māmālie!” Kae neʼe ʼau ʼui age ki ai, “Christine, kapau ʼe ʼau toe ʼalu māmālie age, pea ko tāua ʼe tā tuʼu anai.” ʼI tama tau ki te nofoʼaga, neʼe ma logo fīmālie age leva. Neʼe fakatalitali te kau ako e te Tēhina ko Nathan Knorr pea neʼe ina fakamamata mai kia mātou te nofoʼaga. Neʼe ina toe fakamahino mai foki peʼe feafeaʼi hamatou lava fakaʼeteʼete ki te vai pea mo te hila, ʼo ina fakamahino mai ko te poto ʼi te fakaʼeteʼete, ʼe ko he kalitate ʼe ʼaoga ki te taupau ʼo te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga. Neʼe ʼau tāʼofi te tokoni ʼaia. ʼE kei ma mulimuli pe ki te tokoni ʼaia.

Tamā Folau Ki Rio

Mole fualoa pea mātou maʼu tomatou ʼu pepa fakamoʼoni ki te ako, pea ʼi te ʼaho 10 ʼo Tesepeli 1954, neʼe ma heheka ki te vakalele ʼi te kolo ʼo New York ʼi te temi momoko ʼo folau ki te koga meʼa foʼou pea mo laʼaina neʼe hinoʼi māua kiai, ko Rio de Janeiro, ʼi Pelesile. Ko Peter mo Billie Carrbello, ko he ʼu kaugā misionea, neʼe folau tahi mo māua. Neʼe tonu ke ʼaho katoa te folau, ʼo fai tamatou ʼu tuʼu ʼi Puerto Rico, mo Venesuela, pea mo Belém ʼi te potu Noleto ʼo Pelesile. Kae ʼuhi ko te haʼele kovi ʼo te masini ʼo te vakalele, neʼe mātou folau hola e 36 pea hoki mātou sisio ki Rio de Janeiro. ʼE ko he koga meʼa matalelei! Neʼe hage te gigila ʼo te ʼu hila ʼo te kolo ko he ʼu taimani gigila ʼe fola ʼi he tapi, pea ko te mālama ʼo te māhina neʼe tatapa ʼi te tai ʼo te Baie de Guanabara.

Neʼe hahaʼi te kau Petelite neʼe nātou fakatalitali moʼo tali ʼo mātou ʼi te malaʼe vakalele. ʼI tamatou ʼosi felāveʼi, neʼe nātou taki mātou ki te filiale, pea ʼi te hola tolu māfoatā, neʼe hoki mātou momoe ai. Hili ʼaia te ʼu kiʼi hola, pea tā te pele moʼo fakamanatuʼi mai kia mātou kua kamata tomatou ʼuluaki ʼaho misionea!

Te ʼUluaki Ako

ʼI te kamata neʼe mātou ako te meʼa maʼuhiga. Neʼe mātou nonofo ʼi te tahi afiafi ʼi te ʼapi ʼo te famili ko te kau Fakamoʼoni. ʼI te temi ʼaē neʼe mātou fia liliu lalo ai ki te filiale, neʼe ʼui fēnei mai e ia ʼaē neʼe ina fakaafe mātou, “ ʼAua naʼa koutou ʼolo nei, heʼe ʼua,” pea neʼe ina faigaʼi mālohi ke mātou momoe ʼi tona ʼapi. Pea neʼe ʼau kata ʼo tali age ki ai, “ ʼE ʼua pe ohage ko tomatou fenua.” Pea neʼe mātou ʼolo ai.

ʼE moʼugaʼia te kolo ʼo Rio, koia ka ʼua pea ʼe tānaki ai te vai pea ʼe tafe ifo ki te kolo, ʼo hoko ai te ʼu lōfia. Mole tuai pea kaku te ʼu vai ki tomatou ʼu tuli. ʼI tamatou fakaōvi atu ki te filiale, neʼe kua lōfia te ʼu ala pea neʼe kaku te vai ki tomatou ʼu fatafata. Neʼe mātou tau ki te Petele kua mātou vikuviku ʼosi. ʼI te ʼaho ake, neʼe logo kovi ia Christine pea neʼe ina maʼu te faʼahiga fiva ko te fièvre typhoïde, ʼo gaʼegaʼe ai lolotoga he temi loaloaga. Neʼe mātou mahino ai ʼi tomatou ʼuhiga kau misionea foʼou, neʼe tonu ke mātou fakalogo ki te tokoni ʼa te kau Fakamoʼoni ʼo te koga meʼa, heʼe kua nātou māhani.

Te Kamataʼaga ʼo Te Gāue Faka Misionea Mo Te Gāue Feʼaluʼaki

ʼAki te kamataʼaga kovi ʼaia, neʼe kua ma fia gāue fai faka mafola. Neʼe ma lau te ʼu ʼuluaki palalau faka Potukalia ki he tahi pe ʼe ma maʼu, pea neʼe hage neʼe tatau tama faiga tokolua ki muʼa. Neʼe ʼi ai te tahi neʼe ina ʼui fēnei kia Christine, “ ʼE ʼau mahino ki tau palalau,” pea neʼe ina tuhiʼi ʼau ʼo ina ʼui fēnei “kae ʼe mole ʼau mahino ki te ʼu palalau ʼa te tagata ʼaenā.” Ko te tahi neʼe ina ʼui fēnei mai, “ ʼE ʼau mahino ki tau palalau, kae ʼe mole ʼau mahino ʼau ki te ʼu palalau ʼa te fafine.” Logope te ʼu faʼahi ʼaia, kae neʼe ma punamaʼuli ki te ʼu apone e 100 tupu ʼo Te Tule Leʼo neʼe ma fai ʼi te ʼu ʼuluaki vāhaʼa ʼaia. ʼI tona fakahagatonu, neʼe papitema te tokolahi ʼo tamā ʼu ako faka Tohi-Tapu ʼi tomā ʼuluaki taʼu gāue ʼi Pelesile, ʼo hā ʼaki mai kia māua te ʼu fua lelei ʼaē ka maʼu ʼi te telituale faka misionea ʼaia.

ʼI te ʼu taʼu 1950, neʼe lahi te ʼu kokelekasio neʼe mole ʼaʼahi tuʼumaʼu e te ʼu taupau feʼaluʼaki he neʼe tokosiʼi te ʼu tēhina ʼaē neʼe feala ke nātou fai te faʼahi ʼaia. Koia logope neʼe kei ʼau ako te lea pea neʼe mole heʼeki ʼau fai he akonaki ʼi te faka Potukalia, kae neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau taupau feʼaluʼaki ʼi te koga meʼa ʼo São Paulo ʼi te 1956.

Mai te ʼaluʼaga ʼaē ko te ʼuluaki kokelekasio ʼaē neʼe ma ʼaʼahi neʼe mole heʼeki toe fakalaka ai he taupau feʼaluʼaki talu mai ia taʼu e lua, koia neʼe nātou fakatalitali fuli ki he akonaki ki te hahaʼi. Moʼo teuteuʼi te akonaki ʼaia, neʼe ʼau sipi ʼi te ʼu pasina ʼo Te Tule Leʼo faka Potukalia te ʼu palakalafe pea neʼe ʼau fakapipiki ki te moʼi pepa. ʼI te ʼAhotapu ʼaia, neʼe fonu te Fale ʼo Te Puleʼaga. Neʼe ʼi ai ʼihi neʼe heheka ʼi te faiʼaga ʼo te ʼu akonaki, ʼo nātou fakatalitali fuli ki te koga maʼuhiga ʼaia. Neʼe ʼau kamata leva taku akonaki, ʼaē ʼi tona fakahagatonu ko te lautohi pe. ʼI te tahi lakaga neʼe ʼau sioʼi te hahaʼi, pea neʼe ʼau punamaʼuli koteʼuhi neʼe mole ʼi ai he tahi neʼe gaūgaūe, māʼia mo te tamaliki. Neʼe nātou sioʼi fuli mai ia ʼau. Pea neʼe ʼau manatu fēnei: ‘Â, Valentino, kua lelei tau faka Potukalia! Ko te ʼu hahaʼi ʼaenī ʼe nātou fakalogo fakalelei.’ Hili kiai te ʼu taʼu, ʼi taku toe ʼaʼahi te kokelekasio ʼaia, neʼe ʼui fēnei mai e te tēhina neʼe kau ki te ʼuluaki fono ʼaia: “ ʼE kei ke manatuʼi te akonaki ʼaē neʼe ke fai? Neʼe mole mātou mahino pe la ki he kupu e tahi ʼo te akonaki.” Neʼe ʼau tala fakahagatonu age ki ai, māʼia mo ʼau neʼe mole ʼau mahino pe la ki te akonaki ʼaia.

ʼI toku ʼuluaki taʼu ʼi te gāue feʼaluʼaki, neʼe ʼau tau lau ia Sakalia 4:6. Ko te ʼu kupuʼi palalau ʼaia, ‘ ʼe mole ʼaki he mālohi, kae ʼaki toku laumālie,’ neʼe ina fakamanatuʼi mai neʼe tuputupu te gāue ʼo te Puleʼaga ʼuhi pe ko te laumālie ʼo Sehova. Pea ko te potu ʼaia neʼe moʼoni logope te ʼu tuʼakoi ʼo tomā ʼu fealagia.

Te ʼu Faigataʼaʼia Pea Mo Te ʼu Tapuakina

ʼI te gāue faka silikosikilipisio neʼe tonu ke ma feʼāveʼaki ʼi te ʼu fenua te masini tā, te ʼu kalato tohi, te ʼu pasikete pea mo te ʼu kato taki. Neʼe vakavakaʼi fakalelei e Christine tama ʼuta naʼa galo he meʼa ʼi tama ʼu fetogi kā. Neʼe ko he meʼa māhani hamā ʼolo ʼi te ʼu kā lolotoga he ʼu hola e 15 ʼi te ʼu ala kele pea hoki mātou tau ki te kakuʼaga. ʼI ʼihi temi, neʼe fakamataku ʼaupito, tāfito mokā felāveʼi he ʼu kā e lua ʼi he ʼalesō ʼe gaūgaūe, pea neʼe meihiʼi pe ke nā feʼīʼaki. Neʼe kua ma ʼolo ʼi te saliote afi, mo ʼolo vaka, pea mo heka hōsi.

ʼI te 1961 neʼe ma kamata gāue ʼi te ʼaʼahi ʼo te ʼu tisitilike, ʼo ma feʼoloʼaki ʼi te ʼu silikosikilipisio, kae mole kei ma ʼaʼahi leva te ʼu kokelekasio. Lolotoga te vāhaʼa, neʼe lahi te ʼu afiafi neʼe ma fakahā ai te ʼu ʼata ʼaē neʼe fai e te kautahi ʼa Sehova—ʼo fetogitogi tuʼumaʼu tona faiʼaga. Neʼe lahi te ʼu lakaga neʼe tonu ai ke vave age tamatou maʼu puleʼaki ʼi te kau takitaki lotu ʼo te koga meʼa, he neʼe nātou faigaʼi ke nātou tāʼofi te ʼu fakahāhā ʼata ʼaia. ʼI te tahi kolo, neʼe fakakinauʼi e te patele te tagata ʼaē ʼoʼona te fale, ke ina līaki te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe kua ina fai mo mātou. ʼOsi ʼaia tamatou kumi fale, pea neʼe mātou maʼu leva, kae neʼe mole mātou tala ki he tahi pea neʼe mātou haga fakaafe te hahaʼi ki te ʼuluaki fale. ʼI muʼa ʼo te kamata ʼo te polokalama, neʼe ʼalu ia Christine ki te ʼuluaki fale ʼaia pea ina fakahā leʼo māmālie te fakahāhāʼaga foʼou ʼo te ʼata kia nātou ʼaē neʼe fia mamata ki te ʼata ʼaia. ʼI te afiafi ʼaia, ko te toko 150 hahaʼi neʼe nātou sioʼi te ʼata, ʼaē ko tona kupu tāfito La Société du Monde Nouveau en action.

Logope ʼi ʼihi temi ʼe kinakina te gāue feʼaluʼaki ʼi te ʼu koga meʼa mamaʼo, kae ʼi te leleiʼia e te ʼu tēhina agavaivai ʼaē ʼe maʼuʼuli ʼi ai te ʼu ʼaʼahi feiā, pea mo tanatou tali fakalelei ʼo māua ʼi tonatou ʼu ʼapi masiva, neʼe ma fakafetaʼi tuʼumaʼu kia Sehova ʼi tama nonofo mo nātou. Ko te fakakaumeʼa mo nātou neʼe iku ai ki te ʼu tapuakina fakaloto māfana kia māua. (Tāʼaga Lea 19:17; Asea 2:7) Neʼe ma lotomamahi ʼi te tuku ʼo tamā gāue faka misionea, kae kua taʼu 21 tamā gāue ʼi Pelesile!

Te Takitaki ʼa Sehova Lolotoga Te Temi Mamahi

ʼI te 1975, neʼe tafa ia Christine. Neʼe ma toe hoko atu tamā gāue feʼaluʼaki, pea neʼe lēsili te mahaki ʼo Christine. Neʼe ma fakafuafua neʼe lelei age hamā toe liliu ki Amelika ke faitoʼo ai. ʼI ʼApelili 1976, neʼe ma tau ki Long Beach, ʼi Californie, pea neʼe ma nonofo ai mo taku faʼe. ʼI tama ʼosi maʼuʼuli ʼi te tahi fenua lolotoga taʼu e ʼuafulu, neʼe mole ma ʼiloʼi peʼe feafeaʼi he fakaʼaluʼalu ʼo te ʼaluʼaga ʼaia. Neʼe ʼau kamata taku gāue ko te fai lomilomi, pea neʼe ma maʼuʼuli ʼaki te gāue ʼaia. Neʼe foaki e te puleʼaga ʼo Californie te kogafale maʼa Christine ʼi te lopitali, kae ʼi te ʼaho fuli neʼe lēsili tana gaʼegaʼe koteʼuhi neʼe fia faitoʼo ia ia e te ʼu tōketā ʼaki te toto. Neʼe mole kei ma ʼiloʼi he puleʼaki, pea neʼe ma kolekole kia Sehova ke ina takitaki māua.

ʼI te tahi hili hoʼatā ʼi taku ʼalu ʼo fai faka mafola, neʼe ʼau sio ki te fale ʼo te tōketā, pea neʼe ʼau manatu ke ʼau ʼalu muʼa kiai. Neʼe ʼamanaki ʼalu te tōketā ki tona ʼapi, kae neʼe ina tali ke ʼau hū age ki tona pilō, pea neʼe ma fai palalau ai lolotoga hola e lua. Pea neʼe ina ʼui fēnei mai: “ ʼE ʼau leleiʼia takolua gāue faka misionea, pea ʼe ʼau faitoʼo anai tou ʼohoana kae mole totogi pea ʼe mole fakaʼaogaʼi anai te toto.” Neʼe hage neʼe mole ʼau fia tui ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau logo kiai.

Ko te tōketā agalelei ʼaia, ʼaē neʼe ko he tōketā maʼuhiga, neʼe ina ʼave ia Christine ki te lopitali ʼaē neʼe gāue ai, pea ʼaki tana tokaga ki ai, neʼe lelei ai te mahaki ʼo Christine. Neʼe ma fakafetaʼi ʼaupito kia Sehova ʼi tana fakahā mai kia māua te ala ʼaē neʼe tonu ke ma ʼolo ai ʼi te temi faigataʼa ʼaia!

Ko He ʼu Fakatuʼutuʼu Foʼou

ʼI te māmālohi mai ʼa Christine, neʼe ma pionie pea neʼe ma fiafia ʼi te tokoni ki te ʼu hahaʼi tokolahi ʼi Long Beach ke nātou liliu ko he kau tauhi kia Sehova. ʼI te 1982 neʼe kole mai ke ma fai te gāue feʼaluʼaki ʼi Amelika. Neʼe ma fakafetaʼi kia Sehova ʼi te ʼaho fuli ʼi tana toe fakaʼaogaʼi māua ki te gāue feʼaluʼaki—pea neʼe ma leleiʼia te faʼahiga gāue ʼaia. Neʼe ma gāue ʼi Californie pea mo Nouvelle-Angleterre, ʼi te silikosikilipisio ʼaia neʼe ʼi ai te ʼu kokelekasio lea faka Potukalia. Ki muli age neʼe kau ai mo te ʼu motu ʼo Bermudes.

ʼOsi te ʼu taʼu fīmālie e fā, pea neʼe toe hinoʼi māua ki te tahi gāue. Neʼe fakaafe māua ke ma pionie makehe ʼi he koga meʼa ʼe ma loto kiai. Logope neʼe ma lotomamahi ʼi te mavae ʼi te gāue feʼaluʼaki, kae neʼe ma lotomālohi ke hoko atu tama gāue ʼi te fakatuʼutuʼu foʼou ʼaenī kia māua. Kae ke ma gāue ʼifea? ʼI te gāue feʼaluʼaki, neʼe ʼau tokagaʼi neʼe ʼaoga he tokoni ki te kokelekasio lea faka Potukalia ʼi New Bedford, ʼi Massachusetts—pea neʼe ma ʼolo ai ki te koga meʼa ʼaia.

ʼI tama tau kiai, neʼe fai e te kokelekasio he lafeti lahi moʼo tali ʼo māua. Neʼe malave ʼaupito te faʼahi ʼaia kia māua pea neʼe ma fetāgihi. Neʼe tali fakalelei e te kiʼi taumatuʼa mo ʼana ʼu tamaliki e lua ke ma nonofo iō nātou ʼo kaku ki te hoki maʼu ʼo homā kogafale. Neʼe tapuakina moʼoni e Sehova tamā gāue pionie makehe ʼaia ʼo laka ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ma ʼamanaki kiai. Talu mai te 1986 neʼe ma tokoni ki te toko 40 hahaʼi ʼo te kolo ʼaia ke nātou liliu ko he kau Fakamoʼoni. Ko tomā famili fakalaumālie ʼaia. Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼau fiafia heʼe ʼau sio ki te tuputupu ʼo te ʼu tēhina ʼo te koga meʼa ʼo liliu ko te ʼu tagata taupau ʼo te faga ōvi. Neʼe hage pe ko he gāue ʼi te telituale faka misionea ʼe maʼu ai tona ʼu fua.

Ka ma manatuʼi te ʼu taʼu ki muʼa atu, ʼe ma fakafiafia ʼi tama tauhi kia Sehova talu mai tomā temi tūpulaga, pea mo tama maʼuliʼi te moʼoni ʼi te temi fuli pe. ʼE moʼoni, kua ma matutuʼa nei pea mo mahamahaki, kae ʼe kei ma lotomālohi pea mo fiafia ʼi te hoko atu ʼi te ala ʼo Sehova.

[Paki ʼo te pasina 26]

ʼI tamā hoki tau mai ki Rio de Janeiro

[Paki ʼo te pasina 28]

Tomā famili fakalaumālie ʼi New Bedford, ʼi Massachusetts

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae