Ko Te Palalau Ki Te ʼu Meʼa Fakalaumālie ʼe Lagalaga
“Ke ʼaua naʼa haʼu he lea ʼuli mai tokotou gutu, kae ko he ʼu lea ʼe lelei moʼo fakaloto mālohiʼi mokā ʼe ʼaoga, ke feala hona ʼaoga kia nātou ʼaē ʼe fagono kiai.”—Efeso 4:29, MN.
1, 2. (a) He koʼe ʼe maʼuhiga te fealagia ʼa te tagata ke palalau? (b) ʼE loto e te kau kaugana ʼa Sehova ke nātou fakaʼaogaʼi feafeaʼi tonatou ʼalelo?
“KO TE fealagia ʼa te tagata ke palalau ʼe ko he meʼa fakalilo; ko he meʼa ʼofa ia mai te ʼAtua, ko he milakulo.” Ko te ʼu palalau ʼaia neʼe tohi e te tagata fai tikisionalio ko Ludwig Koehler. ʼE lagi tou meʼa noaʼi te meʼa ʼofa maʼuhiga ʼaia mai te ʼAtua. (Sakopo 1:17) Kae koutou fakakaukauʼi age muʼa te meʼa maʼuhiga ʼaē ʼe puli mokā ko he tahi ʼe tou ʼoʼofa ai ʼe mole kei lava palalau lelei heʼe kau ʼi te mahaki ʼo te ʼuto. ʼE ʼui fēnei e Joan, ʼaē neʼe hoko te meʼa feiā ki tona ʼohoana: “Neʼe ma felogoi lelei ʼaupito. ʼE lahi ʼaupito taku fia fai palalau mo ia!”
2 ʼAki te ʼu fai palalau ʼe feala ke tupu ai he ʼu fakakaumeʼa, mo fakatokatoka he ʼu femahinohalaʼaki, mo fakaloto mālohi ia ia ʼaē ʼe lotovaivai, mo fakatuputupu te tui, pea mo fua lelei ki te maʼuli—kae ʼe mole hoko tuʼumaʼu te ʼu meʼa ʼaia. Neʼe tohi fēnei e te Hau poto ko Salomone: “ ʼE ʼi ai ia ia ʼaē ʼe palalau vale ohage ko he tā ʼaki he heletā, kae ko te ʼalelo ʼo te kau popoto ʼe ko he fakamālōlō ia.” (Tāʼaga Lea 12:18) ʼI totatou ʼuhiga kau kaugana ʼa Sehova, ʼi tatatou ʼu fai palalau ʼe tou loto ke maʼu e te hahaʼi he loto fīmālie pea mo he fakaloto mālohi, kae mole tou loto ke fakatupu mamahi pea mo maumauʼi. ʼE tou toe fia fakaʼaogaʼi totatou ʼalelo moʼo fakavikiviki kia Sehova, ʼi tatatou fai faka mafola ki te hahaʼi pea mo tatatou fai palalau ʼi totatou loto fale. Neʼe hiva fēnei te tagata fai pesalemo: “ ʼI te ʼAtua ʼe mātou fia fai he ʼu fakavikiviki ʼi te ʼaho katoa, pea mo vikiʼi tou huafa ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi honatou gataʼaga.”—Pesalemo 44:8.
3, 4. (a) Koteā te fihifihia ʼe tonu ke tou tauʼi fuli ʼo ʼuhiga mo te palalau? (b) He koʼe ʼe maʼuhiga te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ʼui?
3 Neʼe fakatokaga e te tisipulo ko Sakopo ko “te ʼalelo, ʼe mole he tahi ʼi te tagata ʼe feala ke ina puleʼi.” ʼE ina fakamanatuʼi mai fēnei: “ ʼE lahi te ʼu lakaga ʼe tou tūkia fuli ai. Kapau ʼe mole tūkia he tahi ʼi tana ʼu palalau, pea ʼe ko he tagata haohaoa ia, pea ʼe feala hana lolomi ia tona sino katoa.” (Sakopo 3:2, 8, MN ) ʼE mole he tahi ia tatou ʼe haohaoa. Tatau aipe peʼe tou fia fai he ʼu palalau lelei, kae ʼe mole fakaloto mālohi tuʼumaʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ʼui, peʼe mole ina fakavikiviki tuʼumaʼu totatou Tupuʼaga. Koia ʼe tonu ai ke tou tokakaga ki te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “I te aho o te fakamau, e maua te tagata fuape ke ina fakatonuhia te u lea noa fuape e ina puaki anai. Koteuhi e fakatonuhia anai koe i au lea, pea i au lea e tautea anai koe.” (Mateo 12:36, 37) Ei, ʼe fakamāu anai tatou e te ʼAtua moʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼu palalau ʼaē ʼe tou fai.
4 Ko te meʼa ʼaē ʼe lelei ke tou fai ke mole tou palalau kovi, ʼe ko te fakatuputupu ia te agamāhani ʼaē ke tou palalau ki he ʼu manatu fakalaumālie. ʼE vakaʼi anai ʼi te alatike ʼaenī peʼe lava feafeaʼi hatatou fai te meʼa ʼaia, koteā te ʼu faʼahi ʼaē ʼe feala ke tou palalau kiai, pea mo te ʼu lelei ʼaē ʼe tou maʼu mai he ʼu fai palalau fakaloto mālohi.
Tou Tokakaga Ki Te Loto
5. He koʼe ʼe maʼuhiga te loto moʼo fakatuputupu he ʼu fai palalau ʼe fakaloto mālohi?
5 Ke tou māhani ʼi te fai palalau ki he ʼu meʼa fakaloto mālohi, ʼe tonu ʼuluaki ke tou fakamoʼoni ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou palalau kiai ʼe nātou fakahā te ʼu meʼa ʼaē ʼi totatou loto. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “E puaki mai e te gutu te mea ae e fonu i te loto.” (Mateo 12:34) ʼI tona fakanounou, ʼe tou leleiʼia tatatou palalau ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga kia tatou. Koia ʼe tonu ke tou feʼekeʼaki fēnei: ‘ ʼI taku ʼu fai palalau, koteā ʼaē ʼe ina fakahā ʼo ʼuhiga mo toku loto? Ka ʼau fakatahi mo toku famili peʼe ko he ʼu Kilisitiano, ʼe ʼau palalau tāfito koa ki he ʼu manatu fakalaumālie peʼe ʼau palalau tuʼumaʼu pe ʼau ki te ʼu faigaoʼi, te ʼu mutuʼi meʼa, te ʼu ʼata, te meʼa kai, te ʼu meʼa foʼou ʼaē neʼe ʼau toʼo fakamuli, peʼe ko he tahi ʼu meʼa ʼe mole maʼuhiga?’ Lagi mole tou tokagaʼi, kae ko totatou maʼuli pea mo tatatou ʼu manatu kua lagi tokaga tāfito pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole maʼuhiga. Kapau ʼe tou fetogi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fakamuʼamuʼa, pea ʼe hikihiki ai anai tatatou ʼu fai palalau pea mo totatou maʼuli.—Filipe 1:10.
6. Koteā te ʼaoga ʼo te metitasio ʼi tatatou ʼu fai palalau?
6 Ko te metitasio ʼe toe tokoni mai ki te hikihiki ʼo tatatou ʼu palalau. Kapau ʼe tou faiga lahi ke tou fakakaukauʼi he ʼu meʼa fakalaumālie, pea ʼe tou palalau pe anai ki te ʼu meʼa fakalaumālie. Neʼe sio te Hau ko Tavite ki te pikipikiga ʼo te ʼu faʼahi ʼaia e lua. Neʼe ina hiva fēnei: “Ke liliu te ʼu palalau ʼo toku gutu pea mo te metitasio ʼo toku loto ʼo lave lelei ʼi muʼa ia te koe, Ê Sehova.” (Pesalemo 19:14) Pea neʼe ʼui fēnei e te tagata fai pesalemo ko Asafe: “Ei, ʼe ʼau metitasio anai ki [te] ʼu gāue fuli [ʼa te ʼAtua], pea ʼe ʼau tokagaʼi anai tau ʼu faʼahiga aga.” (Pesalemo 77:12) Ko te loto pea mo te ʼatamai ʼaē ʼe tokaga tāfito ki te ʼu moʼoni ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe lahi anai tana palalau ki he ʼu manatu ʼe tau ke fakavikiviki. Ko Selemia neʼe mole feala ke ina tātāʼofi tana palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe akoʼi age e Sehova. (Selemia 20:9) ʼE tou fai anai mo tatou te faʼahi ʼaia, mo kapau ʼe tou fakakaukauʼi tuʼumaʼu he ʼu manatu fakalaumālie.—1 Timoteo 4:15.
7, 8. Koteā te ʼu faʼahi ʼaē ʼe lelei ke tou palalau kiai moʼo fakaloto mālohi?
7 Kapau ʼe tou maʼu he ʼu agamāhani lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie, pea ʼe tou maʼu ai he ʼu tuʼuga manatu fakaloto mālohi ke tou palalau kiai. (Filipe 3:16) Ko te ʼu fakatahi, te ʼu fono ʼo te kokelekasio, te ʼu tohi, pea mo te vaega Tohi-Tapu ʼo te ʼaho fuli pea mo tona fakamatala, ʼe ko he ʼu meʼa maʼuhiga ʼaia ʼe feala ke tou palalau kiai mo ʼihi. (Mateo 13:52) Pea ʼe fakaloto mālohi lahi te ʼu fakamatala ʼaē ʼe tou fai ʼo ʼuhiga mo tatatou fai faka mafola!
8 Ko te Hau ko Salomone neʼe ōfo ʼi te ʼu fuʼu ʼakau kehekehe, mo te ʼu manu, mo te ʼu misi, pea mo te ʼu ika ʼaē neʼe mamata kiai ʼi Iselaele. (1 Hau 4:33) Neʼe ina leleiʼia te palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu gāue ʼaē neʼe fai e te ʼAtua. ʼE feala ke tou fai feiā mo tatou. ʼE leleiʼia e te kau kaugana ʼa Sehova tanatou fai palalau ki he ʼu tuʼuga meʼa kehekehe, kae ko te hahaʼi ʼaē ʼe manatu fakalaumālie ʼe nātou leleiʼia tuʼumaʼu te fai palalau ki he ʼu faʼahi fakalaumālie.—1 Kolonito 2:13.
“Koutou Haga Tokagaʼi Te ʼu Meʼa ʼAia”
9. Koteā te tokoni ʼaē neʼe fai e Paulo ki te kau Filipe?
9 Tatau aipe peʼe koteā te ʼu faʼahi ʼaē ʼe tou fai palalau kiai, kae ʼe fakaloto mālohi anai mo kapau ʼe mulimuli tatatou ʼu fai palalau ʼaia ki te tokoni ʼaē neʼe fai e te ʼapositolo ko Paulo ki te kokelekasio ʼo Filipe. Neʼe ina tohi fēnei: “Ko meʼa fuli ʼe moʼoni, ko meʼa fuli ʼe tau mo he fakaʼapaʼapa, ko meʼa fuli ʼe faitotonu, ko meʼa fuli ʼe maʼa, ko meʼa fuli ʼe fakavikiviki, ko meʼa fuli ʼe lelei hona talanoaʼi, kapau ʼe ʼi ai he faʼahiga vilitute pea kapau ʼe ʼi ai he meʼa ʼe tau ke vikiʼi, koutou haga tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaia.” (Filipe 4:8, MN ) Ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai ia Paulo neʼe maʼuhiga ʼaupito, koia neʼe ina ʼui ai “koutou haga tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaia.” ʼE tonu ke fonu te ʼu meʼa ʼaia ʼi totatou ʼatamai pea mo totatou loto. Koia ʼaki tatatou vakaʼi te ʼu faʼahi takitahi ʼaia e valu ʼaē neʼe tala e Paulo, tou vakaʼi peʼe lava tokoni feafeaʼi ki tatatou ʼu fai palalau.
10. ʼE tou lava palalau feafeaʼi ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe moʼoni?
10 Ko te meʼa ʼaē ʼe moʼoni ʼe mole faka ʼuhiga pe ki he manatu ʼe totonu, peʼe mole ko he loi. Kae faka ʼuhiga ki he meʼa ʼe feala hatatou falala kiai, ohage ko te moʼoni ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. Koia, ka tou palalau ki te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe malave kia tatou, mo te ʼu akonaki peʼe ko te ʼu kiʼi fai palalau ʼi te fono ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi ai ia tatou, peʼe ko he ʼu tokoni ʼo te Tohi-Tapu ʼaē neʼe tokoni mai kia tatou, ʼe tou tokagaʼi ai te ʼu meʼa ʼaē ʼe moʼoni. ʼI te tahi faʼahi, ʼe tou līaki “te meʼa ʼaē ʼe higoaʼi hala ‘ko te ʼatamai mālama’ ” ʼaē ʼe hage ʼe moʼoni. (1 Timoteo 6:20, MN ) Pea ʼe mole tou fai fatufatu anai peʼe tou fakamatala anai he ʼu meʼa neʼe ʼui neʼe hoko kae mole tou ʼiloʼi peʼe moʼoni peʼe kailoa.
11. Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tau mo te fakaʼapaʼapa ʼe feala ke tou palalau kiai?
11 Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tau mo te fakaʼapaʼapa ʼe ko he ʼu meʼa ʼe maʼuhiga, ʼe mole ko he ʼu kiʼi meʼa noa. ʼE faka ʼuhiga ki totatou minisitelio faka Kilisitiano, mo te ʼu temi fakamataku ʼaē ʼe tou maʼuʼuli ai, pea mo te maʼua ʼaē kia tatou ke tou taupau he aga ʼe lelei. Ka tou palalau ki te ʼu meʼa maʼuhiga ʼaia, pea ʼe fakaloto mālohiʼi ai tatatou fakatotonu ʼaē ke tou nonofo ʼalaʼala, mo nonofo agatonu, pea mo tou haga faka mafola te logo lelei. Koia, ko te ʼu meʼa neʼe hoko ʼi totatou minisitelio pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fakamanatuʼi mai kua tou maʼuʼuli ʼi te ʼu ʼaho fakamuli, ʼe ko he ʼu tuʼuga manatu ʼaia moʼo fai ʼaki he ʼu fai palalau fakaloto mālohi.—Gaue 14:27; 2 Timoteo 3:1-5;
12. ʼO ʼuhiga mo te tokoni ʼa Paulo ke tou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe faitotonu pea mo maʼa, koteā ʼaē ʼe mole tonu ke tou palalau kiai?
12 Ko te kupu faitotonu ʼe faka ʼuhiga ki he meʼa ʼe totonu kia mata ʼo te ʼAtua—ʼe ʼalutahi mo tana ʼu lekula. Ko te maʼa ʼe ko te maʼa ʼi te faʼahi ʼo te fakakaukau pea mo te aga. Ko te tauvele, mo te ʼu fakahuahua heʼeʼaoga peʼe ko te fai palalau kovi ki te ʼu felāveʼi fakasino, ʼe mole tonu ke kau ki tatatou ʼu fai palalau. (Efeso 5:3; Kolose 3:8) ʼI te fale gāue peʼe ʼi te faleako, ko te kau Kilisitiano ʼaē ʼe aga fakapotopoto ʼe nātou mavae mokā kamata palalau te hahaʼi ki te ʼu meʼa ʼaia.
13. Koutou tuku mai he ʼu faʼifaʼitaki ʼo he ʼu fai palalau ʼe faka ʼuhiga tāfito ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei ke tou talanoa kiai.
13 ʼI te tokoni ʼa Paulo ke tou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakavikiviki, neʼe manatu ia ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe leleiʼia, peʼe ʼofaina, ʼe mole hage ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina fakatupu te fehiʼa, te kē, peʼe ko te ʼu fihi. Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei hona talanoaʼi ʼe ko he manatu ʼe tau mo feʼauga ke tou palalau kiai. ʼE feala ke faka ʼuhiga ki te ʼu fakamatala ʼo te maʼuli ʼo te ʼu tēhina mo tuagaʼane agatonu, ʼaē ʼe tuʼu ʼi Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous ! He koʼe koa ʼe mole koutou fakamatala te ʼu meʼa ʼaē neʼe koutou logoʼi ʼi takotou ʼosi lau te ʼu alatike fakaloto mālohi ʼaia ki tatatou tui? Pea ʼe ko he meʼa fakaloto mālohi lahi tatatou logo ki te ʼu gāue fakalaumālie neʼe fai e ʼihi! Ko te ʼu fai palalau ʼaia ʼe nātou fakatupu te ʼofa pea mo te logo tahi ʼi te kokelekasio.
14. (a) Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke tou maʼu te vilitute? (b) ʼE lava feafeaʼi ke tou palalau ki he ʼu meʼa ʼe tau mo te fakavikiviki?
14 ʼE talanoa ia Paulo ki “he faʼahiga vilitute.” Ko te vilitute ʼe ko te aga ʼaē ʼe lelei ʼaupito ke fai. ʼE tonu ke tou tokakaga ke takitaki tuʼumaʼu tatatou ʼu fai palalau ʼaki te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu, pea ke mole fakamamaʼo mai te meʼa ʼaē ʼe faitotonu, mo maʼa, pea mo vilitute. Ko he meʼa ʼe tau ke vikiʼi ko tona faka ʼuhiga ko he meʼa ʼe “feala ke vikiʼi.” Kapau ʼe koutou logo ki he akonaki lelei peʼe koutou tokagaʼi he faʼifaʼitaki ʼo he tahi ʼe agatonu ʼi te kokelekasio, koutou palalau kiai—kia ia ʼaē neʼe ina fai te akonaki peʼe ki ʼihi atu. Neʼe tau vikiʼi e te ʼapositolo ko Paulo te ʼu kalitate lelei ʼo te kau Kilisitiano ʼaē neʼe kaugā atolasio mo ia. (Loma 16:12; Filipe 2:19-22; Filemone 4-7) Pea ʼe mahino ia, ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatupu e totatou Tupuʼaga ʼe tau moʼoni ke fakavikiviki. ʼE tou maʼu ai he ʼu tuʼuga manatu ki he ʼu fai palalau fakaloto mālohi.—Tāʼaga Lea 6:6-8; 20:12; 26:2.
Tou Fai Palalau Ki He ʼu Meʼa Fakaloto Mālohi
15. Koteā te fakatotonu faka Tohi-Tapu ʼe fakamaʼua ai ki te ʼu mātuʼa ke nātou fai palalau mo tanatou fānau ki he ʼu manatu ʼaoga?
15 ʼE ʼui fēnei ia Teutalonome 6:6, 7: “Ko te ʼu folafola ʼaenī ʼaē ʼe ʼau fakatotonu atu kia te koe ʼi te ʼaho nei, ʼe tonu anai ke nofo ʼi tou loto; pea ʼe tonu anai ke ke akoʼi ki tou foha pea mo ke talanoa kiai mokā ke heka anai ʼi tou loto fale, mokā ke haʼele anai ʼi te ala, mokā ke takoto anai, pea mokā ke tuʼu ake anai.” ʼE hā lelei mai ʼi te fakatotonu ʼaia, ko te maʼua ʼa te ʼu mātuʼa ke nātou fai palalau mo tanatou ʼu fānau ki he ʼu manatu ʼe ʼaoga pea mo fakalaumālie.
16, 17. Koteā ʼaē ʼe feala ke ako e te ʼu mātuʼa Kilisitiano mai te ʼu faʼifaʼitaki ʼo Sehova pea mo Apalahamo?
16 ʼE feala ke tou fakakaukauʼi te ʼu fai palalau loaloaga ʼa Sesu pea mo tona Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo, ʼo ʼuhiga mo tana gāue ʼaē neʼe tonu ke ina fakahoko ʼi te kele. Neʼe ʼui fēnei e Sesu ki tana kau tisipulo: “Nee tuku mai kia te au, e ia ae nee ina fekaui mai au, te fekau ke au fakaha atu pea mo folafola ki ai.” (Soane 12:49; Teutalonome 18:18) Ko te pateliaka ko Apalahamo neʼe lagi fai palalau mo tona foha ko Isaake lolotoga ni ʼu hola ʼo ʼuhiga mo te tapuakinaʼi e Sehova ia nātou pea mo tanatou ʼu kui. ʼE mahino ia ko te ʼu fai palalau ʼaia neʼe nātou tokoni kia Sesu pea mo Isaake ke nā fakalogo ʼaki he agavaivai ki te finegalo ʼo te ʼAtua.—Senesi 22:7-9; Mateo 26:39.
17 ʼE toe ʼaoga ki tatatou ʼu fānau he ʼu fai palalau fakaloto mālohi. ʼE tonu ke maʼu e te ʼu mātuʼa he temi ke nātou fai palalau ai mo tanatou fānau, logola tonatou maʼumaʼua ʼaupito. Kapau ʼe feala, he koʼe koa ʼe mole koutou fakatuʼutuʼu ke koutou kakai fakatahi faka famili, ʼo fai tuʼa tahi ʼi te ʼaho? Lolotoga te ʼu temi kai ʼaia pea mokā kua ʼosi, ʼe koutou maʼu anai he ʼu faigamālie ki he ʼu fai palalau fakaloto mālohi, ʼe feala ke liliu ko he ʼu faʼahi maʼuhiga maʼa te maʼuli fakalaumālie ʼo te famili.
18. Koutou fakamatala te hisitolia ʼe fakahā ai te ʼu fua lelei ʼo he felogoi lelei ʼa te ʼu mātuʼa mo tanatou fānau.
18 Ko Alejandro, neʼe pionie ʼi tona taʼu 20, ʼe ina manatuʼi te ʼu faʼahi neʼe lotolotolua ai ʼi tona taʼu 14. ʼE ina fakamatala fēnei: “ ʼUhi ko toku ʼu kaumeʼa ʼi te faleako pea mo te hahaʼi faiako, neʼe mole ʼau tui papau peʼe maʼuli moʼoni ia te ʼAtua pea mo te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe lahi te ʼu hola neʼe faiga ai taku ʼu mātuʼa ʼaki he faʼa kātaki ke nā fakamahino mai ia te ʼu faʼahi ʼaia. Ko te ʼu fai palalau ʼaia neʼe tokoni mai kia ʼau ke ʼau pulihi taku ʼu manatu lotolotolua ʼi te temi faigataʼa ʼaia, pea mo ʼau fai he puleʼaki lelei ʼi toku maʼuli.” Pea kua feafeaʼi ʼi te temi nei? ʼE hoko atu fēnei e Alejandro: “ ʼE kei ʼau maʼuli mo taku ʼu mātuʼa. Kae ʼuhi ʼaē heʼe mātou maʼumaʼua ʼaupito, ʼe faigataʼa ai kia ʼau mo taku tāmai ke ma fai palalau. Koia ʼe ma kakai fakatahi ai ʼi tona fale gāue tuʼa tahi ʼi te vāhaʼa. Neʼe maʼuhiga ʼaupito kia ʼau te ʼu fai palalau ʼaia.”
19. He koʼe ʼe ʼaoga kia tatou fuli ke tou palalau ki he ʼu manatu fakalaumālie?
19 ʼE mole tonu koa la ke toe maʼuhiga age kia tatou te ʼu fealagia ʼaē ke tou fai palalau ai mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ki he ʼu manatu fakalaumālie? ʼE tou maʼu te ʼu faigamālie ʼaia ʼi te ʼu fono, mokā tou fai faka mafola pea mokā tou fakatahitahi ki he kiʼi fakafiafia pea mokā tou folau. Neʼe fakaʼamu ia Paulo ke palalau mo te kau Kilisitiano ʼo Loma. Neʼe ina tohi fēnei kia nātou: “ ʼE ʼau fakaʼamu mālohi ke ʼau sio kia koutou, ke ʼau foaki atu kia koutou he meʼa ʼofa fakalaumālie moʼo fakaloto mālohiʼi ʼo koutou; peʼe ke ia koutou he fefakaloto mālohiʼaki, ʼo tahi lotomālohi ʼi te tui ʼa he tahi kehe, ʼa koutou pea mo ʼau.” (Loma 1:11, 12, MN ) ʼE ʼui fēnei e Johannes, ko he tuagaʼane kua finematuʼa: “Ko te fai palalau mo he kau Kilisitiano ki he ʼu manatu fakalaumālie ʼe ina fakafimālie ʼaupito ʼau. ʼE ina fakamāfana te loto pea mo fakamaʼamaʼa totatou ʼu faigataʼaʼia. ʼE ʼau faʼa kole ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane kua matutuʼa ke nātou fakamatala mai tonatou maʼuli pea mo te ʼu faʼahi ʼaē neʼe nātou nonofo agatonu ai. ʼAki te ʼu taʼu, neʼe kua ʼau palalau mo te tokolahi, pea ko nātou takitokotahi neʼe nātou vaevae mo ʼau tonatou poto peʼe ko he fakamahino, pea kua lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼaē kua ʼau ako ʼi toku maʼuli.”
20. Koteā ʼaē ʼe feala ke koutou fai mokā koutou felāveʼi mo he tahi ʼe umiuminoa?
20 E feafeaʼi mo kapau ko he tahi ʼe hage ʼe mole fia palalau mokā koutou talanoa ki he manatu fakalaumālie? ʼAua naʼa koutou lotovaivai. ʼE lagi feala ke koutou maʼu he tahi temi faigamālie ki muli age. Neʼe tohi fēnei e Salomone: “Ohage ko he ʼu foʼi ʼapo aulo ʼi he pa siliva neʼe togi, ʼe toe feiā aipe mo he palalau ʼe fai ʼi tona lakaga totonu.” (Tāʼaga Lea 25:11) Koutou lotomahino kia nātou ʼaē ʼe umiuminoa. “Ko te tokoni ʼaē ʼi te loto ʼo te tagata ʼe hage he ʼu vai loloto, kae ʼe ko te tagata ʼaē ʼe fakasiosio tonu ʼaē ka ina ʼohu anai te vai ʼaē ʼi loto.”a (Tāʼaga Lea 20:5) Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga, ʼaua naʼa koutou tuku te aga ʼa ʼihi ke ina tāʼofi koutou ke koutou palalau ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe malave ki tokotou loto.
ʼE Fua Lelei Te ʼu Fai Palalau Ki He ʼu Manatu Fakalaumālie
21, 22. Koteā te ʼu fua lelei ʼe tou maʼu mokā tou fai palalau ki he ʼu manatu fakalaumālie?
21 Neʼe tokoni fēnei ia Paulo: “Ke ʼaua naʼa haʼu he lea ʼuli mai tokotou gutu, kae ko he ʼu lea ʼe lelei moʼo fakaloto mālohiʼi mokā ʼe ʼaoga, ke feala hona ʼaoga kia nātou ʼaē ʼe fagono kiai.” (Efeso 4:29, MN; Loma 10:10) ʼE lagi tonu ke tou faiga lahi ke tou palalau ki he ʼu manatu ʼe fakaloto mālohi, kae ʼe lahi ʼaupito te ʼu fua lelei. Ko tatatou palalau ʼaē ki he ʼu manatu fakalaumālie ʼe feala ai ke tou vaevae tatatou tui mo te hahaʼi pea mo fakaloto mālohiʼi totatou ʼu tēhina.
22 Koia tou fakaʼaogaʼi te fealagia ʼaē ke tou palalau moʼo fakaloto mālohiʼi ʼihi pea mo fakavikiviki ki te ʼAtua. Ko te ʼu fai palalau ʼaia ʼe fakatupu fiafia kia tatou pea mo fakaloto mālohiʼi te hahaʼi. Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga, ʼe fiafia anai te loto ʼo Sehova heʼe tokaga ki tatatou ʼu fai palalau, pea ʼe fiafia mokā tou palalau ki he ʼu meʼa ʼe lelei. (Pesalemo 139:4; Tāʼaga Lea 27:11) Ka tou fai palalau ki he ʼu manatu fakalaumālie, pea ʼe feala ke tou tui papau ʼe mole galoʼi anai tatou e Sehova. ʼO ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe nātou tauhi kia Sehova ia ʼaho nei, ʼe ʼui fēnei e te Tohi-Tapu: “ ʼI te temi ʼaia, ko nātou ʼaē ʼe manavasiʼi kia Sehova neʼe nātou fefaipalalauʼaki, ʼo tahi fai palalau mo tona kaumeʼa, pea neʼe tokagaʼi e Sehova pea mo fakalogo. Pea neʼe ʼi ai te tohi fakamanatu neʼe kamata tohi ʼi ʼona muʼa maʼa nātou ʼaē ʼe manavasiʼi kia Sehova pea mo nātou ʼaē ʼe nātou manatuʼi tona huafa.” (Malakia 3:16; 4:5) ʼE maʼuhiga ʼaupito ke fakaloto mālohi tatatou ʼu fai palalau ʼi te faʼahi fakalaumālie!
[Kiʼi nota]
a Ko ʼihi ʼu vai keli ʼi Iselaele neʼe loloto ʼaupito. ʼI Kipeone, neʼe maʼu e te ʼu tagata alekeolosia te tane vai neʼe meta 25 tona loloto. Neʼe ʼi ai te tuʼuga, pea neʼe feala ai ki te hahaʼi ke nātou hihifo ʼo ʼohu mai ai te vai.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?
• ʼI tatatou ʼu fai palalau, koteā ʼaē ʼe hā ai ʼo ʼuhiga mo tatou?
• Koteā te ʼu meʼa fakaloto mālohi ʼe feala ke tou palalau kiai?
• He koʼe ʼe maʼuhiga te ʼu fai palalau ʼi te loto famili pea mo te kokelekasio faka Kilisitiano?
• Koteā te ʼu fua lelei ʼaē ʼe tou maʼu mai he ʼu fai palalau fakaloto mālohi?
[Paki ʼo te pasina 12]
Ko te ʼu fai palalau fakaloto mālohi ʼe fakatafito kia . . .
“meʼa fuli ʼe moʼoni”
“meʼa fuli ʼe tau mo he fakaʼapaʼapa”
“meʼa fuli ʼe fakavikiviki”
“meʼa fuli ʼe lelei hona talanoaʼi”
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Video cover, Stalin: U.S. Army photo; Creator book cover, Eagle Nebula: J. Hester and P. Scowen (AZ State Univ.), NASA
[Paki ʼo te pasina 13]
Ko te ʼu temi kai ʼe ko he ʼu faigamālie lelei ʼaia moʼo fai palalau ki he ʼu manatu fakalaumālie