ʼE Feala Koa Hau “Haʼu Ki Masetonia”?
1. Koteā te tupuʼaga ʼo te ʼalu ʼa Paulo pea mo tona ʼu kau fagona ki Masetonia?
1 ʼI te taʼu 49 ʼo totatou temi, neʼe mavae te ʼapositolo ko Paulo mai Atiokia te kolo ʼo Silia moʼo fai tana lua folau fakamisionea. Neʼe ko tana fakatuʼutuʼu ko te ʼaʼahi ʼo Efesi pea mo te tahi ʼu kolo ʼi Asia Veliveli. Kae neʼe ina maʼu ia te takitaki fakalaumālie ʼe ina fakaafe ia ia ke ʼalu ki Masetonia. Neʼe tali fakafiafia e ia pea mo tona ʼu kau fagona, pea neʼe natou maʼu ia te pilivilēsio ʼaē ko te fakatuʼu ʼo te ʼu ʼuluaki kōkelekāsio ʼi te potu fenua ʼaia. (Gāue 16:9, 10; 17:1, 2, 4) Iā ʼaho nei, ʼe ʼaoga ki ʼihi potu ʼo te mālamanei ke ʼi ai hona ʼu tagata gāue ki te taʼukai. (Mat. 9:37, 38) ʼE feala koa ke kotou tokoni ki te fakahoko ʼo te gāue ʼaia?
2. He koʼē neʼe mole manatu ʼihi ke natou folau ki he tahi fenua?
2 ʼE lagi feala pe ke kotou maʼu te loto misionea ʼo Paulo, kae lagi heʼeki kotou fakakaukau fakamālotoloto ke kotou ʼolo ʼo nonofo ʼi he tahi fenua. Ohagē lā ko te ako ʼaē ʼi Kileate, ʼe lagi ʼe ke manatu ʼe mole feala kiā koe, ʼuhi he kua ke matuʼa, peʼe ko koe ko he tuagaʼane ʼe selipatea, peʼe ko koe ʼe kei ke tamasiʼi. ʼE lagi mole heʼeki ke ʼamanaki ke ke ʼalu ki he tahi fenua, koteʼuhi ʼe lagi ke manatu ʼe mole feala anai ke ke ako he tahi lea. Peʼe lagi ko koe ko he matāpule ʼi te fenua ʼaenī neʼe ke haʼu ʼo kumi gāue pea ʼe ke tuʼania te toe liliu ki tou fenua. ʼI tau ʼosi fakakaukauʼi fuli te ʼu meʼa ʼaia ʼi te faikole, kua ke manatu ko te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe mole feala ke natou tāʼofi koe ke ke folau ki he tahi fenua ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola.
3. He koʼē ʼe mole fakamaʼua ia te ako fakamisionea ki te fai fakamafola ke lava lelei ʼi he tahi fenua?
3 ʼE Fakamaʼua Koa Ia Te Ako Fakamisionea? Koteā ʼaē neʼe feala ai kiā Paulo pea mo tona ʼu kau fagona ke lava lelei tanatou gāue? Koteʼuhi he neʼe natou fakatahi mo Sehova pea mo tona laumālie māʼoniʼoni. (2 Ko. 3:1-5) Kae tatau aipē pe neʼe mole tou maʼu he ako makehe, kae ʼe feala ke tou fai fakamafola ʼo lava lelei ʼi he tahi fenua kehe. Kae kotou manatuʼi neʼe kotou maʼu tuʼumaʼu aipē te ako ʼi te Ako Fakateokalatike pea mo te Fono Gāue. Kapau ko takotou fakatuʼutuʼu ke kotou kau ki te Ako ʼo Kileate peʼe ko he tahi age ako ʼe tatau mo ia, ko takotou folau ki he tahi fenua moʼo ʼahiʼahiʼi ia te gāue fakamisionea, ʼe ʼaoga anai kiā koutou mo kapau ʼe tali koutou ki te faʼahiga ako ʼaia.
4. He koʼē ʼe mole tonu ke sītuʼa te hahaʼi mātutuʼa ki te manatu ʼaē ke natou ʼolo ʼo fai fakamafola ʼi he tahi fenua?
4 Ia Nātou ʼAē Kua Mātutuʼa: Ko te hahaʼi mātutuʼa ʼaē ʼe fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼaē ʼe mole faʼa mahamahaki, ʼe feala ke natou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼaoga ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola. ʼE kua kotou letelete koa? Māʼia mo nātou ʼaē ʼe veliveli te kiʼi letelete ʼaē ʼe natou maʼu, ʼe feala ke natou maʼuli lelei ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe kei lagalaga fakaekonomika, koteʼuhi ʼe totogi lelei age te maʼuli pea mo te ʼu meʼa faitoʼo, ʼi tona fenua totonu ʼo ia.
5. Kotou fakamatala te faʼahi neʼe hoko ki te tehina kua letelete neʼe ʼalu ki te tahi fenua.
5 Ko te tehina kua letelete ʼo te fenua ʼe palalau Fakapilitānia, ʼe ko te tagata ʼāfea pea mo pioniē, neʼe ʼalu ki te fenua ʼi te potu Sautē-ʼEsitē ʼo Asia moʼo tokoni ki te kiʼi kūtuga fai fakamafola e toko 9 ʼe lea Fakapilitānia. Ko te kiʼi kūtuga ʼaia ʼe fai fakamafola ki te toko 30 000 hahaʼi matāpule ʼe māʼuʼuli ʼi te potu fenua ʼaia. Iā taʼu e lua, ko te toko 50 hahaʼi kua natou kau ki te ʼu fono. Neʼe tohi fēnei e te tehina: “ ʼI taku haʼu ki henī, neʼe au maʼu ai te ʼu tapuakina taulekaleka neʼe heʼeki au maʼu ʼi muʼa atu. ʼE mole au maʼu he temi feʼauga moʼo fakamatala māʼia pē lā mo he kiʼi koga veliveli ʼo te ʼu tapuakina ʼaia!”
6. Kotou fakamatala ia te meʼa neʼe hoko ki te tuagaʼane selipatea neʼe ʼalu ki te tahi fenua neʼe lahi ai te gāue fai fakamafola.
6 Te ʼu Tuagaʼane Selipatea: ʼE fakaʼaoga mālohi ʼe Sehova te ʼu tuagaʼane moʼo fakamafola te logo lelei ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola. (Pes. 68:11) Neʼe fakatuʼutuʼu te tuagaʼane selipatea ke ina fakalahi tona minisitelio ʼi te fenua kehe, kae neʼe tuʼania tana ʼu mātuʼa ʼo ʼuhiga mo ia naʼa hoko he meʼa kiā ia. Koia neʼe ina fili ai te fenua ʼe tokalelei ʼi te faʼahi fakapolitike pea mo te faʼahi fakaekonomika, neʼe faitohi ki te Petele, pea neʼe foaki age kiā ia ia te ʼu tokoni ʼe ʼaoga kiā ia. ʼI te ʼu taʼu e ono ʼaē neʼe nofo ai ʼi te fenua ʼaia, neʼe fiafia ai ʼi te lahi ʼo te ʼu tapuakina ʼaē neʼe ina maʼu. Neʼe ina tohi fēnei: “ ʼI toku ʼapi, neʼe lahi te ʼu fealagia neʼe au maʼu moʼo fai he ʼu ako Tohi-Tapu. Kae ko te gāue ʼi te potu fenua ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola, neʼe lahi te ʼu ako Tohi-Tapu neʼe au lava taki ai pea neʼe feala ai ke tuputupu ai toku ʼu fealagia faiako.”
7. Kotou fakamatala ia te meʼa neʼe hoko ki te fāmili neʼe ʼolo ki te tahi fenua neʼe lahi ai te gāue fai fakamafola.
7 Te ʼu Fāmili: Kapau ʼe ʼi ai hakotou ʼu tamaliki, ʼe feala koa ke fakatupu ʼaki ai he mole feala ʼo hakotou ʼolo ki he tahi fenua moʼo fakamafola ʼo te logo lelei? Ko te fāmili ko ana tamaliki ʼe toko lua, ʼe taʼu 8 pea mo taʼu 10, neʼe natou fakatotonu ke natou ʼahiʼahi ʼo folau ki te tahi fenua. Neʼe tohi fēnei e te faʼē te meʼa ʼaē neʼe hoko kiā nātou: “ ʼE mā loto fakafetaʼi ʼi te feala ʼaē ke mā taupau tamā ʼu tamaliki ʼi henī, koteʼuhi neʼe fakatahi tuʼumaʼu mo te kau pioniē makehe pea mo te ʼu misionea. Ko tomatou maʼuli neʼe tapuakina koteʼuhi he neʼe matou gāue ʼi te potu ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola.”
8. ʼE feala koa hata gāue ʼi he tahi fenua kae mole kita ako he tahi lea? Kotou fakamahino.
8 Te Faigataʼa ʼo Te Lea: Ko te manatu ʼaē ki te ako ʼo he tahi lea, ʼe ina tāʼofi koa ia kotou ke kotou ʼolo ki he tahi fenua? Ko takotou lea ʼe lagi fakaʼaoga ʼi te tahi ʼu fenua ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola. Ko te taumātuʼa ʼe palalau Fakapilitānia neʼe ʼolo ki te fenua ʼe palalau Fakasepania, heʼe ʼi ai te hahaʼi haʼu kaugamālie ʼe palalau Fakapilitānia. ʼI tana ʼosi maʼu ia te ʼu logo mai te Petele, ʼo ʼuhiga mo te ʼu kōkelekāsio kaugamālie ʼe natou lea Fakapilitānia pea mo ʼaoga he tokoni kiā natou, neʼe nā fili te kōkelekāsio e tahi pea neʼe nā ʼaʼahi tuʼa lua. Neʼe nā toe liliu ki tonā ʼapi pea neʼe nā fakasiʼisiʼi tana ʼu fai fakatau pea mo tānaki tanā falā lolotoga te taʼu kātoa. Pea ʼi te kua feala leva ke nā ʼolo, neʼe tokoni te ʼu tehina ʼo te potu fenua ʼaia ke nā maʼu honā ʼapi ʼe totogi lelei.
9, 10. Koteā ʼaē e feala ke fai ʼe he tagata neʼe mavae ʼi tona fenua, pea koteā tona tupuʼaga?
9 Te Hahaʼi ʼAē ʼe ʼOlo Ki He Tahi Fenua ʼo Nonofo Ai: Neʼe kua kotou mavae koa ʼi tokotou fenua ʼi muʼa ʼo takotou ʼiloʼi te moʼoni? ʼE lagi ʼaoga ke lahi he kau fai fakamafola ʼi te fenua ʼaē neʼe kotou tutupu ai? ʼE feala koa ke kotou fakatuʼutuʼu ke kotou toe liliu kiai moʼo tokoni ki te fai fakamafola? ʼE lagi faigafua anai kiā koutou hakotou maʼu ai hakotou gāue mo hokotou nofoʼaga ʼi he tahi age ʼe haʼu mai he tahi fenua. ʼE lagi kua kotou palalau ʼi te lea ʼo te fenua. Pea tahi, ʼe lagi fia logo anai te hahaʼi ki te logo ʼo te Puleʼaga mo kapau ko koutou totonu ʼaē ʼe kotou fakahā age, ʼi he tahi age ʼe matāpule.
10 Ko te tagata neʼe hola ʼi Alepania ʼo ʼalu ʼo nofo ʼi Italia, ʼo ina maʼu ai tana gāue lelei, pea neʼe ina momoli tuʼumaʼu ai te falā ki tona fāmili ʼi Alepania. Pea ʼi tana ʼosi ʼiloʼi te moʼoni, neʼe ina kamata ako ai te lea fakaalepania ki te kau pioniē makehe ʼi Italia ʼe natou ʼamanaki ʼolo ki Alepania ʼaia ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola. Neʼe tohi fēnei e te tehina: “Neʼe natou ʼolo ki te fenua ʼaē neʼe au mavae mai ai. Neʼe mole natou ʼiloʼi te lea kae neʼe natou fiafia ʼi tanatou ʼolo kiai. Ko taku lea pea mo taku agaʼi fenua ʼe ko te fakaalepania. Koteā te meʼa ʼaē ʼe au fai ʼi Italia nei?” Neʼe fakatotonu ai e te tehina ke toe liliu ki Alepania moʼo fakamafola ai te logo lelei. Neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE au fakahemala koa ia taku tuku taku gāue pea mo te paʼaga ʼi Italia? Kailoa ia! Neʼe au maʼu taku gāue moʼoni ʼi Alepania. Kiā au, ko te gāue ia ʼaē ʼe maʼuhiga ake ʼaē ʼe ina fakatupu he fiafia ʼe fualoa, ʼe ko te tauhi kiā Sehova ʼaki te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe kita maʼu!”
11, 12. Koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai e he tahi ʼe fia ʼalu ki he tahi fenua?
11 ʼE Feafeaʼi Tona Faʼahiga Fai: ʼI muʼa ʼo tanatou ʼolo ki Masetonia, neʼe fakatuʼutuʼu e Paulo pea mo tona ʼu kau fagona ke natou ʼolo ki te potu ʼuesitē, kae “neʼe tāʼofi nātou e te laumālie māʼoniʼoni,” koia neʼe natou maliu ai ʼo fagona ki te potu noleto. (Gāue 16:6) ʼI tanatou ovi atu ki Pitinia, neʼe tāʼofi nātou e Sesu. (Gāue 16:7) ʼAki te tokoni ʼa Sesu, ʼe haga takitaki e Sehova ia te gāue fai fakamafola. (Mat. 28:20) Koia, kapau ʼe kotou fia ʼolo ki he tahi fenua, ʼe tonu ke kotou kumi ia te takitaki ʼa Sehova ʼi te faikole.—Luka 14:28-30; Sake 1:5; vakaʼi ia te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai “ ʼE Feafeaʼi Hakotou ʼIloʼi Peʼe Lahi Te Gāue ʼi Te Fenua ʼAē ʼe Kotou Fia ʼOlo Kiai.”
12 Kotou kumi he ʼu tokoni ʼe totonu mai te kau tagata ʼāfea pea mo ʼihi Kilisitiano kua fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Taag. 11:14; 15:22) Kotou lau ia te ʼu ʼalatike ʼaē ʼe talanoa ki te gāue fai fakamafola ʼaē ʼe fai ʼi te tahi ʼu fenua, pea kotou toe fai he ʼu kumi ʼo ʼuhiga mo he ʼu fenua ʼe kotou fia ʼolo kiai. ʼE feala koa ke kotou ʼolo ʼo mamata te fenua ʼaia, ʼo lagi laka atu ʼi ni kiʼi ʼaho pē? Kapau kua kotou manatu moʼoni ke kotou ʼolo ki he fenua, pea ʼe feala ke kotou faitohi ki te Petele ʼo te fenua ʼaia ke kotou maʼu ai he tahi ʼu tonu, ʼo kotou fakaʼaoga ia te ʼu tuʼasila ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Annuaire foʼou. ʼE lelei age ke ʼaua naʼa kotou ʼave fakahagatonu takotou tohi ki te Petele, kae ke kotou ʼavage muʼa ki te ʼu tagata ʼāfea ʼo tokotou kōkelekāsio ke natou hilifaki ki ai hanatou ʼu manatu ʼi muʼa ʼo tona ʼave.—Vakaʼi te tohi Organisés pour faire la volonté de Jéhovah, ʼi te pāsina 111 ki te 112.
13. ʼE feala ke tokoni feafeaʼi ia te Petele kiā koutou, kae koteā ʼaē ʼe maʼua ke kotou fai?
13 ʼE tuku atu anai kiā koutou ʼe te Petele te ʼu logo ʼo ʼuhiga mo te fenua, ke tokoni atu kiā koutou ke kotou fai ʼaki hakotou ʼu tonu, kae ʼe mole feala anai ke tokoni atu kiā koutou ki he kumi ʼo he nofoʼaga, mo te pepa visa, pea mo te tahi ʼu pepa ʼe ʼaoga ki te nofo ʼi te fenua. ʼE ko tātou ʼaē ʼe maʼua ke tou fakakaukau lelei ʼi muʼa ʼo hata ʼalu ki he fenua. Pea tahi, ʼe ko kita ʼaē ʼe maʼua ke kita fakafelāveʼi mo te pilo fakafofoga ʼo te fenua ʼaia, ke feala hata maʼu te pepa visa pea mo he pelemī gāue. Ko te maʼua ʼo nātou ʼaē ʼe ʼolo, ke natou tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā nātou totonu pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua e te Puleʼaga ʼo te fenua ʼaia.—Kal. 6:5.
14. Koteā te ʼu meʼa fakapotopoto ʼaē ʼe tonu ke kotou tokaga kiai ʼi muʼa ʼo hakotou ʼolo ki he fenua ʼe fakatuʼakoi ai te gāue fai fakamafola?
14 Te ʼu Fenua ʼAē ʼe Fakatuʼakoi Ai Te Gāue Fai Fakamafola: ʼI ʼihi fenua, ko te ʼu tehina pea mo te ʼu tuagaʼane ʼo te fenua ʼaia, ʼe tonu ke natou fakapotopoto ʼi tanatou tauhi. (Mat. 10:16) Ko te kau fai fakamafola ʼaē ʼe ʼomai mai he tahi fenua, ʼe feala ke tokagaʼi ai tatatou gāue ʼuhi ko nātou pea ʼe fakatupu tuʼutāmaki ki te ʼu tehina ʼo te fenua ʼaē ʼe ʼolo kiai. Kapau ʼe kotou fia ʼolo ki te taʼi fenua ʼaia, pea ʼe ʼaoga ke kotou faitohi muʼa ki te Petele ʼo tokotou fenua ʼo kotou fakahā muʼa ki te ʼu tagata ʼāfea ʼo tokotou kōkelekāsio.
15. ʼE feafeaʼi te fakalahi e nātou ʼaē ʼe mole feala ke ʼolo, ia tonatou minisitelio ʼi te potu ʼaē ʼe natou nonofo ai?
15 Kapau ʼe Mole Feala Ke Kotou ʼOlo: Kapau ʼe mole feala ke kotou ʼolo ki he tahi fenua, ʼaua naʼa kotou lotovaivai. ʼE lagi ʼe ʼi ai he tahi ‘matapā lahi ʼe ava ki te gāue’ maʼa koutou. (1 Ko. 16:8, 9) ʼE ʼiloʼi e takotou tagata taupau fakasilikō te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe lahi ai te gāue fai fakamafola ʼe ovi atu ki tokotou nofoʼaga. ʼE lagi feala ke kotou tokoni ki he foʼi kūtuga peʼe ko he kōkelekāsio ʼe palalau ʼi he tahi lea. Peʼe lagi feala ke kotou fakalahi tokotou minisitelio ʼi tokotou kōkelekāsio. Tatau aipē peʼe koteā he ʼu ʼaluʼaga kae ko te faʼahi ʼaē ʼe maʼuhiga ko takotou tauhi ʼaki tokotou nefesi kātoa.—Kol. 3:23.
16. Koteā ʼe tonu ke tou fai mo kapau ʼe ʼi ai he tahi ʼe fia ʼalu ki he tahi fenua?
16 ʼE ke ʼiloʼi koa he Kilisitiano ʼe fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe fakatuʼutuʼu ke ʼalu ʼo gāue fai fakamafola ʼi he tahi fenua? Kapau koia ʼaia, pea ʼe tonu ke ke tokoni kiai pea mo fakalotomālohiʼi ki te faʼahi ʼaia! ʼI te mavae ʼa Paulo ʼi Atiokia ʼo Silia, neʼe ko te tolu kolo ʼaia ʼo te Puleʼaga Loma (ʼe hoa ki Loma pea mo Alexandrie). ʼI te lahi ʼaupitō ʼo te telituale ʼo Atiokia, neʼe ʼaoga ʼaupitō ia Paulo ki te kōkelekāsio, pea kapau leva ʼe ʼalu pea ʼe faigataʼa leva kiā nātou. Kae ʼe mole ʼui mai ʼi te Tohi-Tapu neʼe fakalotovaivaiʼi ia Paulo e te ʼu tehina ke ʼaua naʼa ʼalu. Kae ʼe ʼiloga mai, neʼe mole natou manatu pē kiā nātou totonu, he neʼe natou manatuʼi ko “te gāueʼaga [ʼe] ko te mālamanei.”—Mat. 13:38.
17. Koteā te ʼu tupuʼaga ʼaē ʼo te tonu ke tou ‘ ʼolo ki Masetonia’?
17 Neʼe tapuakina ʼaupitō ia Paulo mo tona ʼu kau fagona ʼi tanatou tali ʼaē te fakaafe ke natou ʼolo ki Masetonia. ʼI tanatou nonofo ʼi Filipe te kolo ʼo Masetonia, neʼe natou maʼu ia Litia, pea “neʼe ʼavahi e Sehova tona loto ke lahi, ke feala ai hana tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe palalau kiai ia Paulo.” (Gāue 16:14) Kotou fakakaukauʼi age muʼa ia te fiafia ʼa Paulo pea mo tona ʼu kau fagona misionea ʼi te papitema ʼo Litia pea mo tona kaugā ʼapi fuli! ʼE lahi te ʼu fenua ʼe tokolahi ai te hahaʼi loto fakamālotoloto ohagē ko Litia, ʼe mole heʼeki kaku kiā nātou te logo ʼo te Puleʼaga. Kapau ʼe “kotou ʼolo ki Masetonia,” pea ʼe feala ke kotou ʼiloʼi ai te fiafia ʼaē ʼo te maʼu ʼo nātou pea mo te tokoni ʼaē kiā nātou.
[Talanoa ʼo te pāsina 5]
ʼE Feafeaʼi Hakotou ʼIloʼi Peʼe Lahi Te Gāue ʼi Te Fenua ʼAē ʼe Kotou Fia ʼOlo Kiai
• Vakaʼi te Annuaire ʼo te taʼu ʼaenī. Kotou tokaga fakalelei ki te hahaʼi ʼo te kau fai fakamafola pea mo te kaugamālie ʼo te hahaʼi ʼo te fenua.
• Kotou fakaʼaoga te Index moʼo kumi te ʼu ʼalatike pea mo te ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo te fenua ʼaia.
• Kotou fai palalau mo he kau fai fakamafola neʼe kua natou ʼaʼahi pe neʼe kua natou nonofo ʼi te fenua ʼaia.
• Kapau ʼe kotou fakatuʼutuʼu ke kotou ʼolo ki he fenua ʼe feala ai ke kotou fai fakamafola ʼi takotou lea, pea ʼe tonu ke kotou kumi he ʼu faʼahiga meʼa ohagē la ko te Neti, ʼe kotou ʼiloʼi ai peʼe kaugamālie ni hahaʼi ʼe palalau ʼi takotou lea ʼi te fenua ʼaia.