Ko Te ʼĀteaina Moʼoni: ʼE Haʼu Koa Maifea?
“ ʼE mole ʼa te tagata ʼaē ʼe haʼele te fili ʼo tona ala, akonakiʼi mai ʼau, e Sehova.” — Selemia 10:23, 24.
1, 2. Koteā koa te manatu ʼa te tokolahi ʼo ʼuhiga mo te ʼāteaina, kae koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fakatokagaʼi?
ʼE MOLE ʼi ai foki he mahalohalo ʼo ʼuhiga mo takotou leleiʼia te ʼāteaina moʼoni. ʼE koutou fia ʼāteaina foki moʼo tala te meʼa ʼaē ʼe tou manatu ki ai, pea mo fili pe ʼe koutou nonofo ʼifea pea mo maʼuli feafeaʼi. ʼE koutou fili te gāue ʼaē ʼe koutou fia fai, pea mo fili tokotou meʼa kai, te musika, te ʼu kaumeʼa. ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe koutou fakapelepeleʼi, pe ʼe tapuke pe ʼe veliveli. ʼE mole ʼi ai foki he tahi ʼe fia maʼuli popūla ki he ʼu takitaki fakamālohi ʼaē ʼe mole fakafealagia ai he loto faʼifaʼitaliha.
2 Kae, ʼe mole koutou fia maʼuli ānai koa ʼi he mālama mo he ʼu hahaʼi ʼe hage ko koutou ʼe fia maʼu te ʼāteaina moʼoni? Ko he mālama ʼe feala ai ke taupau te ʼāteaina, pea ko te maʼuli ʼo te tagata takitokotahi ʼe fīmālie ai ānai? Kapau nei ko he meʼa ʼe feala, ʼe mole koutou fia maʼuli ānai koa ʼi he mālama kua ʼāteaina mai te manavahe, te fakapō, te hoge, te masiva, te tefu, te mahaki, pea mo te tau? Kua ʼiloʼi lelei pe, ko te ʼu ʼāteaina ʼaenī ʼe tou fakaʼamuʼamu ʼaupito ki ai.
3. He koʼe koa ʼe maʼuhiga kia tatou te ʼāteaina?
3 He koʼe koa, ia tatou ʼaē ko te ʼu tagata kelekele, ʼe tou holi mālohi ki te ʼāteaina? ʼE ʼui e te Tohi-Tapu: “ ʼI te faʼahi ʼaē ʼe nofo ai te laumālie ʼo Sehova, ʼi te faʼahi ʼaia ʼe nofo ai te ʼāteaina”. (2 Kolonito 3:17.) ʼIo, ko Sehova ko te ʼAtua ʼo te ʼāteaina. Pea neʼe ina fakatupu tatou ʼo ‘fakatatau’ kia te ia, ʼo ina tuku ai ki totatou ʼu loto ia te loto faʼifaʼitaliha ʼaē ʼe feala ai ānai ke tou leleiʼia pea mo maʼu te ʼāteaina. — Senesi 1:26.
Neʼe fakaʼaoga kovi tonatou loto faʼifaʼitaliha
4, 5. Neʼe feafeaʼi te fakaʼaoga kovi ʼo te loto faʼifaʼitaliha ʼi te lolotoga ʼo te hisitolia?
4 ʼI te lolotoga ʼo te hisitolia, ko te kau miliona hahaʼi neʼe nātou popūla, pea mo matematehi ʼuhi ko te fakaʼaoga koviʼi e ʼihi tonatou faʼifaʼitaliha. ʼE fakahā e te Tohi-Tapu kua hili ki ai taʼu e 3 500, “ko te kau Esipito neʼe nātou faka gāueʼi te ʼu foha ʼo Iselaele ohage ko he ʼu kaugana fakahau. Neʼe nātou fakamamahi tonatou maʼuli ʼaki te gāue faigataʼa.” (Ekesote 1:13, 14.) Ko te Encyclopedie Américaine neʼe ina ʼui ʼo ʼuhiga mo te fā sekulo ʼi muʼa atu ʼo totatou temi, ko te ʼu tagata kaugana ʼi Athènes pea mo ʼihi age ʼu kolo e lua keleka, neʼe laka maumau age te ʼu tagata kaugana ia ʼi te ʼu tagata faʼitaliha. ʼE ina toe ʼui: “ ʼI Loma, ko te tagata kaugana neʼe mole faka ʼuhiga ia. Neʼe feala noa pe tona matehi ʼi he kovi ʼo hana aga.” Ko te tahi encyclopédie (Compton’s Encyclopedia) ʼe ina ʼui fēnei: “ ʼI Loma, ko te Puleʼaga ʼe maʼuli ki te gāue ʼa te ʼu tagata kaugana. (...) ʼI te ʼu gāueʼaga, ko te ʼu tagata kaugana ʼe nātou gāue tuʼumaʼu mo te ʼu seini. ʼI te pōʼuli, ʼe haʼi fakatahi nātou pea mo māpunuʼi nātou ʼi te ʼu pilisoni lalahi kua teitei tanumia.” Ko ʼihi foki ʼi te ʼu kaugana ʼaia, ʼi muʼa atu neʼe nātou tau mo te ʼāteaina, tou fakakaukauʼi age muʼa te mamahi neʼe tau mo nātou ʼi te kua maumauʼi tonatou ʼu maʼuli!
5 Lolotoga ʼo te ʼu sekulo, ko te keletiate neʼe lahi tana gaohi koviʼi te ʼu tagata kaugana. Ko te The World Book Encyclopedia ʼe ʼui fēnei: “Mai te 16 sekulo ki te 19 sekulo, neʼe fetuku mai e te kau Eulopa ki ʼonatou fenua, lagi te toko 10 miliona tagata kaugana ʼuli mai Afelika.” ʼI te 20 sekulo, ko te toko miliona pilisoni, neʼe faka gāueʼi ki te mate, pe ʼe neʼe matematehi ʼi te ʼu ā neʼe nātou maʼuʼuli mamahi ai, ʼuhi ko te puleʼaga politike Nasi. ʼI te ʼu vikitima ʼaia, neʼe tokolahi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, neʼe pilisioniʼi ai, he neʼe mole nātou lagolago te puleʼaga fakapō Nasi ʼaia.
Popūlaʼi e te lotu hala
6. Neʼe feafeaʼi te fakapōpulaʼi e te lotu hala te hahaʼi ʼi te Kananeane ʼāfea?
6 Neʼe ʼi ai foki te tahi faʼahiga popūla ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē neʼe lagolago ki te lotu hala. Ohage la, ʼi te Kananeane ʼāfea, ko te ʼu tamasiʼi neʼe sakilifisioʼi kia Moleke. ʼE ʼui haʼele ʼe ʼi ai te toe fakatātā ʼo te ʼatua loʼi ʼaia, pea ʼi loto ʼo te fakatātā ʼe tuʼu ai te gutuʼumu vevela. Ko te ʼu tamasiʼi neʼe lī maʼuʼuli ki te ʼu nima ʼo te fakatātā ʼe tuku mafola pea nātou to ki te ʼu afi kakaha. Neʼe ʼi ai foki mo te kau Iselaele neʼe nātou muliʼi te tauhi hala ʼaia. Neʼe ʼui e te ʼAtua ko nātou ʼaia neʼe “huhunu ʼi te afi, kia Moleke, tonatou ʼu foha pea mo tonatou ʼu ʼofafine, ko he meʼa ia neʼe mole heʼeki ina fakatotonu, pea neʼe mole heʼeki hake ia ʼi tona loto ke ina fai te meʼa fakalialia ʼaia.’ (Selemia 32:35.) Koteā koa te meʼa lelei neʼe foaki e Moleke ki tana kau ʼatolasio? Kua ʼifea nei te ʼu fenua kananeane ʼaia pea mo te tauhi ʼo Moleke? Kua nātou pupuli fuli. Neʼe ko te tauhi hala ia, ʼe mole fakatafito ia ki te moʼoni, kae ki te loʼi. — Isaia 60:12.
7. Koteā koa te aga fakalialia neʼe fai e te lotu aztèque?
7 Kua hili nei ki ai te ʼu sekulo, ʼi te lotomalie ʼo Amelika, ko te kau aztèque neʼe nātou popūla ki te tauhi hala. Neʼe takitahi pe ia nātou tona ʼatua; neʼe ʼatolasioʼi foki te ʼu meʼa fakatupu ʼo te kele ohage ko he ʼu ʼatua, ko te ʼu gāue fuli ʼo te maʼuli neʼe ʼi ai tona ʼatua, ko te fuʼu ʼakau pe mo tona ʼatua, neʼe ʼi ai foki mo te ʼatua ʼo te fakamate. Ko te tohi The Ancient Sun Kingdoms of the Americas ʼe ina ʼui: “Ko te puleʼaga ʼo te Mekesike aztèque neʼe fakatuʼu moʼo taupau pea mo fakalelu te kau mālohi fakapulipuli, ʼo momoli ki ai te ʼu mafu ʼo he tokolahi. Ko te toto neʼe ko te meʼa ʼinu ʼo te ʼu ʼatua. Ke maʼu te ʼu vikitima fuli ʼaia, neʼe tonu ke fai tuʼumaʼu he ʼu kiʼi tau.” ʼI te temi neʼe avahi ai te fale lotu ʼo te ‘pyramide’ lahi ʼi te taʼu 1486, ko te toko afe vikitima “neʼe nātou takokoto fakaʼatu ʼi te fuga maka ʼo te fai sakilifisio. ʼO toʼo ai tonatou ʼu mafu, ʼo fakahā ʼi he kiʼi temi nounou ki te laʼā” moʼo fakamalū te ʼatua ʼo te laʼā. Ko te The World Book Encyclopedia ʼe ina ʼui: “ ʼE tautau kai e te kau ʼatolasio ʼihi faʼahi ʼo te sino ʼo te vikitima.” Kae, ko te ʼu aga fakapō ʼaia neʼe mole feala taupau te Puleʼaga aztèque pe ʼe ko te lotu hala.
8. Koteā te ʼui ʼa te tagata takitaki ʼo ʼuhiga mo te fakapō ʼe hoko ʼi te temi nei ʼe maʼuhiga ʼaupito age ia ʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te kau Aztèque?
8 Ko te ʼu hahaʼi neʼe nātou ʼaʼahi te fale mātaga meʼa ʼāfea ʼe tuʼu ai te fakatātā ʼo te pelepitelo aztèque ʼe ina lolotoga toʼo te mafu ʼo te tama tūpulaga. ʼI te fakamahino age ʼaē e te tagata takitaki te ʼuhiga ʼo te meʼa ʼaia, ko ʼihi neʼe fakalialia. Pea ʼui age e te tagata takitaki: “ ʼE ʼau sio ko te aga ʼaia ʼa te kau aztèque ʼe fakamataku kia koutou: te sakilifisioʼi feiā ʼo te kau tama tūpulaga ki te ʼu ʼatua pagani. Kae, ʼi te 20 sekulo, ko te toko miliona tūpulaga neʼe sakilifisioʼi ki te ʼatua ʼo te tau. Neʼe lelei age koa ia?” Ka hoko he tau, ko te kau takitaki lotu ʼo te ʼu fenua fuli ʼe nātou faikole ki te mālo pea mo tapuaki te ʼu mahafu tau. Pea, logope he lotu tahi ʼa ʼihi, kae ka ʼe fakafeagai ʼonatou ʼu fenua, ʼe nātou fematematehiʼaki pe. — 1 Soane 3:10-12; 4:8, 20, 21; 5:3.
9. Ko te aga feafeaʼi koa ʼaē neʼe lahi tana matematehi te ʼu maʼuli ʼo te ʼu tamasiʼi ʼi te ʼu temi fuli?
9 Ko te sakilifisio ʼo te kau tūpulaga kia Moleke, pea mo te ʼu ʼatua aztèque, pe ʼe ki te tau ʼe mole maʼuhiga age ia ohage ko te matehi ʼo te ʼu toe ʼaē kei meamea ʼe mole heʼeki fānauʼi, ʼaē ko tona lahi, ko te toko 40 pe ʼe 50 miliona ʼi te taʼu ʼi te malamanei. Ko te ʼu fakatō fatu ʼi te ʼu taʼu pe ʼaenī e tolu kua hili, neʼe fakalaka maumau ia ʼi te ʼu teau miliona hahaʼi ʼaē neʼe mamate ʼi te sekulo ʼaenī! ʼI te taʼu fuli pe, neʼe lahi age te ʼu tamasiʼi neʼe mamate ʼaki te fakatō fatu ʼi te ʼu taʼu ʼaē e 12 neʼe pule ai te puleʼaga Nasi! ʼI te ʼu taʼu ʼaē e hogofulu kua hili atu, neʼe lahi ʼaupito te ʼu tamasiʼi neʼe mamate ʼaki te fakatō fatu ʼi te ʼu sakilifisio fuli ʼaē kia Moleke pe ʼe ki te ʼu ʼatua aztèque.
10. ʼE feafeaʼi te tahi faʼahiga popūlaʼi ʼo te hahaʼi e te lotu hala?
10 Ko te lotu hala ʼe ina toe fakapōpulaʼi foki te hahaʼi ʼaki ʼihi age ʼu faʼahiga meʼa. Ohage la, tokolahi te ʼu hahaʼi ʼe nātou tui ko te kau mate ʼe nātou maʼuʼuli ʼi te fenua ʼo te kau laumālie. Ko te ikuʼaga ʼo te tui ʼaia, ko te manavahe ki te ʼu hāko, ʼaē ʼe foaki ki ai he tauhi mo falala ia ʼe ina maʼu ānai he ʼu fua lelei. ʼO nonofo popūla ai te hahaʼi ki te kau faifakalauʼakau, ki te kau fai kikite pea mo te kau takitaki lotu ʼaē ʼe nātou ʼolo ki ai, heʼe ʼi tanatou manatu, ʼe nātou tokoni ānai ia nātou kei maʼuʼuli ke fakamalū te kau mate. Ko ia ʼaē, ʼe lelei ai hatatou fai te fehuʼi ʼaenī: ʼE ʼi ai koa he faʼahiga hāofaki mai te popūla ʼaia? — Teutalonome 18:10-12; Tagata Tānaki 9:5, 10.
[Paki ʼo te pasina 4, 5]
Lolotoga ʼo te hisitolia, ko te ʼu tagata neʼe nātou fakaʼaoga kovi tonatou loto faʼifaʼitaliha moʼo fakapōpulaʼi ʼihi.