Tafitoʼaga ʼo Te Kaupepa Ako Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola
© 2023 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 3-9 ʼO SULIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | ESETALASI 4-6
“ ʼAua Naʼa Kotou Taʼofi Te Laga ʼo Te Fale”
ʼE Kotou Sisio Koa Ki Te Meʼa ʼAe Neʼe Sio Ki Ai Ia Sakalia?
13 Neʼe tapuʼi ia te toe laga ʼo te fale lotu. Kae ko te ʼu tagata ʼae neʼe hinoʼi ke natou takitaki ia te gaue, neʼe ko te Pelepitelo Lahi ko Sesua pea mo te Kovana ko Solopapele, pea neʼe nā ‘kamata faʼu te fale ʼo te ʼAtua.ʼ (Eset. 5:1, 2) Neʼe manatu ʼihi kau Sutea ʼe mole fakapotopoto ia te tonu ʼaia. Neʼe mole feala ke ugia ia te toe laga ʼo te fale lotu ki ʼonatou fili, ʼae ka natou fakaʼaogaʼi ia meʼa fuli moʼo fakatupu he ʼu fihifihia. Neʼe ʼaoga ke fakalotomalohiʼi ia te ʼu tagata ʼae neʼe nā taki ia te gaue ʼaia, ia Sesua mo Solopapele ʼe tokoni age anai ia Sehova. Pea neʼe fakalotomalohiʼi naua, ʼo feafeaʼi?
w86 1/2 29, te ʼa takai ¶2-3
Ne’e Tokaga Sehova Ki “Te Kau Takitaki”
Hili ia te liliu mai ʼo te toe ʼo te hahaʼi Sutea mai Papiloni, neʼe kamata ai leva he toe temi fakaʼaoʼaoganoa, neʼe taʼu 16. Neʼe fakagata leva e te ʼu polofeta ko Akeseo mo Sakalia ia te nofo noa ʼa te hahaʼi, kae toe kamata ia te gaueʼi ʼo te fale lotu ʼo Sehova. Kae ko ʼihi kau taki Pelesia neʼe fakafeagai ki te toe hoko ʼo te gaue pea neʼe natou fehuʼi: “Ko ai ʼae neʼe ina fakatotonu atu ke kotou laga te fale ʼaeni?”—Esetalasi 5:1-3.
Neʼe maʼuhiga te tali ʼae ka fai ki te fakafeagai, koteʼuhi kapau ʼe vaivai te kau tagata ʼafea, pea ʼe tuʼu anai te toe laga ʼo te fale lotu. Pea kapau ʼe toe fakafeagai te hahaʼi gaue ʼo te puleʼaga, pea ʼe natou taʼofi anai te gaue. Koia, ʼaki te tokoni ʼa te kovana ko Solopapele mo te pelepitelo lahi ko Sosue neʼe natou tali ʼaki he lotomalohi. Neʼe natou fakamanatu age ia te tohi lao ʼa Siliusi, ʼae neʼe kua galoʼi talu mai fualoa, ʼae neʼe ina fakagafua age ki te kau Sutea, ia te fakahoko ʼo te gaue ʼo te fale lotu. Neʼe iloi e te kau gaue fakapuleʼaga Pelesia, ia te ʼuhiga ʼo te tohi lao fakahau, ʼae ʼe mole feala hona molehi. Neʼe toʼo tanatou tonu fakapotopoto ke ʼaua naʼa natou toe feagai ki te lao fakahau. Neʼe natou toe fakagafua ki te kau Sutea ia te gaue, pea ki muli age, neʼe fakamoʼoni te tonuʼaga fakapuleʼaga, e te Hau ko Taliusi.—Esetalasi 5:11-17; 6:6-12.
ʼE Kotou Sisio Koa Ki Te Meʼa ʼAe Neʼe Sio Ki Ai Ia Sakalia?
7 Neʼe hoko he fetogi ʼo maʼu ai e te kau laga fale lotu ia he faʼahiga fimalie. Kotea te fetogi ʼaia? ʼI te taʼu 520 I.M.T.S., neʼe nofo hau ai ʼi Pelesia te hau foʼou ko Taliusi 1. ʼI tona lua taʼu ʼi te tuʼulaga hau, neʼe mahino ai ko te tapu ʼae neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te toe laga ʼo te fale lotu neʼe mole alu tahi mo te lao. Koia neʼe folafola ai te hau ke fakaʼosi ia te gaue. (Eset. 6:1-3) ʼAki te fakatotonu foʼou ʼaia, neʼe punamaʼuli ai te tokolahi kae mole gata ai. Neʼe fakatotonu e te hau ki te hahaʼi ʼo te ʼu tafaʼaki ke natou fakagata ia tanatou fakalelu ki te fai ʼo te gaue kae ke natou tanaki he falā pea mo he ʼu meʼa gaue ʼo tokoni ki te gaue. (Eset. 6:7-12) Koia, neʼe fakaʼosi ai e te kau Sutea ia te laga ʼo te fale lotu ʼi he ʼu taʼu ʼe fa ki muli age, ʼi te taʼu 515 I.M.T.S.—Eset. 6:15.
ʼE Kotou Sisio Koa Ki Te Meʼa ʼAe Neʼe Sio Ki Ai Ia Sakalia?
16 Ko te tahi faʼahiga takitaki ʼo tatou, ʼe foaki mai e Sehova he ʼu tuʼutuʼuni ʼaki “te tagata faifekau agatonu mo poto.” (Mat. 24:45) ʼI ʼihi temi, ʼe foaki mai e te tagata faifekau ʼaia he ʼu tuʼutuʼuni ʼe mole tou mahino katoa ki ai. Ohage la, ʼe feala ke ina foaki mai he ʼu tuʼutuʼuni ki tatatou faʼahiga teuteu ki he tuʼutamaki fakanatula pea tou manatu ʼe mole feala anai ke hoko ia te aluʼaga ʼaia ʼi totatou fenua. Peʼe tou manatu, ʼe fefeka fau te ʼu tuʼutuʼuni ʼe foaki mai e te tagata faifekau ʼo ʼuhiga mo te taʼi mahaki. Kotea ʼe tonu anai ke tou fai mo kapau ʼe tou manatu ʼe mole ʼaoga te ʼu tuʼutuʼuni ʼaia? ʼE feala ke tou manatuʼi te kau Iselaele ʼae neʼe natou fakalogo ki te ʼu tokoni ʼae neʼe foaki age e Sesua mo Solopapele. ʼE feala ke tou manatu ki ʼihi atu fakamatala Fakatohi-tapu kua tou lau. ʼI ʼihi temi, neʼe maʼu e te hahaʼi ʼa te ʼAtua ia he ʼu tuʼutuʼuni, ki te sio fakatagata ʼe mole ʼaoga, kae ki muli age neʼe haofaki ai ʼonatou maʼuli.—Tfm. 7:7; 8:10.
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
ʼE Feala Koa Ke Kotou Falala Ki Te Tohi-Tapu?
Ko te foʼi piesi neʼe fai ʼi Talesi, ko te kolo ʼi te faʼahi ʼo te potu toga-hahake ʼae ʼi te temi nei ko te fenua ko Tulukia. Ko te foʼi piesi neʼe ta ʼi te lolotoga pule ʼo te kovana Pelesia ko Mazaeus ʼi te fa sekulo ʼi muʼa ʼo totatou temi. ʼE fakaha e te foʼi piesi ko Mazaeus ko te pule ʼo te koga meʼa “ ʼI Te Tahi Faʼahi ʼo Te Vai Tafe,” ʼae ko te Vai Tafe ʼo Efalate. Kae he koʼe koa ʼe maʼuhiga te talanoa ʼaia?
Koteʼuhi ʼe kotou maʼu anai te fakaha pe ʼaia ʼi takotou Tohi-Tapu. Ko Esetalasi 5:6–6:13 ʼe talanoa ki te tohi neʼe fai lolotoga ʼo te temi hau Pelesia ko Taliusi pea mo te kovana ʼe higoa ko Tatenai. Neʼe ko te fihifihia ʼo ʼuhiga mo te kau Sutea ʼae neʼe natou laga tonatou fale lotu ʼi Selusalemi. Ko Esetalasi neʼe ko te tagata faiva ʼi te hiki ʼo te Lao ʼa te ʼAtua, pea ʼe feala ke kotou falala ki te totonu ʼo te ʼu meʼa neʼe ina tohi. ʼE kotou lau anai ia Esetalasi 5:6 pea mo te kapite 6:13 neʼe talanoa ai kia Tatenai “ko te kovana ʼi te tahi faʼahi ʼo te Vai Tafe.”
Neʼe faitohi ia Esetalasi ʼi te lagi taʼu 460 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ko he ʼu taʼu ʼe 100 ʼi muʼa ʼo te tuki ʼo te foʼi piesi ʼaeni. Neʼe ʼi ai te hahaʼi neʼe feala ke hage kia natou ko te fakaha ʼaia ʼo ʼuhiga mo he tagata ʼafea maʼu tuʼulaga ʼe ko he fakamatala noa ia. Kae kapau ʼe feala ke kotou falala ki te ʼu tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu tatau aipe ʼi te ʼu taʼi fakamatala veliveli ʼaia, ʼe mole koa la kotou toe falala aipe ki te tahi ʼu meʼa neʼe natou tohi?
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 10-16 ʼO SULIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | ESETALASI 7-8
“Neʼe Vikiʼi e Esetalasi Ia Sehova ʼAki Tana Aga”
Ko Te Ako ʼe Fua Lelei Kia Tatou Pea Mo Fakafiafia
8 ʼEi, ko totatou ʼofa ki te Folafola ʼa Sehova ʼe tonu ke haʼu mai totatou loto, te faʼahi ʼae ʼe tupu ai te ʼu meʼa ʼae ʼe tou logoʼi. ʼE tonu ke tou fia fuafualoa ʼi he ʼu vaega neʼe hoki tou lau age pe. ʼE tonu ke tou fakakaukauʼi te ʼu manatu fakalaumalie loloto, mo tou tokakaga fakalelei ki ai, pea mo tou metitasio ki ai. ʼE maʼua ke tou fakakaukauʼi te ʼu faʼahi ʼaia pea mo faikole. Ohage ko Esetalasi, ʼe maʼua ke tou teuteuʼi totatou loto ki te lau pea mo te ako ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. Neʼe tohi fenei ʼo ʼuhiga mo ia: “Neʼe teuteuʼi e Esetalasi tona loto moʼo vakavakaʼi ʼo te lao ʼa Sehova, pea ke ina maʼuliʼi, pea mo akoʼi ʼi Iselaele te pelesepeto pea mo te faitotonu.” (Esetalasi 7:10) Kotou fakatokagaʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼe tolu ʼae neʼe teuteuʼi ai e Esetalasi tona loto: ke ina ako, mo ina maʼuliʼi, pea mo ina akoʼi ki te hahaʼi. ʼE tonu ke tou mulimuli ki tana faʼifaʼitaki.
si 76 ¶5
Tohi ʼo Te Tohi-Tapu Numelo 13—1 Koloniko
5 Neʼe mole toe faiva age he tahi ia Esetalasi ke ina tanaki te fakamatala moʼoni ʼaeni. “Neʼe teuteuʼi e Esetalasi tona loto ke ina vakavakaʼi te Lao ʼa Sehova pea mo maʼuliʼi, pea ke ina akoʼi ʼi Iselaele te ʼu fakatotonu pea mo te ʼu fakamau ʼo te lao ʼaia.” (Esetalasi 7:10) ʼ tokoni ia Sehova ki ai ʼaki te laumalie maʼoniʼoni. Neʼe fakanofo leva ia Esetalasi e te Hau ʼo Pelesia ke pule ki te fenua ʼo Suta, ʼuhi ko tana tokagaʼi ʼe nofo ia te poto Fakaʼatua mo ia. (Esetalasi 7:12-26) ʼAki te takitaki fakaʼatua mo te pule fakapuleʼaga, neʼe feala leva ke tanaki e Esetalasi ia te fakamatala ʼaki te ʼu tohi lelei fuli ʼae neʼe kua maʼu.
it-1 1155 ¶8
Agavaivai
ʼE Tokoni Ia Te Agavaivai Ke Taki Lelei Kita. Ko ʼae ʼe fakamalalo ia muʼa ʼo te ʼAtua, ʼe amanaki lelei ʼe tokoni age anai. Neʼe ko he gaue maʼuhiga te toe taki mai, mai Papiloni ki Selusalemi ia te hahaʼi ʼe toko 1 500, Neʼe kau ai te ʼu pelepitelo, te kau Netinime, te hahaʼi fafine mo ni ʼu fanau. Tahi ʼae, Neʼe natou ʼave ia te liuga aulo mo liuga paʼaga maʼuhiga, ke teuteuʼi ʼaki te fale lotu ʼo Selusalemi. ʼUhi ko tana mole fia falala ki te malohi fakatagata, neʼe mole kole e Esetalasi he puipui fakasolia ki te hau Pelesia. Tahi ʼae, neʼe ina ui age ki te hau ʼi muʼa atu: “ ʼE nofo te nima ʼo tomatou ʼAtua mo natou fuli ʼae ʼe natou kumi ia ia.” Neʼe ina pauʼi leva he sesunio ʼuhi ke fakamalalo te hahaʼi ia muʼa ʼo Sehova. Neʼe fai ai e te kau Iselaele tanatou kole ki te ʼAtua, pea Neʼe fagono ki ai. Neʼe puipui natou e Sehova ʼi tanatou faifagona ʼi te ala loaloaga, mai te ʼu puleʼaki kovi ʼo ʼonatou fili, ʼo natou tau haohaoa. (Est 8:1-14, 21-32) ʼUhi ko tana fakamalalo ia muʼa ʼo te ʼAtua, ke ina kole tana takitaki mo te poto, Neʼe tapuakina lahi ia te polofeta ko Taniela, ʼi tana nofo ʼaunofo ʼi Papiloni. Neʼe fekauʼi leva ki ai he ʼaselo e te ʼAtua, ke fakaha ki ai ia ni aluʼaga.—Tan 10:12.
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼa Esetalasi
7:28–8:20—He koʼe koa neʼe kaugamalie te kau Sutea ʼi Papiloni neʼe mole natou fia hake ki Selusalemi mo Esetalasi? Logo pe kua fakalaka te ʼu taʼu ʼe 60 tupu talu te liliu ʼa te ʼuluaki kutuga ʼo te kau Sutea ʼae neʼe toe liliu ki te fenua, kae neʼe kei tuʼu lavaki pe ia Selusalemi. Ko te toe liliu ki Selusalemi neʼe ko he toe faʼu ʼo he maʼuli foʼou ʼi he ʼu aluʼaga fakamataku pea ʼe mole fimalie. Ko te aluʼaga ʼo Selusalemi ʼi te temi ʼaia neʼe mole ko he faigamalie ke tuputupu te faikoloa ʼa te kau Sutea ʼae neʼe kua lagi koloaʼia ʼi Papiloni. Ko tanatou fagona kae mole honatou ʼu leʼoleʼo solia neʼe ko he fagona fakamataku. Neʼe tonu ke tui malohi te kau Sutea ʼae neʼe toe liliu ki tonatou fenua, mo natou faʼafai ʼi te tauhi moʼoni, pea mo natou lotomalohi ke natou olo ki Selusalemi. Maʼia mo Esetalasi neʼe ina fakamalohiʼi ia ia ke takitaki ia ia e Sehova. ʼAki te fakalotomalohi ʼa Esetalasi, neʼe mulimuli ia te ia te ʼu famili ʼe 1 500 neʼe lagi ko te toko 6 000. ʼI te ʼosi fai e Esetalasi te tahi ʼu fakatuʼutuʼu, ko te ʼu Levite ʼe toko 38 mo te kau Netinime ʼe toko 220 neʼe natou kau ʼi te fagona.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 17-23 ʼO SULIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | ESETALASI 9-10
“Te ʼu Fua Kovi ʼo Te Talagataʼa”
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼa Esetalasi
9:1, 2—He koʼe neʼe fakatupu tuʼutamaki te ʼohoana ʼa te kau Sutea mo te hahaʼi ʼo te fenua? Ko te hahaʼi ʼae neʼe toe fakatuʼu neʼe tonu ke natou leʼoleʼo te tauhi kia Sehova ʼo aʼu ki te haʼu ʼo te Mesia. Ko te ʼohoana mo te tahi hahaʼi neʼe fakatupu tuʼutamaki ki te tauhi moʼoni. ʼUhi ko ʼihi neʼe natou fai tanatou ʼu fuakava ʼohoana mo te kau tauhi tamapua, neʼe teitei pe ke hage te puleʼaga katoa ʼo te kau Sutea ʼe ko te ʼu puleʼaga pagani. Neʼe feala pe ke pulinoa feia te tauhi maʼa. Kapau koia ʼaia, pea ʼe tupu anai te Mesia mai ia ʼai? Koia ʼae neʼe punamaʼuli ai ia Esetalasi ʼi tana sio ki te meʼa ʼae neʼe kua hoko!
Kotea ʼAe Kole Mai e Sehova?
ʼE fua lelei anai tatatou fia fakalogo. Neʼe tohi fenei e Moisese: “Taupau te ʼu fakatotonu . . . ʼae ʼe au foaki atu kia koutou ʼi te ʼaho nei, ke fua lelei ai kia koutou.” (Vaega 13) Koia, ko meʼa fuli ʼe kole mai e Sehova, ʼe fua lelei kia tatou. ʼE mole feala ke hala, koteʼuhi ʼe ui e te Tohi-Tapu “ko te ʼAtua ʼe ko te ʼofa.” (1 Soane 4:8) Koia, ʼe tou manuʼia pea ʼe tou fiafia, ʼi te ʼu fakatotonu ʼa Sehova. (Esaia 48:17) ʼE tou hao anai mai ni fihifihia, mo kapau ʼe tou muli ki te ʼu fakatotonu ʼa Sehova pea ʼi te temi ʼae ka taki anai e tona Puleʼaga, ʼe tapuakina anai tatou ʼo heʼe gata.
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼa Esetalasi
10:3, 44—He koʼe neʼe fakaliliu te tamaliki mo ʼanatou faʼe? Ka na pau la neʼe nonofo te fanau, ʼe mahino ko te ʼu fafine ʼohoana ʼe natou toe fia liliu mai anai ʼuhi ko tanatou mole manofo kae pupuli ʼanatou fanau. Pea tahi ʼae meʼa, ko te ʼu kihiʼi tamaliki ʼe ʼaoga tafito ke taupau natou e tanatou faʼe.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 24-30 ʼO SULIO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | NEEMIA 1-2
“ ʼI Te Moʼi Temi Pe ʼAia, Neʼe Au Faikole”
Tou Haga Tuku Tuʼumaʼu Aipe Ia Sehova ʼi ʼOtatou Muʼa
5 ʼI ʼihi temi, ʼe lagi nounou tatatou faikole ki te ʼAtua ke tokoni mai. ʼI te tahi aluʼaga, neʼe tokagaʼi e te Hau Pelesia ko Aletasese ia te lotomamahi ʼo Neemia, ia tana tagata ʼae ʼe tokaga ki tana meʼa inu. Neʼe fehuʼi fenei age e te hau: “ ‘Kotea ʼae ʼe ke loto ki ai?ʼ ʼI te moʼi temi pe ʼaia, neʼe . . . faikole [Neemia] . . . ki te ʼAtua ʼo te lagi.” Neʼe lagi mole feala ke fualoa ia te faikole fakalogologo ʼa Nehemia. Kae neʼe tali ki ai e te ʼAtua, he neʼe foaki e te hau kia Neemia ia te tokoni ki te toe laga ʼo te ʼu kaupa ʼo Selusalemi. (Lau ia Neemia 2:1-8.) ʼEi, maʼiape la mo he faikole nounou ʼe fai fakalogologo, kae ʼe ʼi ai tona fua lelei.
be 177 ¶4
Ko He Tali Neʼe Mole Teuteuʼi Fakatomuʼa
ʼE feafeaʼi ta kita tali ki he tahi ʼe ina fehuʼi fakapunamaʼuli mai, ke kita fakamahino age takita tauhi? Kotou kamata faʼifaʼitakiʼi ia Neemia, ʼae Neʼe faikole fakalogologo ia muʼa ʼo tana tali ki te Hau ko Aletasese. (Nee. 2:4) Hili ia, kotou fakakaukauʼi he puleʼaki. ʼE feala ke koga 3: (1) Fili ni manatu ʼe 1 peʼe 2 ʼe fakatafito anai ki ai takotou tali (fakaʼaogaʼi te tohi Comment raisonner à partir des Écritures). (2) Fili ni vaega ʼe ina fakatafito ki ai te ʼu manatu. (3) Kotou fakakaukauʼi he faʼahiga palalau fakapotopoto ke fia logo mai. Pea kotou faipalalau leva.
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
w86 15/2 25
Malo ʼo Te Tauhi Mo’oni
Kailoa, koteʼuhi neʼe hufaki e Neemia, ʼi “te ʼaho mo te po” ia te fakaʼofaʼofa ʼo te nofo ʼa Selusalemi. (1:4, 6) ʼI te kua maʼu ʼo te faigamalie ke ina fakaha ki te Hau ko Aletasese ia tana fakaʼamu ke ina toe laga te ʼu kaupa ʼo Selusalemi, neʼe toe faikole, ʼo ina toe fakaha pe tona loto, ʼae Neʼe kua ina tau fai pe. Neʼe tali lelei leva e Sehova ki ʼana kole, ʼo fakagafua leva kia Neemia ke alu ʼo toe laga te ʼu kaupa ʼo te kolo.
Ako Kia Tatou: Neʼe kumi e Neemia ia te takitaki ʼa Sehova. Kapau ʼe ʼi ai ni tonu maʼuhiga ʼe kita ʼamanaki toʼo, pea ʼe tonu mo tatou, ke tou ‘kataki ʼi te faikole.ʼ—Loma 12:12.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 31 ʼO SULIO–6 ʼO ʼAUKUSITO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | NEEMIA 3-4
“ ʼE Mole Kotou Fia Fai Koa La Te ʼu Gaue Kinakina?”
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼa Neemia
3:5, 27. ʼE mole tonu ke tou hage ko te kau “ ʼaliki” ʼo te kau Tekoa, ʼo tou fakaʼuhiga te gaue kinakina ʼe ko he fakamalaloʼi ʼo tatou. Kae ʼe tonu ke tou faʼifaʼitaki ki te hahaʼi Tekoa ʼae neʼe mole ʼaliki, ʼae neʼe natou lagolago lelei ki te gaue.
ʼE Fakaʼaogaʼi Feafeaʼi Anai Koutou e Sehova?
11 ʼI ni taʼu ʼe lauʼi teau ki muli age, neʼe fakaʼaogaʼi e Sehova ia te ʼu ʼofafine ʼo Salume ke natou kau ki te toe laga ʼo te ʼu kaupa ʼo Selusalemi. (Nee. 2:20; 3:12) Neʼe ko he gaue faigataʼa pea neʼe feala pe ke tuʼutamaki ai ʼonatou maʼuli. Kae neʼe natou lotolelei ke natou fakahoko te gaue logo la ko tanatou tamai neʼe ko he tama ʼaliki. (Nee. 4:15-18) Neʼe mole natou hage ko te ʼu tagata maʼuhiga ʼo Tekoa, ʼae neʼe mole natou fia fakamalalo ʼo kau ki te ʼu gaue. (Nee. 3:5) ʼE mahino ia, neʼe fiafia ʼaupito te ʼu ʼofafine ʼo Salume ʼi te ʼosi ʼo te laga ʼo te ʼu kaupa ia ʼaho pe ʼe 52. (Nee. 6:15) Ia ʼaho nei, tokolahi te ʼu tuagaʼane ʼe natou lotolelei mo fiafia ʼi te kau ki te ʼu faʼahiga gaue makehe maʼa Sehova. Ohage la, ko te laga pea mo te taupau ʼo te ʼu fale ʼae neʼe foaki maʼa Sehova. Ko ʼonatou fealagia, mo tonatou fiafia.
Tou Maʼu Te Manatu ʼa Kilisito ʼo ʼUhiga Mo Te Maʼoluga
16 Ko te kau Kilisitiano fuli, tupulaga pea mo matutuʼa, ʼe tonu ke natou maʼu te manatu ʼa Kilisito ʼo ʼuhiga mo te maʼoluga. ʼI te kokelekasio, ʼe lahi te ʼu gaue ʼe tonu ke fai. ʼAua naʼa kotou iita moka kole atu ke kotou fai he ʼu gaue ʼe hage ʼe mole maʼuhiga. (1 Samuele 25:41; 2 Hau 3:11) ʼU matuʼā, ʼe kotou fakalotomalohiʼi koa takotou ʼu fanau kei liliki pea mo natou ʼae kua tupulaga ke natou leleiʼia te ʼu gaue ʼae ʼe tuku age ke natou fai, ʼi te Fale ʼo Te Puleʼaga peʼe ʼi he fakatahi? ʼE natou sisio atu koa ʼe kotou fai he ʼu gaue ʼe mole kotou fia ha ai? Ko te tehina ʼae ʼe gaue ʼi te temi nei ʼi te Petele ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Amelika, ʼe ina manatuʼi lelei te faʼifaʼitaki ʼo tana ʼu matuʼā. Neʼe ina ui fenei: “ ʼI tanā fai tanā gaue ʼae ko te fakamaʼa ʼo te Fale ʼo Te Puleʼaga peʼe ko te fale ʼae neʼe fai ai te fakatahi, neʼe au iloʼi ai neʼe maʼuhiga kia naua te gaue ʼaia. Neʼe nā lotolelei ke nā fakahoko he gaue ʼe tokoni anai ki te kokelekasio peʼe ki te fale tau tehina, tatau aipe pe neʼe hage ko he ʼu kiʼi gaue ʼe mole faʼa maʼuhiga. Ko tanā aga ʼaia neʼe tokoni mai ke au tali ʼaki he lotolelei te ʼu gaue fuli pe ʼe tuku mai ke au fai ʼi te Petele.”
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼa Neemia
4:17, 18—Neʼe lava feafeaʼi ki he tagata neʼe kau ki te laga ʼo te kaupa ke gaue nima tahi? Kia natou ʼae neʼe ʼamo meʼa, neʼe ko he meʼa ia neʼe feala. Ka ʼosi hili pe te ʼamoga ki tonatou fuga ʼuma peʼe ki tonatou fuga ʼulu, neʼe natou lava puke maʼu ʼi te tahi nima, “kae neʼe natou puke te mahafu ʼi te tahi nima.” Pea ko natou ʼae neʼe gaue totonu ki te laga ʼo te kaupa pea neʼe ʼaoga kia natou ʼonatou nima lua, neʼe natou gaue kae “neʼe tahi haʼi tana heleta ʼi tona faʼahi vakavaka, kae natou gaue.” Neʼe natou nonofo teuteu naʼa hoko honatou tauʼi e tonatou ʼu fili.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 7-13 ʼO ʼAUKUSITO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | NEEMIA 5-7
“Neʼe Fia Gaue Ia Neemia, Kae Neʼe Mole Loto Ia Ke Tauhi Ia Ia”
Te Hahaʼi ʼAe ʼe Lagolago Ki Te Tauhi Moʼoni ʼi Te Temi Muʼa Mo Te Temi Nei
Neʼe mole foaki pe e Neemia tona temi mo tona poto ʼi te fakaalualu ʼo te gaue. Neʼe ina fakaʼaogaʼi mo tona ʼu koloa moʼo lagolago ki te tauhi moʼoni. Neʼe ina fakaʼaogaʼi tana paʼaga moʼo fakaʼateaina tona ʼu tehina Sutea mai te maʼuli popula. Neʼe ina foaki tana paʼaga kae neʼe mole ina fakaui hona tupu. Neʼe mole ʼi ai he temi “neʼe ina fakakinakinaʼi” ai te maʼuli ʼo te kau Sutea ʼo fakaui he totogi ki tona ʼuhiga kovana, te tuʼulaga ʼae neʼe nofo ai. Kae ko tona ʼapi neʼe ava tuʼumaʼu moʼo foaki ʼo he meʼa kai ki “he toko teau nimagofulu tagata, pea ko natou ʼae neʼe ʼomai kia matou mai te ʼu puleʼaga ʼi te ʼu tafaʼaki.” ʼI te ʼaho fuli neʼe ina foaki “te pipi tagata e tahi, mo te ʼu akeno e ono pea mo te ʼu manulele” maʼa te hahaʼi fakaafe. Pea tahi ʼae meʼa, ʼo tuʼa tahi ʼi te ʼu ʼaho katoa e hogofulu, neʼe ina foaki maʼa natou “te ʼu vino kehekehe ʼo foaki fakalahi” ʼo ina fai te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼaki tana paʼaga totonu.—Neemia 5:8, 10, 14-18.
“Ke Malohi ʼOu Nima”
16 Neʼe tokoni ia Sehova kia Neemia mo te kau Sutea ʼi tana fakamalohiʼi ai ʼonatou nima. Neʼe natou fakaʼosi ai te ʼu kaupa ʼo Selusalemi ia ʼaho pe ʼe 52. (Nee. 2:18, 6:15, 16) Ko Neemia neʼe mole nofo pe ʼo sioʼi ia te kau gaue. Kae neʼe toe kau mo ia ki te toe laga ʼo te ʼu kaupa ʼo Selusalemi. (Nee. 5:16) ʼO toe feia pe ia ʼaho nei, tokolahi ʼo te kau tagata ʼafea ʼe natou faʼifaʼitakiʼi ia Neemia moka natou tokoni ki te laga mo te fakafoʼou ʼo te ʼu fale fono. Ko te ʼu tagata ʼofa ʼaia ʼe natou toe fakalotomalohiʼi te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼae “loto vaivai,” ʼi tanatou ʼaʼahi natou pea mo tanatou faifakamafola fakatahi.—Lau ia Esaia 35:3, 4.
ʼE Manatuʼi Feafeaʼi Anai Koutou e Sehova?
Koia, ʼe fakaha mai e te Tohi-Tapu, ka “manatuʼi” e te ʼAtua he tahi, pea ko tona fakaʼuhiga ʼe ina fai anai he meʼa lelei. Ohage la, ʼi te kua lofia ʼo te kele lolotoga ʼaho ʼe 150, “neʼe manatuʼi e te ʼAtua ia Noe . . . , pea neʼe fakaagi e te ʼAtua te matagi ʼi te fuga kele, pea neʼe kamata hifohifo ai te ʼu vai.” (Senesi 8:1) Hili ki ai ni ʼu sekulo, ko Samisoni ʼae neʼe fakakiviʼi pea mo seiniʼi e te kau Filisitini, neʼe faikole fenei: “Sehova, manatuʼi au, fakalelei siʼi ʼou loto, ka ke foaki mai te malohi, fakalelei siʼi ʼou loto, ʼi te lakaga pe ʼaeni ʼe tahi.” Neʼe manatuʼi e Sehova ia Samisoni ʼo ina foaki kia ia te malohi ʼae ʼe fakalaka ʼi te malohi ʼo te tagata, ʼo ina fakaʼauha ai te ʼu fili ʼo te ʼAtua. (Tuʼi Fakamau 16:28-30) Ohage ko Neemia, neʼe tapuakinaʼi e Sehova tana ʼu faiga, pea neʼe toe fakatuʼu ai te tauhi moʼoni ʼi Selusalemi.
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
“Kotou Haga Malo Aipe ʼi Te Agakovi ʼAki Te Agalelei”
15 Tolu, neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼu fili ʼo Neemia te tagata kaka, ko te Iselaele ko Telaia moʼo faigaʼi ke talagataʼa ia Neemia ki te Lao ʼa te ʼAtua. Neʼe ui fenei e Telaia kia Neemia: “Ta fakafetaulaki ki te ʼapi ʼo te ʼAtua moʼoni, ʼi te fale lotu, pea ta pupunu te ʼu matapa ʼo te fale lotu, he ʼe natou ʼomai ko tou matehi.” Neʼe ui e Telaia ko Neemia ʼe ʼamanaki ke matehi kae neʼe feala hana haofaki ʼo tona maʼuli mo kapau ʼe nono ʼi te fale lotu. Kae ko Neemia neʼe mole ko he pelepitelo. ʼE agahala anai mo kapau ʼe alu ʼo nono ʼi te ʼapi ʼo te ʼAtua. ʼE talagataʼa anai koa ki te lao ʼa te ʼAtua moʼo faigaʼi ke ina haofaki tona maʼuli? Neʼe tali fenei ia Neemia: “ ʼE feala koa ki he tagata ohage ko au ke hu ki te fale lotu pea mo maʼuli? ʼE mole au hu anai ki loto!” He koʼe neʼe mole to ia Neemia ki te hele ʼae neʼe fai age kia ia? He neʼe ina iloʼi logo la ko Telaia neʼe ko tona tehina Iselaele, kae “neʼe mole ko te ʼAtua ʼae neʼe ina fekauʼi [age] ia ia.” ʼIo, ko he polofeta moʼoni ʼe mole ina tokoniʼi anai ia ia ke talagataʼa ki te Lao ʼa te ʼAtua. Neʼe toe malo aipe Nehemia ʼi tona ʼu fili. Mole faʼa fualoa ki muli age, neʼe feala hana ui fenei: “Neʼe ʼosi leva te faʼu ʼo te kaupa ʼi te ʼuafulu-ma-nima ʼaho ʼo Elule ia ʼaho ʼe nimagofulu-ma-lua.”—Neemia 6:10-15; Numelo 1:51; 18:7.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 14-20 ʼO ʼAUKUSITO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | NEEMIA 8-9
“Ko Te Fiafia ʼo Sehova ʼe Ko Tokotou Kolo Tau”
Ko Te ʼu Ako Mai He Faikole Neʼe Teuteuʼi Lelei
2 Lolotoga he mahina katoa ʼi muʼa ʼo te fakatahi makehe ʼaia, neʼe fakaʼosi ai e te kau Sutea te toe laga ʼo te ʼu kaupa ʼo Selusalemi. (Nee. 6:15) Neʼe natou fakahoko te gaue ʼaia ia ʼaho pe ʼe 52. Pea ʼi te ʼuluaki ʼaho ʼo te mahina ʼo Tisili ʼae ʼe hoa atu ki ai, neʼe natou maʼopoʼopo ʼi te malaʼe. Neʼe lau mo fakamahino e Esetalasi mo ʼihi kau Levite ia te Lao ʼa te ʼAtua, pea neʼe fagono ki ai te hahaʼi. (Pāki 1) Neʼe tutuʼu ai te ʼu famili katoa, ʼo kau ai mo te ʼu fanau, pea neʼe natou fagono talu mai te uhu ki te fetapa. Ko te kau Iselaele ʼaia, ʼe ko he faʼifaʼitaki lelei kia tatou ia ʼaho nei. Logo la ʼe tou fono ʼi he ʼu Fale Fono ʼe feala hatatou heheka fimalie ai, kae ʼi ʼihi temi ʼe lagi tou kamata manatu ki ni meʼa ʼe mole maʼuhiga lolotoga te fono. Kae neʼe fagono fakalelei te kau Iselaele ʼaia, mo fakakaukauʼi te ʼu faʼahi ʼae neʼe natou logo ki ai, pea mo fetagihi ʼi tanatou mahino ʼae neʼe mole natou mulimuli ki te Lao ʼa te ʼAtua.—Nee. 8:1-9.
ʼE Kotou ‘Haga Haʼele Anai Koa ʼAki Te Laumalie’?
9 Ko te fiafia ʼe ko he aluʼaga fakatupu fimalie lahi. Ko Sehova ʼe ko “te ʼAtua fiafia.” (1 Timoteo 1:11; Pesalemo 104:31) ʼE fiafia te ʼAlo ʼi te fai ʼo te finegalo ʼo tana Tamai. (Pesalemo 40:8; Hepeleo 10:7-9) Pea “ko te fiafia ʼa Sehova ʼe ko [totatou] kolo tau.”—Neemia 8:10.
10 Ko te fiafia ʼae ʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼe tou leleiʼia moka tou fai tona finegalo ʼi te ʼu temi faigataʼa, mo mamahi, peʼe ʼi te fakataga. ʼI meʼa fakafiafia ʼe tou maʼu ʼaki “te ʼatamai malama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua”! (Taʼaga Lea 2:1-5) Ko tatatou ʼu felogoi fakafiafia mo te ʼAtua ʼe fakatafito ki te ʼatamai malama, pea mo tatatou tui ʼae kia te ia pea mo te sakilifisio faitotogi ʼa Sesu. (1 Soane 2:1, 2) ʼE tou toe fiafia he ʼe tou kau ki te famili fale tau tehina moʼoni pe ʼe tahi ʼi te malamanei katoa. (Sofoni 3:9; Akeseo 2:7) Ko tatatou ʼamanaki ki te Puleʼaga pea mo te pilivilesio lahi ʼo te fakamafola ʼo te logo lelei ʼe fakatupu fiafia kia tatou. (Mateo 6:9, 10; 24:14) ʼE tou toe fiafia foki ʼi te ʼamanaki ki te maʼuli heʼe gata. (Soane 17:3) Kapau ʼe tou maʼu ia te ʼamanaki lahi ʼaia, pea ʼe ‘tou fiafia pe.ʼ—Tetelonome 16:15.
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
it-1 151 ¶7
FAKAALAMEA
Hili ni taʼu ki te liliu mai ʼa te kau Sutea mai te ʼaunofo, neʼe lau leva te tohi ʼo te Lao e te pelepitelo ko Esetalasi ki te hahaʼi Sutea ʼae neʼe fakatahi ʼi Selusalemi. Pea Neʼe fakamahino leva e te kau Levite. ʼE tou lau ia Neemia 8:8: “Neʼe hoko atu tanatou lau leʼo lahi ia te tohi, te Lao ʼa te ʼAtua moʼoni, ʼo natou fakamahino fakalelei pea mo fakaha tona fakaʼuhiga, ke tokoni ai ki te hahaʼi ke natou mahino ki te meʼa ʼae neʼe lau.” Neʼe lagi lea Fakaalamea ia te ʼu fakamahino ʼo te tohi Hepeleo, ʼuhi ko tanatou nofo ʼi Papiloni, neʼe natou mahani ki te lea ʼaia. Neʼe lagi natou faitali, ke tokoni ki te kau Sutea ʼae ʼe Fakahepeleo, ke natou maʼu lelei te fakamahino loloto ʼo te lautohi.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 21-27 ʼO ʼAUKUSITO
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | NEEMIA 10-11
“Neʼe Natou Fai He ʼu Sakilifisio Maʼa Sehova”
Ko Selusalemi ʼe Gali Mo Tona Higoa
13 Ko te “fuakava faitotonu” ʼae neʼe tohi ʼi te temi ʼo Neemia, neʼe ina teuteuʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼo te temi muʼa ki te ʼaho ʼae neʼe tapuakiʼi ai te ʼu kaupa ʼo Selusalemi. Kae neʼe ʼi ai te tahi meʼa maʼuhiga neʼe tonu ke natou vakavakaʼi. ʼI te kua ʼa takai ia Selusalemi ʼaki te kaupa matolu pea mo ʼona matapa ʼe 12, neʼe tonu leva ke fakahahaʼi ia natou ʼae ka nonofo ai. Logo pe la neʼe maʼuʼuli ai ʼihi kau Iselaele, kae “neʼe laulahi pea mo lahi te kolo, pea neʼe tokosiʼi te hahaʼi ʼae neʼe nonofo ʼi loto.” (Neemia 7:4) Moʼo fakatokatoka te fihifihia ʼaia, neʼe natou “mate ki ai ke alu te tokotahi ʼi te toko hogofulu ʼo maʼuli ʼi Selusalemi te kolo taputapu.” Neʼe natou tali lelei ke natou mulimuli ki te fakatuʼutuʼu ʼaia, pea ko te hahaʼi neʼe natou “tapuakina te ʼu tagata fuli ʼae neʼe lotolelei ke natou olo ʼo maʼuʼuli ʼi Selusalemi.” (Neemia 11:1, 2) ʼE ko he faʼifaʼitaki lelei ʼaia ki te kau atolasio moʼoni ia ʼaho nei, ʼae ʼe feala ke natou olo ki te ʼu fenua ʼae ʼe ʼaoga lahi ai te tokoni ʼa he kau Kilisitiano kua fakapotopoto!
w86 15/2 26
Malo ʼo Te Tauhi Moʼoni
Ko te mavae mai, mai tokita kele ke kita maʼuli mo nofo ʼi Selusalemi, ʼe mole ui leva, ʼe maʼu ai ni lelei, kae ʼe toe fakatupu puli koloa. Neʼe toe tuʼutamakiʼia ia natou ʼae neʼe kua maʼuʼuli ʼi te kolo ʼaia. Neʼe tuha ke fakalotomalohiʼi mo hufakiʼi natou ʼae neʼe lotolelei ke olo.
Ka Tou Nonofo Agatonu ʼe Tou Maʼu Ai Te ʼOfa ʼo Te ʼAtua
15 ʼI tatatou foaki ʼotatou maʼuli kia Sehova, neʼe tou fakapapau ai ʼe tou fakahoko anai tona finegalo ʼi he faʼahiga aluʼaga pe. ʼE tou iloʼi ʼe mole faigafua tuʼumaʼu te fakahoko ʼo te fakapapau ʼaia. Kae, kotea ʼe tou fai anai moka kole mai ke tou fai he meʼa ʼe mole tou leleiʼia? Kapau ʼe tou tauʼi totatou mataku pea mo lotolelei ʼo fakalogo ki totatou ʼAtua, ʼe tou fakaha ai ʼe tou agatonu ki tatatou fakapapau. Logo la ʼe lagi faigataʼa hatatou fai he ʼu sakilifisio kae ʼe mahino kia tatou ko te ʼu tapuakina mai ia Sehova ʼe lahi age ia. (Mala. 3:10) Kae, ʼe feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼofafine ʼo Sefete? Kotea ʼae neʼe ina fai ʼo ʼuhiga mo te fakapapau ʼo tana tamai?
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼa Neemia
10:34—He koʼe neʼe fakamaʼua ki te hahaʼi ke natou fetuku fafie? Neʼe mole fakatotonu ʼi te Lao ʼa Moisese ke ʼi ai he molaga fafie. Neʼe fakamaʼua te faʼahi ʼaia he neʼe ʼaoga ʼaupito te faʼahi ʼaia. Neʼe ʼaoga ke lahi te fafie moʼo tutu ʼaki te ʼu sakilifisio ʼae neʼe momoli ʼi te ʼaletale. ʼE iloga ia neʼe mole feʼauga te kau Netinime, te ʼu hahaʼi neʼe mole ko he kau Iselaele, kae neʼe natou kaugana ʼi te fale lotu. Koia, neʼe vaevae ia te gaue ʼaia ke feala he fetuku hoholo ʼo te fafie.
VAHAʼA ʼO TE ʼAHO 28 ʼO ʼAUKUSITO–3 ʼO SEPETEPELI
TE ʼU KOLOA ʼO TE TOHI-TAPU | NEEMIA 12-13
“Tou Agatonu Kia Sehova Moka Tou Filifili ʼOtatou Kaumeʼa”
it-1 100 ¶8
Amone
Hili te kapu ʼo Topie mai te fale lotu, neʼe lau pea maʼuliʼi te Lao ʼa Sehova ʼae ia tetelonome 23:3-6, ʼae ina tapuʼi te kau mai ki te kokelekasio ʼo Iselaele ia te kau Amone mo te kau Moape. (Nee 13:1-3) Neʼe ui mahani ko te tapu ʼaia, ʼe mole fakagafua ai te liliu ʼa te ʼu hahaʼi ʼaia, ke natou kau ki te puleʼaga Iselaele, pea ke natou maʼu te ʼu lelei fakapuleʼaga. Neʼe ko te tapu ʼaia, neʼe fakatuʼu kua hili ki ai, taʼu ʼe 1 000 ʼuhi ko te mole fia tokoni ʼa te kau Amone mo te kau Moape ki te kau Iselaele, ʼi tanatou fakaovi ki te Kele ʼo Te Fakapapau. Kae logo la te tapu, neʼe ʼi ai pe te hahaʼi Amone mo Moape, neʼe natou kau ki te kau Iselaele, ʼo natou maʼuʼuli tahi, ʼo tapuakina ia natou e te hahaʼi ʼo te ʼAtua. ʼE kau ki ai ia Teseleke ʼae neʼe tou talanoa ki ai ʼi muʼa atu, neʼe kau ki te ʼu tagata malolohi ʼo Tavite, ʼo feia kia Lute te fafine Moape.—Lut 1:4, 16-18.
Kua Fakamaʼoniʼoniʼi Koutou
5 Lau ia Neemia 13:4-9. Kua lahi ia ʼaho nei te aga heʼe maʼa, koia ʼe mole faigafua ai hatatou nofo maʼoniʼoni. Tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼo Eliasipe mo Topie. Ko Eliasipe neʼe ko te tagata faisakilifisio lahi, pea ko Topisa neʼe ko he Amone pea neʼe lagi ko te tagata agakaka neʼe gaue maʼa te puleʼaga Pelesi ʼi Sutea. Neʼe fakafeagai ia Topisa mo ʼona kaumeʼa ki te ʼu faiga ʼae ʼa Neemia moʼo toe laga te ʼu kaupa ʼo Selusalemi. (Nee. 2:10) Neʼe tapuʼi ki te kau Amone tanatou hu ki te fale lotu. (Tet. 23:3) Kae he koʼe neʼe foaki e te tagata faisakilifisio lahi he koga fale ʼi te fale lotu ke kai ai te tagata ʼaia ko Topie?
6 Ko Topie neʼe lagi liliu ko he kaumeʼa lelei ʼo Eliasipe. Ko Topie mo tona foha ko Sokanane neʼe nā ʼohoanaʼi te ʼu fafine Sutea, pea neʼe lau e te tokolahi ʼi te kau Sutea te ʼu lelei ʼo Topie. (Nee. 6:17-19) Ko te tahi ʼi te ʼu mokopuna ʼo Eliasipe neʼe ina ʼohoanaʼi te ʼofafine ʼo te kovana Samalitana ko Sanepala, ʼae neʼe ko he kaumeʼa lelei ʼo Topie. (Nee. 13:28) Koia ko te fakakaumeʼa ʼaia ʼa Eliasipe, te Tagata Faisakilifisio Lahi pea mo Topie, ʼae neʼe lagi tupu ai tona fakahalaʼi e he tagata pagani mo fakafeagai. Kae neʼe fakaha e Neemia tana agatonu kia Sehova ʼaki tana laku ki tuʼa te ʼu meʼa fuli ʼo te koga fale ʼa Topie.
Tou Tauʼi Te ʼu Meʼa ʼAe ʼe Fakafeagai Ki Te Agatonu!
6 Kapau ʼe tou agatonu kia Sehova ʼAtua, ʼe mole tou fia kaumeʼa anai mo natou fuli ʼae ʼe ko tona ʼu fili. Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te tohi e te tisipulo ko Sakopo te meʼa ʼaeni: “Kau fafine tono, ʼe mole koutou iloʼi koa la ko te ʼofa ki te malamanei ʼe ko he fehiʼa ia ki te ʼAtua? Ko ʼae ʼe fia kaumeʼa mo te malamanei ʼe liliu ia ko he fili ʼo te ʼAtua.” (Sakopo 4:4) ʼE tou fia agatonu ohage ko te Hau ko Tavite ʼi tana ui ʼae: “ ʼE mole au fehiʼa koa la kia natou ʼae ʼe fehiʼa ʼaupito kia te koe, e Sehova, pea ʼe mole au fakalialia koa la kia natou ʼae ʼe fakafeagai kia te koe? ʼE au fehiʼa kia natou ʼi he fehiʼa katoa. Kua natou liliu natou kia te au ko te kau fili moʼoni.” (Pesalemo 139:21, 22) ʼE mole tou fia faifaitahi mo te hahaʼi ʼae ʼe agahala ʼi tonatou loto faʼifaʼitaliha, koteʼuhi ʼe mole tatau totatou maʼuli mo tonatou maʼuli. ʼE taupau anai koa tatou e te agatonu ki te ʼAtua, ke ʼaua naʼa tou faifaitahi mo te ʼu fili ʼaia ʼo Sehova, tatau aipe pe ʼe tou palalau mo natou peʼe tou sioʼi ia natou ʼi te televisio?
Te ʼu Koloa Fakalaumalie
it-2 359 ¶8
Musika
ʼI te fale lotu, neʼe fakamaʼuhiga ʼosi ia te hiva. ʼE fakamoʼoni ki ai ia te ʼu koga tohi ʼo te Tohi-Tapu ʼae talanoa ki te kau hiva, neʼe fakaʼateaina natou mai ni gaue, ʼae kau ai te tahi kau Levite, ʼuhi ke natou tokakaga lelei ki tonatou maʼua. (1Kk 9:33) Neʼe ko natou ko he kutuga Levite makehe, tupuʼaga ʼaia ʼo tonatou toʼo kehe mai ia natou ʼae neʼe liliu mai Papiloni. (Est 2:40, 41) Maʼia mo te hau Pelesia Aletasese (Nima Loa) neʼe gaue maʼa natou, neʼe ina fakaʼateaina natou, ʼo feia ki te tahi age kutuga, mai ‘te ʼu tukuhau.ʼ (Est 7:24) Ki muli age, Neʼe fakatotonu e te Hau “ke foaki ʼi te ʼaho fuli ki te kau hiva ia te ʼu meʼa ʼae ʼe ʼaoga kia natou.” Neʼe lau ko te tonuʼaga ʼa te Hau, kae ʼe fakamahalo ko te tonuʼaga ʼa Esetalasi, ʼuhi ko tona tuʼulaga ʼae Neʼe foaki age e Aletasese. (Nee 11:23; Est 7:18-26) ʼE tou mahino ai leva, pe koʼe ʼe talanoa te ʼu tohi taputapu ki te “kau hiva pea mo te kau Levite,” ʼo makehe ai te kutuga kau hiva, kae ko natou ko he kau Levite fuli.—Nee 7:1; 13:10.