Gúninu ni jneza para gusisácanu Jiobá
«Dxiiñaʼ [stiʼ Jiobá] nandxóʼ ni.» (SAL. 111:3.)
1, 2. 1) Ximódoruʼ zanda iquiiñeʼ diidxaʼ guendanandxóʼ ca. 2) Xii nga cani chigusiene tema riʼ laanu.
ORA RIEETEʼ de guendanandxóʼ stiʼ Jiobá la? Biblia na zeeda gácani casi ti lari ni nácube (Sal. 104:1). Nuu stale modo zanda gusihuínninu guendanandxóʼ stiʼ Jiobá. Tobi de laacani nga modo gácunu lari. Apóstol Pablu bidii conseju riʼ ca xpinni Cristu: «Ne ca hermana la? cadi gacu ca lari ni cadi jneza gacu xpinni Cristu, nin uyubi ca chuʼlaʼdxi binni laaca pur modo guni ca ique caʼ o gaze ca oro o perla o gacu ca lari nabé risaca» (1 Tim. 2:9). Peru cadi ngasi nga ni naquiiñeʼ gúninu para gusisácanu Dios ni «nandxóʼ» cayuni adorarnu ca (Sal. 111:3).
2 Diidxaʼ hebreu ni rutiixhicabe para «guendanandxóʼ» ca la? laaca zanda gutiixhicabe ni casi «respetu», «gusisaca» ne «guendaruni ni jneza». Yanna, tuu nga ni jma naquiiñeʼ gusisácanu yaʼ. Jiobá si nga ni jma naquiiñeʼ gusisácanu ne guni respetarnu. Nga runi, ca xpínnibe la? rusihuínnicaʼ runi respetarcaʼ laabe pur ni riniʼcaʼ ne pur modo nabánicaʼ. Peru, xiñee zanda guni binni ni jneza yaʼ. Ximodo rihuinni guendanandxóʼ stiʼ Jiobá lu cani bizáʼ, ne xi ribeendunu ora guiníʼ íquenu de laacani yaʼ. Xi rizíʼdinu de Jesús pur modo gupa respetu binni. Ne ximodo zanda gusihuínninu rusisácanu Dios ora runi adorarnu laa.
Xiñee zanda gúninu ni jneza
3, 4. 1) Xi ribeza Dios gúninu pur maʼ bisisaca laanu. 2) Tuu nga cuzeeteʼ Salmo 8:5-9 (Biiyaʼ ni cá ñee yaza). 3) Tuu nga cani bisisaca Jiobá dxiqué.
3 Laanu zanda gúninu ni jneza purtiʼ bizáʼ Dios laanu casi laa. Dios bisisaca Adán ne pur nga bidiibe lugar gapa Guidxilayú riʼ (Gén. 1:26, 27). Ne nécapeʼ bicheené ca primé binni que Dios la? bidiiruʼ Dios lugar gápacabe ni; ne pur nga zanda guininu bisisácarube binni (biindaʼ Salmo 8:5-9).a Yanna, xi ribeza Dios gúninu yaʼ. Cumu bisisaca Jiobá laanu la? laaca naquiiñeʼ gusisácanu labe ra gúninu ni jneza ne gápanu respetu laabe.
4 Jiobá rusisaca ca xpinni. Casi dxi gucuaabe ni bisigaʼdeʼ Abel laabe que la? bisihuínnibe bisisácabe laa. Peru qué nicaadibe ni bidii Caín laabe (Gén. 4:4, 5). Moisés la? gudxi Jiobá laabe gusisácabe Josué nezalú guidxi Israel, purtiʼ laa chigaca xaíque xlugarbe (Núm. 27:20). Casi Salomón xiiñiʼ David la? Biblia caníʼ de laabe sicaríʼ: «Qué nusaana Jiobá de nusisaca Salomón nezalú guidxi Israel casi qué huayuu dxi gusisácabe sti rey ni guyuu ante de laa ndaaniʼ guidxi Israel» (1 Cró. 29:25). Jiobá laaca zusisaca ca xpinni Cristu ni bibí ni guiasa de lade gueʼtuʼ, cani qué nusaana de niníʼ pabiáʼ nandxóʼ modo runi mandarbe dxi bibánicaʼ lu Guidxilayú (Sal. 145:11-13). Ne para cani nuu lade «xcaadxi dendxu» stiʼ Jesús ca laaca nápacaʼ ti dxiiñaʼ risaca ne ti ndaayaʼ ora rusisácacaʼ Jiobá (Juan 10:16).
Guendanandxóʼ stiʼ Jiobá rihuínnini lu cani bizaʼbe
5. Xi zanda guininu de guendanandxóʼ stiʼ Jiobá.
5 Lu Salmo 8 rihuinni pabiáʼ nandxóʼ Dios ne pabiáʼ nga nahuiiniʼ binni nezalube. Sicaríʼ biʼndaʼ David ni: «Señor Jiobá stidu, ¡nabé nandxóʼ laluʼ lu guidubi naca guidxilayú, guendanandxóʼ stiluʼ rihuínnini lu guidubi naca guibáʼ ne guidxilayú» (Sal. 8:1). Jiobá nga ni jma risaca ne jma nandxóʼ lu guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú. Ne maca nandxoʼbe dede ante guzaʼbe «guibáʼ ne guidxilayú», ne zácarube zacá despué de gúnibe Guidxilayú riʼ ti paraísu casi gudixhe íquebe que ne despué de cueebe donda luguiáʼ binni, ne qué liica ziuu dxi gusaana de gácabe ni jma nandxóʼ (Gén. 1:1; 1 Cor. 15:24-28; Apo. 21:1-5).
6. Xiñee guníʼ hombre ni bicaa salmo ca zeeda gaca guendanandxóʼ stiʼ Jiobá casi ti lari ni nácube.
6 Hombre ni bicaa salmo ca nabé bidxagayaa ora biiyaʼ guiráʼ ca beleguí sicarú ni cuzaaniʼ guibáʼ ca. Guizáʼ bidxagayaabe purtiʼ biiyabe nabé sicarú bizáʼ Jiobá guibáʼ ca, casi ñaca nuchiaabe ni casi ti lari ni ruzaʼnécabe yoo huiiniʼ, ne pur ngue guniʼbe modo nandxóʼ Jiobá ca la? zeeda gácani casi ti lari ni nácube (biindaʼ Salmo 104:1, 2). Nécapeʼ qué zanda guʼyaʼ binni Jiobá la? rihuinni poder ne guendanandxóʼ stibe lu guiráʼ cani ridúʼyanu bizaʼbe.
7, 8. Ximodo rudiʼnu cuenta pabiáʼ nandxóʼ Jiobá ora guidúʼyanu cani nuu guibáʼ ca.
7 Guiníʼ íquesinu de galaxia stinu ni lá Vía Láctea riʼ. Ndaanini nuu stale beleguí ne nuu stale planeta, ne Guidxilayú ra nuunu riʼ zeeda gácani casi ti guié yuxi huiiniʼ ruaa ti nisadóʼ. Guníʼ ique si, nuu jma de 100,000 millón de beleguí ndaaniʼ Vía Láctea ca. Pa lu ti segundu nugábanu tobi de laacani la? ¡nindaanu jma de chonna mil iza para nugábanu guirani!
8 Pa lu Vía Láctea ca nuu 100,000 millón de beleguí, panda beleguí nuu guidubi naca guibáʼ yaʼ. Ca hombre ni ruundaʼ ca cosa ni nuu guibáʼ ca nacaʼ nuu biaʼ 50,000 ó biaʼ 125,000 millón de galaxia. Yanna panda beleguí nga nuu yaʼ. Qué rugaanda diʼ xquendabiaaniʼ binni ganna panda ni nuu purtiʼ stálepeʼ cani. Peru Jiobá «cugábabe panda beleguí nuu; riniʼbe lá guirácani» (Sal. 147:4). Yanna, ra maʼ bidúʼyanu pabiáʼ nandxóʼ Jiobá, ñee qué rucaa nga laanu gusisácanu labe la?
9, 10. Xi rizíʼdinu de Jiobá pur ni raca ora maʼ biuʼchaʼ cani racané pan ca.
9 Yanna, despué de guninu de ca beleguí ca la? chiguininu ximodo raca pan. Jiobá cadi bizáʼsibe guibáʼ ne Guidxilayú, sínuque laaca «Laabe nga ni rudii pan cani candaana» (Sal. 146:6, 7). Guendanandxóʼ stiʼ Jiobá ca rihuínnini lu guiráʼ ni bizaʼbe ne lade cani nuu ca yaga huiiniʼ ra ricaacabe cani racané pan (biindaʼ Salmo 111:1-5). Jesús bisiidiʼ ca discípulo stiʼ guinábacaʼ Dios lu oración sticaʼ: «Dané laadu endaró [o «pan», NM] tidi né du dxi» (Mat. 6:11). Stale de ca guidxi de dxiqué, casi Israel la? pan nga ronécabe guendaró stícabe. Neca cadi nagánapeʼ para guni binni pan ca la? nagana raca para laanu guiénenu xi guiráʼ raca ora maʼ biuʼchaʼ cani rineni ca.
10 Dxiqué la? ca israelita biquiiñecaʼ harina de trigu o de cebada, nisa, ne laaca guyuu biaje biquiiñecabe levadura para bíʼnicabe pan. Qué zanda diʼ guiénenu xi guiráʼ raca ora maʼ biuʼchaʼ guiráʼ ca nga. Ne jmapeʼ nagana raca para binni guiene modo ruutuʼ xcuérpunu pan ca. Pur nga, hombre bicaa salmo que biindaʼ sicaríʼ: «Biaʼ pabiáʼ nga cani maʼ bíʼniluʼ Jiobá. Ne guendabiaaniʼ nga bíʼniluʼ guirani» (Sal. 104:24). ¡Aque risaca nga ca razón ni nápanu para gusisácanu Jiobá!
Xi ribeendunu ora guiníʼ íquenu pabiáʼ nandxóʼ Jiobá
11, 12. Xi ribeendunu ora guiníʼ íquenu de ca cosa ni bizáʼ Dios.
11 Guiranu ridxagayaanu ora guidúʼyanu ca beleguí ca ti huaxhinni neca qué ridúʼndanu de ca cosa ni nuu guibáʼ, ne zanda guni sentirnu pabiáʼ nanixe ti pan neca cadi bidúʼndanu de química. Peru cadi guiráʼ diʼ binni zanda guʼyaʼ pabiáʼ nandxóʼ Jiobá, purtiʼ naquiiñepeʼ guiníʼ íquecabe de cani bizaʼbe. Yanna, xi zabeendunu pa guiníʼ íquenu de laacani yaʼ. Zabeendunu ni galán cásica ora guiníʼ íquenu de xcaadxi cosa ni rúnibe. Xidé ndiʼ caninu yaʼ.
12 Ora guníʼ ique David pabiáʼ sicarú cani biʼniʼ Jiobá pur xquidxi la? biindabe sicaríʼ: «Lu guiráʼ guendanandxóʼ stiluʼ ne lu guiráʼ ni maʼ bizaʼluʼ zazaalaʼdxeʼ gannaʼ» (Sal. 145:5). Ti modo gusihuínninu racaláʼdxinu gánnanu de cani bizáʼ Jiobá nga guidúʼndanu Biblia ne cueenu tiempu para guiníʼ íquenu ni cadúʼndanu. Xi zabeendunu pa gúninu nga yaʼ. Zudiʼnu cuenta pabiáʼ nandxóʼ Dios ne nga zucaa laanu gusisácanu laabe jma. Zacá la? cada tóbinu zanda guininu casi guníʼ David: «Naa zaniéʼ de guendanandxóʼ stiluʼ» (Sal. 145:6). Zacá ni, pa laanu guiníʼ íquenu guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jiobá la? nga zucaa laanu chuʼnu jma gaxha de laabe ne qué zadxíbinu guininu de laabe. Ñee cucheecheluʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán ca ne stale gana ne cayacaneluʼ binni guʼyaʼ pabiáʼ nandxóʼ Jiobá la?
Jesús rusihuinni pabiáʼ nandxóʼ Dios
13. 1) Xi bidii Jiobá Xiiñiʼ casi na Daniel 7:13, 14 que. 2) Xi clase rey naca Jesús.
13 Jesucristu, Xiiñiʼ Dios que la? bicheechebe diidxaʼ ne stale gana ne bisisácabe Bixhózebe ni nuu guibáʼ. Jiobá bisisaca tobi lucha xiiñiʼ ora bidiibe laa «guendaruni mandar [...] ne reinu» stibe (biindaʼ Daniel 7:13, 14). Neca zacá qué nudxiibaʼ diʼ Jesús laca laa ne qué nixeleʼ de binni, sínuque naca ti rey ni riene ca xpinni ne runi respetar laacabe. Ne maca zacá laabe ante gácabe rey ne jma bisihuínnibe ni ne ca binni ni gucananaláʼdxicabe laacaʼ dxiqué. Guidúʼyanu ti ejemplu.
14. Ximodo biiyaʼ ca binni de dxiqué cani gupa lepra.
14 Ca binni ni gupa lepra dxiqué la? nabé naná modo gúticaʼ. Chaahuidugá maʼ zizá guendahuará que lu guidubi ladi binni ne nabé nagana para guiándani cásica nagana para guiasa ti gueʼtuʼ (Núm. 12:12; 2 Rey. 5:7, 14). Cani gupa lepra dxiqué biiyaʼ binni laacabe casi binni ni nabiidiʼ ne bíʼnicaʼ menu laacabe. Ora gacaláʼdxicabe guidxíñacabe binni la? nápacabe xidé gucaacabe ridxi para guiníʼcabe nabiidicabe (Lev. 13:43-46). Para ca binni de dxiqué la? casi ñaca maʼ gúticabe. Caadxi guiʼchiʼ stiʼ ca maestru de ley de dxiqué caníʼ ora napa tuuxa lepra la? rixélecaʼ de binni biaʼ chupa metru. Laaca lu ca guiʼchiʼ ca na ora biʼyaʼ ti xaíque yuʼduʼ ti binni ni napa lepra dede zíturuʼ la? bizulú bichá guié laabe para cadi guidxíñabe laa.
15. Xi biʼniʼ Jesús ora bidxagalú ti binni napa lepra.
15 Yanna guidúʼyanu xi biʼniʼ Jesús ora bidxiña ti hombre napa lepra laa ne gunabaʼ laabe gusiándabe laa (biindaʼ Marcos 1:40-42). Jesús qué nucaanaʼ diʼ laabe, sínuque biá laabe, purtiʼ biiyaʼ maʼ qué guidxélabe ximodo guiándabe. Cumu biuubaʼ ladxidóʼ Jesús ora biiyaʼ laabe la? ngue runi, nagueendaca bisigaanaʼ para gudaʼnaʼ hombre que ne bisianda laabe.
16. Xi zanda guizíʼdinu pur modo bidxaagalú Jesús binni.
16 Jesús biʼniʼ respetar binni cásica runi Bixhoze ni. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús yaʼ. Zúninu ni pa guiníʼ íquenu naquiiñeʼ guni respetarnu guiráʼ binni biaʼ tiica iza napa, pa napa bueltu o coʼ ne pa huará o cadi huará (1 Ped. 2:17). Guiráʼ cani napa derechu de guni mandar, casi ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, cani napa xiiñiʼ ne ca binnigola la? naquiiñeʼ guni respetarcaʼ laacabe ne cadi guninacaʼ laacabe. Biblia caníʼ nga nga tobi de ca cosa ni naquiiñeʼ guni guiráʼ ca xpinni Cristu: «Laganaxhii saa casi enda biʼchiʼ, cada tobi usisaca stobi ne cadi laca laa» (Rom. 12:10).
Gúninu ni jneza ora guni adorarnu Dios
17. Ximodo culuíʼ Biblia laanu naquiiñeʼ gúninu ora maʼ cayuni adorarnu Dios
17 Ora maʼ cayuni adorarnu Jiobá la? naquiiñeʼ gúninu ni jneza. Stiidxaʼ Dios na lu Eclesiastés 5:1: «Biʼniʼ ni jneza cada cheluʼ ralidxi Dios ni dxandíʼ». Moisés ne Josué biʼniʼ respetarcaʼ ne biʼniʼ adorarcaʼ Dios ora guleecaʼ guelaguidi cá ñeecaʼ ante guiniʼné Dios laacaʼ (Éxo. 3:5; Jos. 5:15). Ne cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que la? gupa xidé gúcucaʼ calzoncillu de linu para guchii beela ládicaʼ (Éxo. 28:42, 43). Ne mandatu ni bidii Jiobá laacabe que la? gucaneni laacabe para cadi guihuinni xieeládicabe ora cayúnicabe dxiiñaʼ lu altar que. Ne ca binnilidxi cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que laaca naquiiñeʼ chinándacaʼ ni na ca ley stiʼ Dios ne gusihuínnicaʼ risaca dxiiñaʼ napa tuuxa binnilídxicaʼ ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ.
18. Pabiáʼ risaca nga gúninu ni jneza ne guni respetarnu binni ora maʼ cayuni adorarnu Dios.
18 Casi maʼ bidúʼyanu ca, naquiiñeʼ guni respetarnu Jiobá ne gúninu ni jneza ora maʼ cayuni adorarnu laabe. Peru laaca naquiiñeʼ guni respetarnu xcaadxi binni, purtiʼ zacatiʼ nga zuni respetárcabe laanu. Peru nápanu xidé gusihuínninu dxandíʼ runi respetarnu binni ne cadi gúninu ni purtiʼ si cayuuyaʼ binni laanu. Naquiiñeʼ guiale de ndaaniʼ ladxidoʼno gúninu ni purtiʼ Jiobá riuulaʼdxiʼ gúninu zacá (1 Sam. 16:7; Pro. 21:2). Pa riuuláʼdxinu ni jneza la? zusihuínninu ni pur modo riníʼ íquenu ne pur modo guibaninenu binni ne lu guiráʼ ni gúninu ne ni guininu, ne qué zuni crenu laanu. Ora gúninu ni jneza, ne gácunu lari casi riuulaʼdxiʼ Dios la? rusihuínninu zinándanu conseju ni bidii Pablu riʼ: «Runi du xhiiña du jneza sin uchéʼ né du irutiʼ, ti qué gapa ca xi pur iníʼ ca laadu nin ni canayuí du. Laga irá modo racalaʼdxi du usihuinni du xhiiña Dios cayuni du» (2 Cor. 6:3, 4). Rúninu stale cosa «ti zacá guʼya irá binni pabiáʼ sicarú stiidxa Dios ni bilá laanu» (Tito 2:10).
Cadi gusaananu de gúninu ni jneza
19, 20. 1) Ximodo rusihuínninu rusisácanu binni. 2) Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu.
19 Ca xpinni Cristu ni bibí qué rusaanacaʼ de gúnicaʼ ni jneza, purtiʼ laacaʼ nga ni «biseenda Cristu» (2 Cor. 5:20). Cani naca de xcaadxi dendxuʼ ni racanecaʼ laacabe ca laaca rusisaca Dios laacaʼ, purtiʼ laaca cayúnicaʼ xhiiñaʼ Reinu. Tuuxa ni runi xhiiñaʼ gobiernu ndaaniʼ sti guidxi la? qué ridxíbibe guiniʼbe pur xquídxibe ne rúnibe ni ne respetu. Zacaca nga cadi naquiiñeʼ guidxíbinu ora guininu de Reinu stiʼ Dios (Efe. 6:19, 20). Ñee cadi dxandíʼ rusihuínninu risaca ca binni ni rinínenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca la? (Isa. 52:7.)
20 Nga runi, guiranu quixhe íquenu gúninu ni jneza ti zacá gusihuínninu rusisácanu Dios (1 Ped. 2:12). Gusihuínninu runi respetarnu laabe pur modo guni adorarnu laabe ne guni respetarnu ca bíʼchinu ne bizáʼnanu. Pa gúninu zacá la? Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ ca ziechené laanu pur modo guni adorarnu laa.
[Cani cá ñee yaza]
a Ca diidxaʼ guníʼ David lu Salmo 8 ca, laaca maca bizeetecani de Jesucristu casi ti hombre ni qué ñalené donda.
Xi nicábiluʼ
• Xi ribeendunu ora guiníʼ íquenu pabiáʼ nandxóʼ Jiobá.
• Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ Jesús ora biʼyaʼ ti binni napa lepra.
• Ximodo naquiiñeʼ gusihuínninu rusisácanu Dios ora maʼ cayuni adorarnu laa.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]
Ximodo bisisaca Jiobá Abel
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 14]
Ñee ridúʼyanu pabiáʼ nandxóʼ Jiobá lu ca cosa ni ruluíʼ qué iganna casi pan ca la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Xi zanda guizíʼdinu de ni biʼniʼ Jesús ora biiyaʼ ti binni ni napa lepra
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Naquiiñeʼ guni respetarnu Jiobá ne gúninu ni jneza ora guni adorarnu laabe