Gucané Biblia laacabe para bichaacabe
XIÑEE gudixhe ique ti hombre ni gupa stale xheelaʼ gaca testigu stiʼ Jiobá, neca dxiqué nabé gucananalaʼdxiʼ ca Testigu. Xi bicaa ti pastor stiʼ ca Pentecostés guchaa cani runi cré. Xi gucané ti gunaa ni nabé bininácabe laa dede dxi nahuiiniʼ, gusaana de gacananalaʼdxiʼ laca laa ne guidxiña Dios. Xi bicaa ti hombre ni nabé riuulaʼdxiʼ gucaadiaga ti saa ni runibiáʼcabe casi heavy metal, gaca ti xpinni Dios. Chiguidúʼyanu ni bizaaca ca binni riʼ.
«Yanna jma galán runeʼ xhiiñaʼ casi ti hombre ni maʼ bichaganáʼ» (RIGOBERT HOUETO)
GÚLEBE LU IZA 1941
DE BENÍN LAABE
GÚPABE STALE XHEELABE NE GUCA XHENEMÍGUBE CA TESTIGU STIʼ JIOBÁ
MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Guleʼ Cotonou, ti guidxi naroʼbaʼ stiʼ Benín. Biniiseʼ casi ti católicu, peru huaxiéʼ guyaaʼ mixaʼ. Stale de ca católicu que gúpacaʼ chupa chonna xheelacaʼ, purtiʼ dxiqué rudii gobiernu lugar gúnicabe zacá. Ne beeda gapaʼ tapa xheelaʼ.
Lu iza 1970 guca ti guendaridinde ndaaniʼ guidxi Benín. Guníʼ iqueʼ zacané guendaridinde que xquidxeʼ, ngue runi né gana guyuaaʼ luni ne laca guyuaaʼ lu política. Ca binni ni guyuu lu guendaridinde que nabé guninacaʼ ca testigu stiʼ Jiobá, purtiʼ qué rinácabe chúʼcabe lu política, ne gucaniáʼ ca binni que para guzanándadu laacabe. Dxi guládxicabe ca misioneru ndaaniʼ guidxi que lu iza 1976, guníʼ iqueʼ maʼ qué ziuuruʼ dxi guibiguétacaʼ.
XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Nabé bidxagayaa ora biiyaʼ qué nindaa de biluxe guendaridinde que lu iza 1990, maʼ bibiguetaʼ ca misioneru que. Guníʼ iqueʼ zándaca nuuné Dios laacabe. Ca dxi que maʼ gadxé dxiiñaʼ cayuneʼ. Tobi de ca xcompañeruaʼ naca Testigu ne qué nindaa guniʼné naa de cani runi cré. Biindanebe naa caadxi versículo stiʼ Biblia ra cusiene naca Jiobá ti Dios ni runi jneza ne rannaxhii binni (Deuteronomio 32:4; 1 Juan 4:8). Nabé guyuuladxeʼ ca guenda napa Dios, ne cumu racaladxeʼ guiziideʼ jma la? gudxeʼ xcompañeruaʼ que guʼndané naa Biblia.
Qué nindaa de ngue guyaaʼ ca guendaridagulisaa ni rapa ca testigu stiʼ Jiobá ne bidxagayaaʼ ora biiyaʼ pabiáʼ nadxiisaacabe, ne qué rúnicabe menu binni tiisi de gadxé raza laa o tiisi pobre laa. Ra bidxaagaʼ laacabe jma bidieeʼ cuenta dxandíʼ nácacabe xpinni Cristu (Juan 13:35).
Bieneʼ naquiiñeʼ guixeleʼ de Iglesia Católica pa racalaʼdxeʼ guneʼ ni na Jiobá. Nannaʼ gúcani nagana para naa purtiʼ nabé riuaaʼ xizaa ni guiníʼ binni. Neca bindaa para gusaanaʼ yuʼduʼ que, gucané Jiobá naa gacaʼ nadxibalú para guneʼ ni.
Peru nuuruʼ stiʼ cosa ni caquiiñeʼ guchaaʼ lu xquendanabaneʼ. Biziideʼ lu Biblia qué riuulaʼdxiʼ Dios gapa binni stale xheelaʼ (Génesis 2:18-24; Mateo 19:4-6). Para Dios la? primé si guendaxheelaʼ stinneʼ que nga risaca, ngue runi bichaganayaʼ primé xheelaʼ que. Ne xcaadxi que gupa xidé bisaanaʼ laacaʼ, peru ante guneʼ ngue la? bidieeʼ laacabe guiráʼ ni caquiiñecabe. Despué beeda gaca chupa de laacabe testigu stiʼ Jiobá.
XI MAʼ GULEENDUAʼ: Neca de yanna nácaruʼ xheelaʼ católica, peru rudiibe lugar naa guneʼ xhiiñaʼ Jiobá ne guirópadu rinidu yanna jma galán runeʼ xhiiñaʼ casi ti hombre ni maʼ bichaganáʼ.
Dxiqué guníʼ iqueʼ caquiiñeʼ ca binni ni nabeza neza ralidxeʼ que de ca políticu para guibánicaʼ galán, peru bihuinni qué ñanda ñacanécabe binni. Yanna maʼ nannaʼ Reinu si stiʼ Dios nga zanda guni chaahuiʼ ca guendanagana stiʼ guiráʼ binni (Mateo 6:9, 10). Rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ bisiidiʼ naa guibaneʼ nayecheʼ.
«Guca nagana para naa nusaana de ñuneʼ ni cadi jneza» (ALEX LEMOS SILVA)
GÚLEBE LU IZA 1977
DE BRASIL LAABE
GÚCABE PASTOR STIʼ CA PENTECOSTÉS
MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Biniiseʼ ndaaniʼ ca guidxi huiiniʼ jma pobre stiʼ Itu, ti guidxi ni nuu lu estadu stiʼ São Paulo, nabé runibiáʼ binni ca lugar stiʼ guidxi ca purtiʼ dxaʼ binni malu ndaaniʼ cani.
Bineʼ stale cosa dxabaʼ, guizáʼ malu gucaʼ ne bituaaʼ guixi. Peru pur modo nabaneʼ que zándaca chaaʼ cárcel o guuticabe naa, ngue runi bisaanaʼ guiráʼ ni runeʼ que. Dxiqué nga maʼ bidxaagaʼ ca binni ni rié ra yuʼduʼ Pentecostés, ne beeda gacaʼ pastor sticaʼ.
Guníʼ iqueʼ dede ndaaniʼ yuʼduʼ ra nuaaʼ que zanda gacaniáʼ binni, ngue runi bizuluáʼ bitiideʼ ti programa ni caníʼ de religión lu radiu ne pur ngue nabé binibiáʼ binni naa neza raqué. Peru chaahuiʼ chaahuiʼ bidieeʼ cuenta qué rizaalaʼdxiʼ religión que ca xpinni, ne laaca qué rizaaláʼdxicabe gusisácacabe Dios. Ruluíʼ si ni jma riuuláʼdxicabe nga guicaacabe bueltu. Ngue runi gudixhe iqueʼ gusaanaʼ religión que.
XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Cásipeʼ bizulú cayuundané ca testigu stiʼ Jiobá naa de Biblia bidieeʼ cuenta gadxé laacabe de ca binni ni nuu ndaaniʼ xcaadxi religión. Chupa cosa bidxagayaaʼ de laacabe. Primé, cadi riniʼsícabe caquiiñeʼ gannaxhiinu Dios ne binni, sínuque laaca rusihuínnicabe ni, ne guiropa, qué riuucabe lu política ne laaca qué riécabe lu guerra (Isaías 2:4). Guiropaʼ cosa riʼ nga gucané naa gudieeʼ cuenta maʼ bidxelaʼ religión ni dxandíʼ, ne laani nga zeeda gaca ni casi ti neza nabéʼ ni ziné binni lu guendanabani ni qué zaluxe (Mateo 7:13, 14).
Bieneʼ caquiiñeʼ guchaaʼ guidubi naca xquendanabaneʼ para gusiecheʼ Dios. Casi cadi gudxiibaʼ laca naa ne cueeʼ jma tiempu para chuaaniáʼ binnilidxeʼ. Guca nagana para naa nusaana de ñuneʼ ni cadi jneza, peru gucané Jiobá naa gusaanaʼ cani. Ante guundaʼ Biblia la? xheelaʼ, maca cayuundanécabe laa. Laabe nabé bidxagayaabe pur modo cuchaaʼ que ne ngue guluu gana laabe para biniisibe jma nagueenda ndaaniʼ xquidxi Dios. Qué nindaa de ngue guirópadu gudixhe íquedu gácadu testigu stiʼ Jiobá, ne tobi si dxi guyúʼnisadu.
XI MAʼ GULEENDUAʼ: Naa ne xheelaʼ nabé riuuláʼdxidu modo racanedu guionnaʼ xiiñidu gúʼyacaʼ Jiobá casi ti binni ni dxandíʼ xhamígucaʼ. Nácadu ti familia ni nabani nayecheʼ. Rudieeʼ xquíxepeʼ Dios purtiʼ gucané naa guiziideʼ de Stiidxaʼ. Dxandíʼ, ruchaa Biblia xquendanabani binni, ne naa nga tobi de laacabe.
«Runeʼ sentir nuaaʼ nayá, nabaneʼ ne gastiʼ cuchiiñaʼ naa» (VICTORIA TONG)
GÚLEBE LU IZA 1957
DE AUSTRALIA LAABE
NABÉ GUCANABE DXI NAHUIINIBE
MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Naa nga baʼduʼ lugola de lade gadxe xiiñiʼ jñaaʼ ne biniiseʼ ndaaniʼ guidxi Newcastle (Nueva Gales del Sur). Bixhozeʼ nabé gudinde ne nabé guxudxi. Jñaaʼ laaca nabé gudinde, ne nabé bininabe naa pur ca stiidxabe ne pur modo gudíñebe naa. Guiráʼ dxi rábibe naa mala naa ne ziaaʼ infiernu. Cani riniʼbe que nabé ruchibi cani naa.
Stale biaje qué ñanda ñaaʼ scuela purtiʼ nabé bininá jñaaʼ naa. Dxi napaʼ 11 iza bixheleʼ justicia naa de jñaaʼ ne bixhozeʼ, ne maʼ laacaʼ biiyacaʼ naa. De raqué guluucabe naa ndaaniʼ ti convento, ne dxi napaʼ 14 iza biree raqué sin nudiicabe cuenta. Ne cumu qué gapaʼ gana guibiguetaʼ ralidxeʼ la? ca calle stiʼ Kings Cross (ti barriu stiʼ Sydney) nga beeda gaca lidxeʼ.
Dxi nabezaʼ lu calle que, gupaʼ viciu cubaʼ guixi, gueʼ nisadxuʼniʼ, guuyaʼ idxa guidxa lu Internet ne guneʼ cosa dxabaʼ. Ti biaje nabé bidxibeʼ. Tobi de ca gueelaʼ cayaanaʼ ralidxi xpixuaanaʼ ti lugar ra ruyaacabe, ruundacabe ne rixúdxicabe huaxhinni, málasi yeganna chupa hombre laabe. Cumu biseendabe naa ndaaniʼ cuartu ni nuu para gasiʼ binni stiʼ lugar que la? ngue runi binadiaʼgaʼ guiráʼ ni caníʼcabe. Laabe gucaláʼdxibe nutoobe naa lu ca hombre que, ne laacaʼ naguixhe íquecaʼ gucaachicaʼ naa ndaaniʼ ti barcu ne zaqué chinecaʼ naa Japón para guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti bar. Cumu guizáʼ cadxibeʼ la? qué liica ñuneluáʼ guchesaʼ neza ra napa yoo que balcón stiʼ ne bixooñeʼ ziyubeʼ tu gacané naa.
Bidxaagaʼ ti hombre ndaaniʼ guidxi que ni zigunibiáʼ lugar que, ne bisiene laa xi cayacaʼ para nudii naa bueltu. Lugar de nudiibe naa bueltu, laga gúdxibe naa chiniáʼ laabe ra nabézabe para gazeʼ ne gahuaʼ xiixa. Zaqué nga para beeda guiaananiáʼ laabe ne ti iza despué bichaganadu.
XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Ra zidiʼdiʼ tiempu de cayuundané ca testigu stiʼ Jiobá naa Biblia, stale cosa bineʼ sentir. Guizáʼ bidxiicheʼ ora gunnaʼ Binidxabaʼ napa donda pur guiráʼ cosa malu ni cayaca, purtiʼ dxiqué bisiidicabe naa Dios nga napa donda pur guiráʼ yuubaʼ ni cadídinu. Peru laaca gutadxí ladxiduáʼ ora biziideʼ qué runi castigar diʼ Dios binni ndaaniʼ ti infiernu, ndiʼ nga ti cosa ni nabé bichibi naa dede dxi nahuiineʼ.
Nabé bidxagayaaʼ ora biiyaʼ rudii ca Testigu lugar gacané Biblia laacaʼ ora quixhe íquecaʼ gúnicaʼ xiixa. Rihuinni dxíchica cadi riniʼsícabe nápacabe fe, sínuque rusihuínnicabe ni lu xquendanabánicabe. Gucaʼ ti binni ni nabé nagana para güinécabe diidxaʼ, ne neca intiica guniéʼ o bineʼ, qué nusaana ca Testigu de ñannaxhiicaʼ naa ne ñuni respetarcaʼ naa.
Ni jma nagana guca para naa nga gusaana de guiníʼ iqueʼ qué zanda guneʼ xiixa cosa jneza. Guníʼ iqueʼ qué iquiiñeʼ para guneʼ xiixa ne guizáʼ gucananaladxeʼ laca naa. Ne neca maʼ xadxí de guyuaanisaʼ casi ti testigu stiʼ Jiobá la? qué nusaana de nuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa. Nannaʼ nadxieeʼ Dios, peru qué rusaana de guiníʼ iqueʼ qué zanda gannaxhiibe tuuxa casi naa.
Guiráʼ ni riníʼ iqueʼ que bichaacani quince iza despué de guyuaanisaʼ. Lu ti libana ni bidii ti xpinni Cristu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá biindaʼ Santiago 1:23 ne 24. Ca versículo riʼ cuchaagacani Stiidxaʼ Dios casi ti espeju ra zanda guidúʼyanu laanu cásica ruuyaʼ Jiobá laanu. Bizuluáʼ gunabadiidxaʼ laca naa pa gadxé ni ruuyaʼ de naa ne gadxé ni ruuyabe de naa. Nacubi que la? qué rinaʼyaʼ guneʼ cré pa dxandíʼ ni, purtiʼ caʼruʼ gusaana de guiníʼ iqueʼ cadi naa diʼ nga ñánnaxhiibe.
Chupa chonna gubidxa despué biindaʼ ti textu zeeda lu Biblia ni gucané naa guchaaʼ xquendanabaneʼ. Laani nga ca diidxaʼ guníʼ Jiobá ni zeeda lu Isaías 1:18 ra na: «Latáʼ, guni chaahuinu ca guendanagana nápanu [...]. Neca nabé naxiñáʼ rini ca donda stitu, zácacani naquichibé casi nieve». Guníʼ iqueʼ casi ñaca ñabi Jiobá naa: «Gudáʼ Viky, chiguni chaahuinu ca guendanagana nápanu. Runebiaʼyaʼ lii, nannaʼ xi pecadu nápaluʼ, runebiaʼyaʼ ladxidoʼloʼ, ne neca zacá nadxieeʼ lii».
Qué liica ñanda ñaseʼ gueelaʼ que. Huaxieʼruʼ runeʼ cré pa nadxii Dios naa, peru bizulú guníʼ iqueʼ de guendaguti stiʼ Jesús. Málasi beeda guieneʼ nabé maʼ xadxí de cayapa Jiobá paciencia naa, ne laaca bieneʼ maʼ stale modo bisihuínnibe nadxiibe naa. Pur guiráʼ ni riníʼ iqueʼ que casi ñaca ñabeʼ laabe: «Qué zanda diʼ gannaxhiiluʼ naa. Guendaguti stiʼ Xiiñiluʼ laaca que rugaanda ni para guixiá ca donda stinneʼ». Ne pur modo riníʼ iqueʼ que cusihuinneʼ qué risaca diʼ ni biʼniʼ Dios ra biseendaʼ Xiiñiʼ para beeda gati pur binni. Peru óraruʼ guníʼ iqueʼ de ni bisigaʼdeʼ Jiobá binni, oraqueruʼ bineʼ sentir dxandíʼ nadxiibe naa.
XI MAʼ GULEENDUAʼ: Runeʼ sentir nuaaʼ nayá, nabaneʼ ne gastiʼ cuchiiñaʼ naa. Jma galán nabaneniáʼ xheelaʼ, ne nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ guiráʼ ni bizaacaʼ riʼ zanda gacanécani xcaadxi binni. Ra zidiʼdiʼ dxi runeʼ sentir nuaaʼ jma gaxha de Jiobá.
«Zaqué nga bicabi Dios oración stinneʼ» (SERGEY BOTANKIN)
GÚLEBE LU IZA 1974
DE RUSIA LAABE
NABÉ GUYUULÁʼDXIBE SAA HEAVY METAL
MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Guleʼ ndaaniʼ guidxi Vótkinsk, ne nabé pobre familia stinneʼ. Laaca ndaaniʼ guidxi riʼ gule Piotr Ilič Chaikovski, ti hombre ni nabé runibiáʼcabe laa pur ca canción ni bicaa. Bixhozeʼ gupa caadxi guenda galán, peru nabé guxúdxibe, ngue runi nabé gúpadu guendanagana ralídxidu.
Naa huaxiéʼ gucuá iqueʼ scuela, ne ra zidiʼdiʼ iza bizulú guníʼ iqueʼ qué ziuu dxi ugaandaʼ gacaʼ casi xcaadxi binni. Gucaʼ ti binni ni nabé ruyubi chuʼ stubi ne qué ñuneʼ cré guiráʼ binni ne nabé rireeʼ gana chaaʼ scuela. Casi ora gusiene xiixa cosa ni cadi tan nagana nezalú cani riziideniáʼ la? qué randa diʼ runeʼ ni neca xcaadxi biaje ñanda nusieneʼ ni. Dxi mayaca guiluxeʼ tobi de ca iza ni canazayaʼ secundaria, bicaacabe ca diidxaʼ riʼ lu boleta stinneʼ: «Huaxiéʼ randa riniʼbe; ne qué randa riniʼbe cani riníʼ íquebe». Ca diidxaʼ que nabé bininá cani naa ne bicaa cani naa guneʼ sentir casi tuuxa ni qué iquiiñeʼ para guni xiixa. De raqué guníʼ iqueʼ qué risaca xquendanabaneʼ.
De dxi hombrehuiiniʼ naa bizuluáʼ guxudxeʼ. Nacubi la? runeʼ sentir galán ora gueeʼ nisadxuʼniʼ peru pa gueeʼ xhaataʼ ni maʼ ruchiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa. Neca zaqué, gastiʼ qué rusiecheʼ naa lu xquendanabaneʼ. Zeʼ dxi riuaaʼ jma triste ne nuu tiru dede chupa chonna gubidxa qué liica rireeʼ de ralidxeʼ. Dede guníʼ iqueʼ guuteʼ laca naa.
Dxi bisaaʼ gande iza, maʼ bizulú bicaadiagaʼ heavy metal ne guníʼ iqueʼ laani nga zacaneni naa chuaaʼ jma galán. Bineʼ sentir guizáʼ riguu ca saa que gana naa, ngue runi bidxaagaʼ xcaadxi binni ni riuulaʼdxiʼ gucaadiaga ca saa ni riuuladxeʼ, bidieeʼ lugar igaa guicha iqueʼ, gudxiideʼ guiropaʼ ladu diagaʼ ne gucuaʼ lari cásica racu ca binni ruundaʼ ca saa ni riuuladxeʼ. Chaahuiʼ chaahuiʼ beeda gacaʼ ti binni ni qué ridxibi ne nagueenda ridxiichi, ne pur ngue nabé gudindediidxaniáʼ ca binnilidxeʼ.
Casi ora ñacaʼ sti binni pur guiráʼ ni bineʼ que. Guníʼ iqueʼ ziuaaʼ nayecheʼ pur ca saa ni rucaadiaga que, peru qué ñácani zaqué. Ra gunnaʼ de ca cosa ni cadi jneza runi ca binni ni zinandaʼ que, bineʼ sentir casi ora bidxiidéchecabe naa.
Sti biaje gucuá iqueʼ guuteʼ laca naa, peru biaje riʼ rabeʼ maʼ dxandíʼ zuneʼ ni. Ti cosa si ni bicueeza naa para cadi guneʼ ni nga guníʼ iqueʼ jñaaʼ, purtiʼ laa nabé nadxii naa ne maʼ biʼniʼ stale cosa pur naa. Guizáʼ nagana gúcani para naa, qué racaladxeʼ guibaneʼ peru laca qué racaladxeʼ guuteʼ laca naa.
Para gusaanaʼ de guiníʼ iqueʼ zaqué la? Bizulú biindaʼ caadxi historia o novela ni bicaa ca ruso. Lu tobi de ca novela que jma cayeeteʼ de ti hombre ni naca xaíque yuʼduʼ. Málasi biale de ndaaniʼ ladxiduáʼ guneʼ xiixa pur Dios ne pur binni. Bineʼ ti cosa ni qué huayuu dxi guneʼ dxiqué, gunieniáʼ Dios de guidubi ladxiduáʼ ne gunabaʼ laabe gacanebe naa guibaneʼ nayecheʼ. Bizaaca ti cosa ni bidxagayaaʼ: ora cayuneʼ orar Dios que bineʼ sentir gutadxí ladxiduáʼ. Peru ni jma bidxagayaaʼ nga, ni bizaaca chupa hora despué: bixhidxináʼ ti testigu stiʼ Jiobá ra puertaʼ lidxeʼ ne gudxi naa pa zuundané naa Biblia. Zuluáʼ zaqué nga bicabi Dios oración stinneʼ. Dxi que bineʼ sentir casi ora bibaneʼ sti biaje, yanna maʼ nabaneʼ nayecheʼ.
XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Neca nagana gúcani para naa, peru bisaabeʼ guiráʼ ca cosa ni napaʼ stiʼ heavy metal. Neca zaqué, xadxí biaana ca saa que ndaaniʼ iqueʼ. Cada biaje tiideʼ xiixa lugar ra cucaadiágacabe cani rietenalaʼdxeʼ stale cosa nabé feu. Cumu maʼ qué naʼyaʼ uguuchaʼ cani né ca cosa galán ni maʼ cayuu ndaaniʼ xquendabiaaneʼ ne cacaa xcu ndaaniʼ ladxiduáʼ la? ngue runi maʼ qué nidideʼ neza raqué. Ne ora rudii gana naa guietenalaʼdxeʼ cani bizaacaʼ dxiqué, runeʼ orar né stale gana. Zaqué gudixhedxí Dios ladxiduáʼ «dede iruti zanda guiene ximodo» (Filipenses 4:7).
Ra cayuundanécabe naa Biblia biziideʼ caquiiñeʼ güiné ca xpinni Cristu xcaadxi binni de cani runi cré (Mateo 28:19, 20). Naa rabeʼ qué ñuu dxi ñanda ñuneʼ ni, peru cani caziideʼ que laaca cayacanécani naa chuaaʼ nayecheʼ ne gatadxí ladxiduáʼ. Nannaʼ nuu xcaadxi binni ni caquiiñeʼ guiziidiʼ de Stiidxaʼ Dios. Ngue runi, neca ridxibeʼ peru gudixhe iqueʼ guinieniáʼ binni de cani caziideʼ. Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ nabé gucané ni bineʼ que naa guneʼ sentir galán ne guiaana cani rusiidiʼ Biblia ndaaniʼ ladxiduáʼ.
XI MAʼ GULEENDUAʼ: Yanna maʼ bichaganayaʼ ne nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ huayacaniáʼ stale binni guiziidiʼ de Biblia, casi bizanaʼ ne jñaaʼ. Ni racané naa guibaneʼ nayecheʼ nga guneʼ xhiiñaʼ Dios ne gacaniáʼ xcaadxi binni gunibiáʼ laabe.