Ca xpinni Dios ni bibani dxiqué bíʼnicaʼ ni na espíritu stibe
«Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ biseendaʼ naa.» (ISA. 48:16)
1, 2. Xi caquiiñeʼ gúninu para gápanu fe, ne xi zabeendunu ora guidúʼndanu ejemplu stiʼ ca binni ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios dxiqué.
DEDE dxi bibani Abel huayuu hombre ne gunaa ni gupa fe Dios, peru «cadi irá binni runi cre» (2 Tes. 3:2). Yanna, ximodo zanda gápanu ni ne gusihuínninu ni lu guiráʼ ni gúninu yaʼ. Ra guidúʼndanu Biblia, purtiʼ «riale fe ra guna diaga cabe stiidxa Cristu» (Rom. 10:17). Laani nga tobi de ca guenda ni napa espíritu (Gál. 5:22, 23). Nga runi, pa racaláʼdxinu gaca fe stinu naguidxi la? naquiiñeʼ guicaanu espíritu santu.
2 Nuu tu riníʼ maca zeeda ca binni ni ruzeeteʼ Biblia para gápacaʼ fe, peru cadi zacá ni, purtiʼ laaca «binni guidxilayú casi laanu» laacabe (Sant. 5:17). Cásica guiráʼ binni, laaca guyuu ora qué nidxélacabe xi ñúnicabe, bidxíbicabe ne laaca guníʼ íquecabe qué zanda gúnicabe xiixa dxiiñaʼ. Peru gunda bidxiilúcabe intiica guendanagana beeda luguiácabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ biquiiñeʼ Dios espíritu stiʼ para biʼniʼ laacabe binni nadxibalú (Heb. 11:34). Guidúʼndanu modo bibani chupa chonna de ca binni ca ne guidúʼyanu ximodo gucané espíritu stiʼ Jiobá laacabe. Ora guidúʼndanu ni bizaacacabe zaguucani gana laanu para guni huantarnu tiempu riʼ, purtiʼ nuu stale cosa ni rucaa laanu gusihuínninu pa dxandíʼ naguidxi fe stinu.
Bidii espíritu stiʼ Dios stipa Moisés
3-5. 1) Ximodo nánnanu gucané espíritu santu Moisés para biʼniʼ xhiiñaʼ. 2) Ximodo rusiidiʼ ejemplu stiʼ Moisés laanu rudii Jiobá espíritu stiʼ ca xpinni.
3 Sicaríʼ ruzeeteʼ Biblia de Moisés lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús: «Jma nadóʼ guca Moisés lade guiráʼ ca hombre ni guyuu lu guidxilayú» (Núm. 12:3). Peru nabé nagana dxiiñaʼ bidii Dios laabe ora bisaana lu nabe gúʼyabe guidxi Israel. Ñee zanda gúnibe dxiiñaʼ que la? Zanda, ne gunda bíʼnibe ni, purtiʼ gucané espíritu santu laabe para gúcabe ni riguixhená, juez, bicaabe caadxi libru ni zeeda lu Biblia ne gúcabe ti xaíque, dede bíʼnibe caadxi milagru. Biblia na: «Ne bietenaláʼdxibe de ca dxi ni maʼ gudiʼdiʼ, de xpínnibe Moisés: “Paraa nuu Ni bilá laatu lu nisadóʼ ne ca pastor stiʼ ca dendxuʼ stiʼ yaʼ. Paraa nuu Ni guluu espíritu santu Stiʼ luguiabe yaʼ» (Isaías 63:11). Peru bidxiichibe ti biaje purtiʼ maʼ qué ganda gúnibe guiráʼ ca dxiiñaʼ gucuaabe (Núm. 11:14, 15). Xi biʼniʼ Jiobá óraque yaʼ. Gulee caadxi espíritu luguiáʼ Moisés ne guluuni luguiáʼ 70 hombre para gacané laabe né dxiiñaʼ que (Núm. 11:16, 17). Xi zanda guiénenu né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Neca biiyaʼ Moisés casi ora qué zanda guni dxiiñaʼ que la? cadi stúbisibe cayúnibe ni. Sti 70 hombre que laaca cadi stúbisicaʼ chigúnicaʼ dxiiñaʼ gucuaacaʼ.
4 Gucuaa Moisés biaʼ espíritu santu ni caquiiñeʼ para ganda guni dxiiñaʼ ni bidiibe laa. Neca guxha Dios laabe caadxi espíritu, gúparube biaʼ caquiiñebe, ne laaca gupa 70 binnigola que biaʼ caquiiñecaʼ. Jiobá rudii laanu espíritu biaʼ caquiiñenu para gúninu dxiiñaʼ ni gucuaanu. Sicaríʼ cayabi Biblia laanu: «Qué riaana dxí be de cuʼ be ndaaya laanu» ne «ruchá Dios ladxidóʼ[no] de» espíritu santu (Juan 1:16; 3:34).
5 Ñee cadíʼdiluʼ lu xiixa guendanagana la? Ñee cadale ca dxiiñaʼ stiluʼ ra zidiʼdiʼ dxi ne caquiiñeʼ cueeluʼ jma tiempu para laacani la? Ñee cá íqueluʼ gudiiluʼ ni gó binnilídxiluʼ, gusiidiluʼ laacaʼ de Dios, peru cayaca nagana para lii guʼnuʼ ni purtiʼ huaxiéʼ ni runi ganarluʼ o purtiʼ huaraluʼ la? Ñee rúniluʼ stale dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa la? Pa cadíʼdiluʼ lu tobi de cani maʼ bizéʼtenu ca, gunna zudii Dios lii espíritu stiʼ para gudiini lii stipa ni caquiiñeluʼ (Rom. 15:13).
Gucané espíritu santu Bezalel
6-8. 1) Xi dxiiñaʼ gucané espíritu santu Bezalel ne Oholiab guni. 2) Ximodo nánnanu gucané espíritu santu Bezalel ne Oholiab. 3) Xiñee riguu ejemplu stiʼ Bezalel gana laanu.
6 Guidúʼyanu sti modo racané espíritu santu laanu ora guidúʼndanu historia stiʼ Bezalel, ti hombre ni bibani ca dxi stiʼ Moisés. Biblia na: «Óraque gudxi Moisés ca xiiñiʼ Israel: “Jiobá maʼ bicaa ridxi Bezalel xiiñiʼ Urí xiiñiʼ Hur, ni za de tribu stiʼ Judá. Ne bidiibe laa espíritu stiʼ Dios para gapa guendabiaaniʼ, gapa guendariene ne ganna stale ne ganna guni intiica cosa raca lu náʼ binni[”]» (Éxodo 35:30 ne 31). Bisaana Dios lu nabe gúnibe guiráʼ ni zaquiiñeʼ ndaaniʼ tabernáculo que. Ñee maca nanna Bezalel guni dxiiñaʼ riʼ dede ante la? Zándaca, peru últimu dxiiñaʼ ni nánnanu bíʼnibe nga ladríu para ca egipciu (Éxo. 1:13, 14). Yanna, ximodo gunda bíʼnibe dxiiñaʼ nagana bidii Dios laabe que yaʼ. Purtiʼ gúpabe «espíritu stiʼ Dios» ni bidii laabe guendabiaaniʼ, guendariene, gánnabe stale ne gánnabe gúnibe intiica cosa raca lu náʼ binni. Pa nánnabe gúnibe ca dxiiñaʼ que o pa coʼ la? biquiiñeʼ Dios stipa stiʼ para gucané laabe ne Oholiab. Guirópacabe bíʼnicabe xhiiñacabe jneza ne bisiidicabe xcaadxi binni guni dxiiñaʼ, purtiʼ Jiobá guluu ndaaniʼ ladxidóʼcabe gusiidicabe.
7 Xi sti cosa rusihuinni gucané espíritu stiʼ Dios Bezalel ne Oholiab. Nabé sicarú modo guca ca dxiiñaʼ que purtiʼ neca maʼ gudiʼdiʼ gaayuʼ gayuaa iza caquiiñeruʼ binni cani (2 Cró. 1:2-6). Ne galán gánnanu qué ñuni ca hombre riʼ ni runi stale binni ni riuulaʼdxiʼ gusisácabe laacaʼ. Ni jma guyuuláʼdxicabe nga gusisaca binni Jiobá (Éxo. 36:1, 2).
8 Ca dxi stinu riʼ, nuu stale dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ xquidxi Dios ra caquiiñeʼ binni napa gracia para guni cani, casi ora cuí ti Yoo stiʼ Reinu, gaca imprimir libru ne revista, gata chaahuiʼ ximodo gaca ti guendaridagulisaa roʼ, gacanécabe ca xpinni Cristu ora guizaaca xiixa desgracia ne gusiénecabe ca doctor ca xi riníʼ Biblia de rini. Nuu biaje riquiiñecabe cani guzá scuela roʼ para ca dxiiñaʼ riʼ, peru jma stale biaje riquiiñecabe binni ni huaxiéʼ nanna de laacani. Neca zacá racané espíritu santu laacabe para gúnicabe xhiiñacabe jneza. Xi zanda guininu de laanu yaʼ. Ñee riníʼ íquenu qué zanda gúninu xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios purtiʼ rábinu nuu xpinni Cristu jma nanna que laanu la? Pa zacá ni la? galán guietenaláʼdxinu zanda gacané espíritu santu laanu para gúninu intiica dxiiñaʼ gudii Jiobá laanu ndaaniʼ xquidxi.
Gucané espíritu stiʼ Dios Josué para guni xhiiñaʼ jneza
9. Xi guendanagana bidxaagalú ca israelita bireesicaʼ de Egipto, ne tu caquiiñecabe.
9 Guininu de sti hombre ni bibani tiempu stiʼ Moisés ne Bezalel, laaca gucané espíritu stiʼ Dios laa. Cadi xadxí de biree ca israelita Egipto, bicaalú guidxi stiʼ Amaleq laacabe neca qué ñúnicabe laacaʼ gastiʼ. Neca qué huayuu dxi tindenécabe sti guidxi, gupa xidé bidxiilúcabe laacaʼ, neca ngue nga primé guendaridinde gúpacabe despué de bireecabe de Egipto (Éxo. 13:17; 17:8). Peru caquiiñeʼ guidxela tu gaca xaíque stícabe. Tu laa guni dxiiñaʼ riʼ yaʼ.
10. Xiñee gunda biʼniʼ ganar Josué ne ca israelita ti guendaridinde.
10 Gulí Jiobá Josué para laani, peru cadi purtiʼ maca huayácabe xaíque stiʼ ca binni que ante. Josué qué ganna diʼ gastiʼ de guendaridinde, purtiʼ ni gúcabe nga ti esclavu ni biʼniʼ ladríu Egipto. Ne dxi guyuucabe lu desiertu, maná nga bitópabe guiráʼ dxi para gobe. Dxandíʼ guca bixhozebiidabe Elisamá ti hombre ni nanna tinde, purtiʼ guca xaíque lu tribu stiʼ Efraín ne laaca gúcabe xaíque stiʼ ti grupu de 108,100 hombre (Núm. 2:18, 24; 1 Cró. 7:26, 27). Peru qué nibí Dios laabe nin xiiñibe Nun. Gúdxibe Moisés cuí Josué para gaca xaíque stiʼ ca soldadu que ne zacá gunduuxebe ca xhenemígube. Casi guidubi ti dxi gudíndecabe. Cumu bizuubaʼ Josué diidxaʼ ne yenándabe ni gudxi espíritu santu stiʼ Dios laabe la? biʼniʼ ganar Israel guendaridinde que (Éxo. 17:9-13).
11. Ximodo zanda gúninu xhiiñaʼ Jiobá jneza cásica biʼniʼ Josué.
11 Guti si Moisés guca Josué xaíque stiʼ ca israelita ne bidii espíritu santu laabe guendabiaaniʼ (Deu. 34:9). Espíritu santu qué ñacané diʼ laabe para ñácabe ti ni riguixhená ne ñúnibe milagru casi gucaneni Moisés, peru gucaneni laabe para gácabe xaíque stiʼ Israel ne guni ganárcabe guidxi Canaán. Ejemplu stiʼ hombre ni bizuubaʼ diidxaʼ riʼ zacaneni laanu pa guiníʼ íquenu qué zanda gúninu xiixa dxiiñaʼ gudiicabe laanu purtiʼ rábinu huaxiéʼ nánnanu de laani. Peru pa guzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne gúninu ni gabi espíritu santu laanu, zanda gacaneni laanu cásica gucaneni Josué (Jos. 1:7-9).
«Espíritu stiʼ Jiobá gucaneni Gedeón»
12-14. 1) Xi rizíʼdinu ora gánnanu biʼniʼ ganar 300 israelita guiráʼ binni de Madián. 2) Ximodo biquidxi Jiobá fe stiʼ Gedeón. 3) Xiñee zanda guni crenu zacané Jiobá laanu ca dxi riʼ.
12 Guti si Josué bidiiruʼ Jiobá espíritu stiʼ para gudii stipa ca xpinni ni bizuubaʼ stiidxaʼ. Libru stiʼ Jueces ruzeeteʼ de caadxi hombre ni bidxibi, peru gúcacaʼ nadxibalú ora gucuaacaʼ espíritu santu (Heb. 11:34). Tobi de laacabe nga Gedeón. Biquiiñeʼ Dios espíritu stiʼ para gucané laabe tíndebe pur guidxi Israel (Jue. 6:34). Ca xpinni Gedeón jma huaxieʼcaʼ que ca binni de Madián. Neca zaqué la? biiyaʼ Jiobá stáleruʼ binni napa Gedeón, ngue runi chupa biaje gúdxibe laa gudxiguetaʼ xcaadxi binni. Ngue runi casi ñaca ti israelita nucaalú 450 madianita (Jue. 7:2-8; 8:10). Xiñee biʼniʼ Jiobá zaqué yaʼ. Para cadi gudxiibacabe laca laacabe ne guiníʼcabe biʼniʼ ganárcabe pur stipa stícabe o purtiʼ nabé nuu xpiaanicabe.
13 Guníʼ ique nuuluʼ lade ca soldadu stiʼ Gedeón ante guzulú guendaridinde que. Ñee ñuni sentirluʼ zalaluʼ lade ca xpinni Gedeón que purtiʼ puru si soldadu nadxibalú nuu raqué la? O nidxíbiluʼ pur ni ñándaca nizaaca. Laanu nánnanu biʼniʼ cré Gedeón zacané Jiobá laa purtiʼ bizuubabe diidxaʼ. Biblia na: «Huaxhinni que gudxi Jiobá laabe: “Biasa, ne biete ra nuu campamentu ca purtiʼ maʼ bidieeʼ laacabe lu naluʼ[”]» (Jueces 7:9). Qué nidxiichi diʼ Jiobá ora gunabaʼ Gedeón laabe gusihuínnibe zacanebe laa (Jue. 6:36-40). Ni bíʼnibe nga biquídxibe fe stiʼ Gedeón.
14 Qué ziuu dxi guirá poder stiʼ Jiobá para gacané ca xpinni. Zanda gacanebe ca xpínnibe lu intiica guendanagana ni cadíʼdicaʼ. Dede zanda iquiiñebe tuuxa ni ruluíʼ huaxiéʼ nanna ne huaxiéʼ nadipaʼ para gulabe ca xpínnibe. Nuu biaje zuni sentirnu jma stale ca binni ni cucaalú laanu o nabé nagana ra cadídinu. Xi gúninu óraca yaʼ. Nécapeʼ qué zanda guinábanu ti seña de guibáʼ casi biʼniʼ Gedeón, zanda guluíʼ Jiobá laanu xi gúninu ne quixhedxibe ladxidoʼno ra iquiiñebe Stiidxabe ne xquídxibe ni cayuni ni na espíritu stibe (Rom. 8:31, 32). Guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá chiguni ruquidxi cani fe stinu ne rucaa cani laanu guni crenu zacanebe laanu guiráʼ ora.
«Guyuu espíritu stiʼ Jiobá [...] luguiáʼ Jefté»
15, 16. Xiñee guná xiiñiʼ Jefté guni ni bidii stiidxaʼ bixhoze, ne xi riziidiʼ cani napa xiiñiʼ de laani.
15 Guidúʼyanu sti ejemplu. Gudiʼdiʼ si iza, dxi bicaalú Israel ca ammonita, «guyuu espíritu stiʼ Jiobá [...] luguiáʼ Jefté». Cumu nabé racaláʼdxibe guni ganarbe guendaridinde que ti gusisaca binni Dios la? bidii stiidxabe Jiobá zúnibe xiixa para laa. Gúdxibe Dios zudiibe laa primé binni ni guidxaagalú laabe despué de guni ganarbe guendaridinde que. Dxi bibiguétabe de biʼniʼ ganarbe ca ammonita, ni bidxaagalú laabe óraque nga xiiñidxaapabe (Jue. 11:29-31, 34). Ñee bidxagayaa Jefté ora biiyaʼ primé ni yedxagalú laabe nga xiiñidxaapabe la? Zándaca coʼ, purtiʼ qué gáparube jma xiiñibe. Neca zaqué, bíʼnibe ni bidii stiidxabe ne yenebe xiiñibe Siló para guni xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ santuariu stiʼ. Cumu laaca biʼniʼ adorar xiiñidxaapabe Jiobá de guidubi ladxidóʼ la? biene naquiiñeʼ gaca ni guníʼ bixhoze. Sicaríʼ na Biblia: «Peru xiiñidxaapabe gudxi laabe: “Bixhozehuiineʼ, pa maʼ bidii stiidxaluʼ Jiobá, biʼniʼ ni maʼ guniʼluʼ ca, purtiʼ Jiobá maʼ gucané lii para gusabanaluʼ ca xhenemíguluʼ, ca xiiñiʼ Ammón”» (Jueces 11:36). Espíritu stiʼ Jiobá gucané guirópacabe para gúnicabe ni guníʼcabe.
16 Xiñee gupa xiiñiʼ Jefté stale fe para gunda biʼniʼ ni guníʼ bixhoze yaʼ. Zándaca bíʼnibe ni purtiʼ biiyabe biʼniʼ bixhózebe ni na Jiobá né stale gana ne biʼniʼ adorar laabe de guidubi ladxidóʼ. Xi zanda guiziidiʼ cani napa xiiñiʼ de laabe yaʼ. Naquiiñeʼ gácacabe ti ejemplu galán para ca xiiñicabe. Naquiiñeʼ guʼyaʼ ca xiiñitu runi cretu ni cusiiditu laacaʼ. Naquiiñeʼ gudiicabe cuenta dxandíʼ nadxiitu Jiobá de guidubi ladxidoʼto. Cadi pur ca oración si ni rúnitu ne modo rusiiditu laacabe de Jiobá, sínuque pur modo rúnitu ni na Jiobá lu xquendanabánitu. Ora gúʼyacabe ni rúnitu zucaani laacabe guiale de ndaaniʼ ladxidóʼcabe guni adorárcabe Jiobá. ¡Nabé zusiecheʼ nga ladxidoʼto!
«Espíritu stiʼ Jiobá guyuuni» luguiáʼ Sansón
17. Xi biʼniʼ Sansón pur gucané espíritu stiʼ Dios laa.
17 Ejemplu stiʼ sti hombre ni gucané espíritu santu laa nga Sansón. Ca dxi bibánibe biaba ca israelita lu náʼ ca filisteu. «Despué, bicaa espíritu stiʼ Jiobá laabe» gulabe laacaʼ (Jue. 13:24, 25). Bidiini stipa Sansón guni stale cosa ni qué ñuni tutiica binni. Ti biaje bicuudxi ca filisteu caadxi israelita para guinaazecaʼ laabe. Peru «espíritu stiʼ Jiobá guyuuni luguiabe, ne ca doo ni liibibe que beeda gácacani casi hilu de linu ni maʼ guyaʼquiʼ, ngue runi, casi ñaca biá ca grillete que lu nabe» (Jue. 15:14). Despué binítibe stipa stibe purtiʼ qué niguixhe íquebe ñúnibe ni jneza, neca zaqué bidii Jiobá stipa laabe últimu biaje purtiʼ gúpabe fe (Jue. 16:18-21, 28-30; Heb. 11:32-34). Espíritu stiʼ Dios gucaneni Sansón pur ca dxiiñaʼ ni bidii Dios laa guni. Nécapeʼ qué zudii Jiobá poder laanu para gúninu cani biʼniʼ Sansón, rudii ejemplu stibe stipa laanu. Ximodo yaʼ.
18, 19. 1) Ximodo riguu historia stiʼ Sansón gana laanu. 2) Ximodo huayacané ejemplu stiʼ ca binni ni bizéʼtenu lu tema riʼ laanu.
18 Cásica Sansón, laaca nánnanu zanda gacané espíritu santu laanu. Zanda gacaneni laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Jesús, purtiʼ laa biseendaʼ laanu «chi güi né [nu] binni stiidxa be» (Hech. 10:42). Zándaca gaca nagana para laanu gúninu dxiiñaʼ riʼ, peru riéchenu stale purtiʼ rudii Dios laanu espíritu santu stiʼ para gacané laanu gúninu guiráʼ ni canábabe laanu. Runi sentirnu cásica biʼniʼ sentir Isaías ni riguixhená, laa guníʼ: «Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ biseendaʼ naa» (Isa. 48:16). Biquiiñeʼ Dios espíritu stiʼ para biseendaʼ laanu. Nga runi, naquiiñeʼ chuʼnu nayecheʼ purtiʼ nánnanu zacané Jiobá laanu cásica gucanebe Moisés, Bezalel ne Josué. Iquiiñenu «espada ni rudii» espíritu santu laanu «nga nga stiidxa Dios», purtiʼ nánnanu zudii Dios stipa laanu cásica bíʼnibe né Gedeón, Jefté ne Sansón (Efe. 6:17, 18). Ne pa guidxaagalunu guendanagana la? guinábanu Jiobá gudii stipa laanu cásica bidiibe ni Sansón para gúninu xhiiñabe.
19 Nánnanu zaguu Jiobá ndaayaʼ guiráʼ cani guni adorar laabe sin guidxibi. Raca fe stinu jma naguidxi ora gudiʼnu lugar gabi espíritu santu laanu xi gúninu. Lu sti tema ca zadúʼyanu caadxi ejemplu ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu. Nabé zabeendunu ni galán ora guidúʼyanu modo gucané espíritu santu ca xpinni Dios ni bibani lu primé siglu, cásica ni bibani ante gaca saa Pentecostés ne zaqueca cani bibani despué.
Xi biziidiluʼ ora bíʼndaluʼ modo gucané espíritu stiʼ Dios ca binni riʼ:
• Moisés • Bezalel
• Josué • Gedeón
• Jefté • Sansón
[Ni caníʼ yaza 22]
Espíritu santu zanda gudii stipa laanu cásica bidiini stipa Sansón para gúninu xhiiñaʼ Dios
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]
Ejemplu stitu zanda gacaneni ca xiiñitu para gúnicaʼ ni na Jiobá