Tonatou Maʼuli
ʼE ʼAu Fakamālo Kia Sehova ʼi Te Selevisi Temi Katoa!
NEʼE FAKAMATALA E STANLEY E. REYNOLDS
Neʼe ʼau tupu ʼi Lonitoni, ʼi Pilitania, ʼi te 1910. ʼI te hili ʼo te ʼUluaki Tau Faka Malamanei, neʼe ʼolo taku ʼu mātuʼa ki te kiʼi kolo veliveli ʼo Wiltshire, ʼe higoa ko Westbury Leigh. ʼI taku kei veliveli, neʼe ʼau tau feʼekeʼaki pe ‘Ko ai te ʼAtua?’ Neʼe mole he tahi neʼe feala ke ina tali mai. Pea neʼe mole ʼau mahino pe koʼe neʼe ʼaoga ki tamatou kiʼi kolo ke ʼi ai hana ʼu kapela e lua pea mo hana ʼēkelesia moʼo tauhi ki te ʼAtua.
ʼI TE taʼu 1935, ia taʼu e fā ʼi muʼa ʼo te hoko ʼo te Lua Tau Faka Malamanei, ko ʼau mo toku kiʼi tēhina veliveli ko Dick, neʼe ma ʼolo lelue ki te nofoʼaga mālōlō, ʼi Weymouth, ʼi te matafenua ʼo te potu saute ʼo Pilitania. Neʼe ma nonofo ʼi te falelā kae lolotoga tō te ʼua, pea neʼe mole he meʼa ke ma fai. Pea neʼe haʼu te matuʼa ʼo ʼaʼahi mai māua, pea ina fakahā mai kia ʼau te ʼu tohi faka Tohi-Tapu e tolu—La harpe de Dieu, pea mo te Lumière (Tohi 1 pea mo te Tohi 2). Neʼe ʼau toʼo te ʼu tohi ʼaia, pea neʼe ʼau fiafia he neʼe mole he meʼa ke ma fai. Neʼe ʼau leleiʼia atu aipe te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau lau, kae neʼe mole ʼau lavelave ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe nātou fetogi anai toku maʼuli pea mo te maʼuli ʼo toku kiʼi tēhina.
ʼI taku toe liliu ki toku ʼapi, neʼe fakahā mai e taku faʼe, ko Kate Parsons, te fafine neʼe nofo ʼi tomatou kolo, ʼe ina tufa te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ʼaia. Neʼe ʼiloʼi lelei ia ia e te hahaʼi, heʼe logola kua finematuʼa, kae neʼe ʼalu ʼi te kiʼi vesipa ʼo ʼaʼahi te hahaʼi ʼaē neʼe nonofo ʼi te ʼu faʼahi kehekehe ʼo tomatou kolo. Neʼe ʼau ʼalu kia ia, pea neʼe ina foaki mai te tohi Création pea mo te tohi Richesses pea mo te tahi ʼu tohi ʼo te Sosiete. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ina ʼui mai ʼe ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼI taku ʼosi lau te ʼu tohi ʼaia mo taku Tohi-Tapu, neʼe ʼau mahino ai ʼe ko Sehova te ʼAtua moʼoni, pea neʼe ʼau fia tauhi kia te ia. Pea neʼe ʼau momoli taku tohi moʼo fakahā ʼe ʼau mavae ʼi taku lotu, pea neʼe ʼau kamata kau ki te ʼu ako Tohi-Tapu ʼaē neʼe fai ʼi te ʼapi ʼa John pea mo Alice Moody. Neʼe nā nonofo ʼi te kolo ʼe ōvi mai, ko Westbury. ʼI tamatou ʼu fono, neʼe mātou toko fitu pe. ʼI muʼa ʼo te ʼu fono pea ʼi te fakaʼosi, neʼe tā te fakatagi talanoa e Kate Parsons, pea neʼe mātou hiva leʼolahi te ʼu katiko.
Te ʼu ʼUluaki ʼAho
Neʼe kua mahino kia ʼau ʼe mātou maʼuʼuli ʼi te ʼu temi maʼuhiga, pea neʼe kua ʼau fakaʼamu ke ʼau kau ki te gāue fai faka mafola ʼaē neʼe fakakikite ia Mateo 24:14. Pea neʼe ʼau līaki te suluka, mo toʼo taku kato, pea mo ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova, te ʼAtua Lahi.
ʼI ʼAukusito ʼo te 1936, neʼe haʼu ia Joseph F. Rutherford, te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower, ʼo ʼaʼahi te kolo ko Glasgow, ʼi Écosse, pea neʼe ina fai te akonaki ko tona kupu tāfito “Ko Halamaketone.” Logola neʼe tuʼu te kolo ʼaia ia kilometa e 600, kae neʼe kua ʼau fakatotonu ke ʼau ʼalu ki te fakatahi ʼaia pea ke ʼau papitema ai. Neʼe mole lahi haku falā, pea neʼe ʼau ʼave mo ʼau taku lelue ʼi te saliote afi ki Carlisle, te kolo ʼe tuʼu ōvi atu ki Écosse, pea neʼe ʼau ʼaka lelue ai mai te kolo ʼaia ʼo aʼu ki te potu noleto ia kilometa e 160. Tahi ʼaē meʼa, neʼe lahi te ʼu kilometa ʼaē neʼe ʼau ʼaka lelue ai ki toku ʼapi, pea neʼe ʼau gaʼegaʼe ʼi te faʼahi fakasino, kae neʼe ʼau mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie.
Talu mai ai, neʼe ʼau ʼalu tuʼumaʼu ʼi taku lelue moʼo faka mafola taku tui ki te ʼu kolo ʼaē ʼe tuʼu ōvi mai. ʼI te ʼu ʼaho ʼaia, neʼe tahi nofo te kau Fakamoʼoni mo te kiʼi pepa lotu, neʼe tohi ai te logo faka Tohi-Tapu neʼe feala ke lau e te hahaʼi. Tahi ʼaē meʼa, neʼe mātou fakaʼaogaʼi te fakatagi moʼo fakatatagi ki te hahaʼi te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu ʼa te pelesita ʼa te Sosiete. Pea tahi faʼahi maʼuhiga, neʼe mātou ʼave tuʼumaʼu tamatou kato ʼaē neʼe fafaʼo ai te ʼu nusipepa,a pea neʼe lava ʼiloʼi ai e te hahaʼi ko mātou ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼE ʼAu Pionie Lolotoga Te Temi Tau
Neʼe papitema toku tēhina ʼi te 1940. Neʼe kamata te lua tau faka malamanei ʼi te 1939, pea neʼe mahino kia māua te maʼuhiga ʼaē ke ʼi ai he kau fai faka mafola temi katoa. Pea neʼe ma tohi ai tomā pepa pionie. Neʼe ma fiafia ʼi te hinoʼi ʼo māua ke ma ʼolo ki te ʼapi pionie ʼaē neʼe tuʼu ʼi Bristol, ke ma gāue ai mo Edith Poole, mo Bert Farmer, mo Tom pea mo Dorothy Bridges, mo Bernard Houghton, pea mo te tahi ʼu pionie ʼaē neʼe ma fakaʼapaʼapa ki tanatou tui.
Neʼe haʼu te kiʼi kā veliveli ʼo toʼo māua pea ʼi ʼona tafaʼaki neʼe tohi faka mataʼi tohi lalahi “TE KAU FAKAMOʼONI ʼA SEHOVA.” Ko ia ʼaē neʼe ina ʼuli te kiʼi kā neʼe ko Stanley Jones, ʼaē ki muli age neʼe ʼalu ʼo misionea ʼi Siaina, pea neʼe pilisoni ai ia taʼu e fitu, ʼuhi ko tana fai faka mafola.
Lolotoga te tau, neʼe tahitahiga tamatou momoe ʼi te po katoa. Neʼe paʼulu te ʼu foʼi pulu ia tafa ʼo tamatou ʼapi pionie, pea neʼe tonu ke mātou nofo tokaga tuʼumaʼu. ʼI te tahi po, neʼe mātou mavae ʼi te loto kolo ʼo Bristol ʼi te hili ʼo te fakatahi fakafiafia neʼe kau kiai te toko 200 kau Fakamoʼoni, pea neʼe mātou tau atu ki tamatou nofoʼaga, kae lolotoga tō ifo te ʼu foʼi pulu.
ʼI te uhu ake, neʼe ma toe ʼolo lelue mo Dick ʼo kumi mai te ʼu meʼa ʼaē neʼe mātou tuku ʼi te fale ʼaē neʼe fai ai te fakatahi. Neʼe ma punamaʼuli ʼi tamā tau atu ki Bristol, he neʼe maumau katoa te kolo ʼaia pea neʼe vela. Neʼe vela katoa ia Park Street, te koga meʼa ʼaē neʼe tuʼu ai tamatou Fale ʼo te Puleʼaga. Kae neʼe mole he Fakamoʼoni neʼe mate pe neʼe lavea. Meʼa lelei foki, he neʼe kua mātou toʼo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu mai te Fale ʼo te Puleʼaga, ʼo tufa ki te ʼu hahaʼi ʼo te kokelekasio. Pea neʼe ma fakamālo kia Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ʼaia.
Te ʼĀteaina Neʼe Mole Mātou ʼAmanaki Kiai
Ko te kokelekasio ʼo Bristol ʼaē neʼe ʼau taupau pelesita ai, neʼe tuputupu ʼo aʼu ki te toko 64 kau minisi, ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau maʼu ai taku ʼu pepa solia. Neʼe lahi te tahi kau Fakamoʼoni neʼe ʼave ʼo pilisoniʼi ʼuhi ko tanatou fakafisi ki te solia, pea neʼe ʼau ʼiloʼi ʼe fakagata feiā anai taku fai faka mafola faʼitaliha. Neʼe fakamāuʼi ʼau ʼi te telepinale ʼo Bristol, pea neʼe puipui ʼau e te tagata takitaki ʼāfea ʼo te fale pilisoni, ko te tēhina ko Anthony Buck. Neʼe ko te tagata lototoʼa, neʼe mole mataku, neʼe mālohi maʼa te moʼoni faka Tohi-Tapu, pea ʼuhi ko te lelei ʼo tana ʼu palalau, neʼe hoko ai te meʼa fakapunamaʼuli, he neʼe faka ʼāteaina katoa ʼau mai te solia, mo kapau ʼe ʼau hoko atu taku minisitelio temi katoa.
Neʼe ʼau fiafia ʼi taku maʼu te ʼāteaina ʼaia, pea neʼe ʼau lotomālohi ai ke ʼau fakaʼaogaʼi moʼo faka mafola ki te kaugamālie. Neʼe ʼau fia ʼiloʼi te meʼa ʼaē neʼe fakatalitali kia ʼau, he neʼe fai mai te telefoni ke ʼau ʼalu ki te filiale ʼo Lonitoni, ke ʼau palalau mo Albert D. Schroeder, te tēhina taupau ʼo te filiale. Neʼe ʼau punamaʼuli ʼi toku fakaafe ʼaē ke ʼau tagata taupau feʼaluʼaki ʼi Yorkshire, ke ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio kehekehe ʼi te vāhaʼa fuli, moʼo tokoni pea mo fakaloto mālohiʼi te ʼu tēhina. Neʼe mole ʼau faʼa lotomālohi ki te gāue ʼaia, kae neʼe kua ʼau ʼāteaina mai te solia, pea mo ʼāteaina moʼo fai te gāue ʼaia. Pea neʼe ʼau tali ke takitaki ʼau e Sehova pea neʼe ʼau tali te gāue ʼaia.
Neʼe fakaʼilo ʼau e Albert Schroeder ki te ʼu tēhina ʼi te fakatahi ʼaē neʼe fai ʼi Huddersfield, pea ʼi ʼApelili ʼo te 1941, neʼe ʼau kamata taku gāue foʼou ʼaia. ʼI meʼa fakafiafia leva te feʼiloʼiʼaki mo te ʼu tēhina ʼofaina ʼaia! ʼAki tanatou ʼofa pea mo tanatou agalelei, neʼe ʼau toe mahino lelei ai, ko Sehova ʼe ʼi ai tana hahaʼi kua nātou foaki katoa tonatou maʼuli kia te ia, pea ʼe nātou feʼofaʼofani.—Soane 13:35.
Te Tahi ʼu Pilivilesio
ʼE mole galo anai kia ʼau te fakatahi fakafenua ʼaē neʼe fai ia ʼaho e nima ʼi te 1941, ʼi te fale De Monfort Hall ʼi Leicester. Logola neʼe tufa fakaʼutaʼuta te meʼa kai, pea mo faka tuʼakoi ʼi te fenua te ʼu meʼa feʼoloʼaki, kae ko te kaugamālie ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe ʼōmai ʼi te ʼAhotapu, neʼe aʼu ki te 12 000, kae ʼi te temi ʼaia neʼe ko te kau Fakamoʼoni pe e toko 11 000. Neʼe fakatagi te ʼu akonaki ʼaē neʼe fai e te pelesita ʼo te Sosiete, pea neʼe fakahā te tohi Enfants (Te ʼu Fānau). ʼE mahino ia, neʼe ko he fakatahi maʼuhiga ʼaia ʼi te hisitolia faka teokalatike ʼo te hahaʼi ʼa Sehova ʼi Pilitania, ʼaē neʼe fai lolotoga te Lua Tau Faka Malamanei.
ʼI te hili ʼo te fakatahi ʼaia, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau gāue ʼi te famili ʼo te Petele, ʼi Lonitoni. Pea neʼe ʼau gāue ʼi te selevisi ʼaē ʼe ina tānaki pea mo fafaʼo te ʼu tohi, pea ki muli age neʼe ʼau gāue ʼi te pilō, moʼo vakavakaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko ʼi te ʼu kokelekasio.
Neʼe tonu ke kātakiʼi e te famili ʼo te Petele te ʼu vakalele tau ʼaē neʼe nātou fana Lonitoni ʼi te ʼaho mo te po, ʼo feiā mo te ʼu ʼaʼahi ʼaē neʼe fai e te kau polisi ki te ʼu tēhina takitaki ʼo te Petele. Neʼe pilisoniʼi fuli te ʼu tēhina ko Pryce Hughes, mo Ewart Chitty, pea mo Frank Platt, ʼuhi ko tanatou mole fia hū solia, pea ki muli age neʼe fakamavae ia Albert Schroeder ki Amelika. Logola te ʼu ʼahiʼahi ʼaia, kae neʼe haga fai lelei aipe te ʼu gāue ʼo te ʼu kokelekasio pea mo te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga.
Ki Kalaate
ʼI te hili ʼo te tau ʼi te 1945, neʼe ʼau tohi taku pepa ke ʼau ʼalu ʼo ako misionea ʼi te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo te Sosiete Watchtower, pea neʼe fakaafe ʼau ki te valu kalasi ʼi te 1946. Neʼe fakatuʼutuʼu e te Sosiete ke folau vaka ʼihi ia mātou mai Fowey, te kolo gelu ʼo te potu fenua ʼo Cornouailles, pea neʼe kau ai ia Tony Attwood, Stanley Jones, Harold King, Don Rendell, pea mo Stanley Woodburn. Ko te tēhina ʼi te kolo ʼaia, neʼe ina tohi tomatou ʼu higoa ke mātou folau ʼi te kiʼi vaka veliveli ʼe ina fetuku te ʼu maka matalelei. Neʼe efihia tamatou ʼu kogafale, pea ʼi te agamāhani neʼe vaia te fuga vaka. Neʼe mātou fiafia ʼi tamatou tau atu ki te ʼuafu ʼo Philadelphie.
Neʼe matalelei te koga meʼa ʼaē neʼe tuʼu ai te nofoʼaga ʼo Kalaate ʼi South Lansing ʼi te potu noleto ʼo New York, pea neʼe maʼuhiga ʼaupito kia ʼau te ako ʼaē neʼe foaki mai ʼi te Faleako ʼaia. Ko te kau ako ʼo tamatou kalasi, neʼe ʼōmai mai ia fenua e 18—ko te hoki feala ʼaē ki te Sosiete ke ina fakatahitahi feiā he tokolahi ʼo te kau ako mai te ʼu fenua tai—pea neʼe mātou liliu fuli ko te ʼu kaumeʼa lelei. Neʼe ʼau leleiʼia tāfito te tēhina ʼaē neʼe ma kogafale tahi, ia Kalle Salavaara mai Finilani.
Neʼe nounou te temi, pea ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼu māhina e nima, ko te pelesita ʼo te Sosiete, ia Nathan H. Knorr, neʼe tau mai te filiale ʼo Brooklyn moʼo tufa mai tamatou ʼu pepa misionea, pea mo fakahā mai te ʼu fenua ʼaē neʼe tonu ke mātou ʼolo kiai. ʼI te temi ʼaia, neʼe hoki ʼiloʼi e te kau ako peʼe nātou ʼolo kifea, ʼi te ʼaho tonu ʼaē neʼe foaki ai tanatou ʼu pepa. Neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau toe liliu ki te Petele ʼo Lonitoni, moʼo toe hoko atu ai taku gāue.
ʼE ʼAu Toe Liliu Ki Lonitoni
ʼI Pilitania, neʼe fakaʼofaʼofa te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoa ki te ʼosi tau. Neʼe kei tufa fakaʼutaʼuta te meʼa kai, pea mo te tahi ʼu meʼa maʼuhiga, ohage ko te pepa. Kae neʼe mātou kātakiʼi te ʼu faʼahi ʼaia, pea neʼe haʼele ki muʼa te ʼu gāue ʼo te Puleʼaga ʼo Sehova. ʼO hilifaki ki taku gāue ʼi te Petele, neʼe ʼau gāue ʼi te ʼu fakatahi faka tisitilike pea mo faka silikosipisio, pea neʼe ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio, pea mo ʼihi kokelekasio ʼi Ilelani. Neʼe ʼi ai taku tahi pilivilesio, he neʼe ʼau felāveʼi mo Erich Frost, pea mo te tahi ʼu tēhina mo tuagaʼane mai te Eulopa, pea neʼe nātou fakahā mai te agatonu ʼo totatou ʼu tēhina ʼaē neʼe gaohi koviʼi nātou ʼi te ʼu lotoʼā fakamamahi ʼa te kau Nasi. Ei, neʼe ko he pilivilesio taulekaleka te gāue ʼi te Petele.
Lolotoga taʼu e hogofulu, neʼe ʼau feʼiloʼiʼaki mo Joan Webb, te tuagaʼane neʼe pionie makehe ʼi te kolo ʼo Watford, ʼaē neʼe tuʼu ʼi te potu noleto ʼo Lonitoni, pea neʼe ma ʼohoana ʼi te 1952. Neʼe ma fia hoko atu tamā gāue temi katoa, koia neʼe ma fiafia ai, heʼe ʼi taku ʼosi mavae ʼi te Petele, neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau tagata taupau faka silikosipisio. Ko te ʼu ʼuluaki kolo ʼaē neʼe ma ʼaʼahi, neʼe ko te potu saute ʼo Pilitania, ʼi Sussex pea mo Hampshire. ʼI te temi ʼaia neʼe mole faigafua te gāue taupau faka silikosipisio. Neʼe ma fakaʼaogaʼi tāfito te kā, te ʼu lelue, pea ma haʼele lalo. ʼE lahi te ʼu kokelekasio neʼe lahi tanatou ʼu telituale ʼaē neʼe tuʼu mamaʼo, pea neʼe faigataʼa hakita ʼalu kiai, kae neʼe haga tuputupu aipe te kaugamālie ʼo te kau Fakamoʼoni.
Ko New York ʼi Te 1958
ʼI te 1957, neʼe ʼaumai te tahi fakaafe mai te Petele: “ ʼE mātou kole atu peʼe ke fia haʼu ki te pilō ʼo tokoni ki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te ʼu folau, ki te fakatahi faka malamanei ʼaē ka fai ʼi te ʼu malaʼe faigaoʼi ʼo Yankee Stadium pea mo te Polo Grounds ʼi New York ʼi te 1958?” Neʼe lahi tamā gāue mo Joan he neʼe ma vakaʼi te ʼu pepa ʼaē neʼe momoli mai e te ʼu tēhina, ki te ʼu folau vakalele pea mo folau vaka ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu e te Sosiete. Pea neʼe liliu te fakatahi ʼaia ko te Fakatahi Faka Malamanei ʼiloa ʼo Te Finegalo ʼo te ʼAtua, pea neʼe kau kiai te toko 253 922. ʼI te fakatahi ʼaia, neʼe papitema ai te toko 7 136 moʼo fakahā kua nātou foaki tonatou maʼuli kia Sehova—ʼo tuʼa lua age tonatou kaugamālie ʼi te hahaʼi ʼaē neʼe papitema ʼi te fakatahi maʼuhiga ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, ʼaē ʼe talanoa kiai te Tohi-Tapu.—Gaue 2:41.
ʼE mole galo anai kia māua te agalelei ʼo te Tēhina ko Knorr, he neʼe ina fakaafe tonu ia māua ki te fakatahi, ke ma tokaga ki te kau telekē ʼaē neʼe tau mai ki New York, mai te ʼu fenua e 123. Neʼe ko he lakaga fakafiafia kia māua.
Te ʼu Tapuakina ʼo Te Gāue Temi Katoa
ʼI tamā toe liliu kiō māua, neʼe ma toe hoko atu te ʼaʼahi ʼo te ʼu kokelekasio ʼo aʼu ki tamā mahamahaki. Neʼe tuku Joan ʼi te lopitali, kae neʼe ʼau mahaki ʼulu. Neʼe ma fetogi selevisi, he neʼe ma liliu ko te ʼu pionie makehe, pea ki muli age neʼe foaki mai te pilivilesio ʼaē ke ma toe gāue faka temi ʼi te ʼaʼahi ʼo te ʼu kokelekasio. Ki muli age, neʼe ma liliu ki Bristol pea ma hoko atu ai tamā gāue temi katoa. ʼE mole nofo mamaʼo toku tēhina ko Dick mo tona famili, pea ʼe mātou tau fakamanatuʼi te ʼu meʼa fuli ʼaia.
ʼI te taʼu 1971, neʼe kovi ai taku sio ʼuhi ko te mahaki ʼo toku ʼu mata. Talu mai ai kua faigataʼa taku lautohi, pea ʼe ko he meʼa taulekaleka mai ia Sehova te ʼu foʼi fime puke leʼo ʼo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu. Ko ʼau mo Joan ʼe kei ma fai te ʼu ako Tohi-Tapu, pea ʼaki te ʼu taʼu, neʼe ma maʼu te pilivilesio ʼaē ke ma tokoni ki te toko 40 hahaʼi ke nātou ʼiloʼi te moʼoni, ʼo kau ai te kiʼi famili ʼe nātou toko fitu.
ʼI te temi ʼaē neʼe ma foaki ai tomā maʼuli kia Sehova kua hili kiai taʼu e 60, neʼe ma fia fai te selevisi temi katoa, pea mo fai hoholo atu ai. Koia ʼe ma loto fakafetaʼi he kei ma mālolohi moʼo tauhi kia Sehova te ʼAtua Lahi, pea ʼe ko te faʼahiga fai pe ʼaia e tahi ʼe feala ai ke ma fakamālo ki tana agalelei kia māua pea mo tamā ʼu taʼu ʼaē neʼe ma fiafia fakatahi ai!
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Neʼe ko he kato taki pea neʼe tonu ke fafaʼo kiai te ʼu nusipepa ohage ko te Te Tule Leʼo pea mo te Consolation (ʼi te temi nei, ko te Réveillez-vous !).
[Paki ʼo te pasina 25]
Ko ʼau mo toku tēhina ko Dick (ʼi te taupotu ʼo te faʼahi hema; ko Dick ʼaē ʼe tuʼu) pea mo te tahi kau pionie ʼi te muʼa ʼapi ʼa te kau pionie ʼi Bristol
[Paki ʼo te pasina 25]
Te ʼapi ʼa te kau pionie ʼi te 1940
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko te fai ʼohoana ʼa Stanley pea mo Joan Reynolds, ʼi te ʼaho 12 ʼo Sanualio 1952, pea ko nāua ia ʼaho nei