Zácanu binni nadxibalú ora nápanu fe ne ora ridxíbinu Dios
«Guca nadxibalú ne nadipaʼ. [...] Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii.» (JOSUÉ 1:9.)
1, 2. 1) Pa ñaca nisi ca israelita que, ñanda ñuni ganárcabe ca binni de Canaán que la? 2) Xi gudxi Jiobá Josué.
LU IZA 1473 ante gueeda Jesús, Dios guníʼ maʼ zanda chuʼ guidxi Israel lu Layú ni Bizabiruaabe gudiibe laacaʼ. Moisés maca gudxi laacabe zadxaagalúcabe stale guendanagana: «Yannadxí chitiidiluʼ ndaaniʼ Jordán para chuʼluʼ ne cueeluʼ ca guidxi jma naroʼbaʼ ne jma nadipaʼ que lii, guidxi roʼ ni napa lindaa ni rindá dede guibáʼ, ti guidxi roʼ ne nasoo, ca xiiñiʼ anaquim. De laacabe [...] maʼ huayunadiaʼguʼ guiníʼ binni: “Tu laa zanda guzuhuaa dxiichiʼ nezalú ca xiiñiʼ Anaq”» (Deuteronomio 9:1, 2). Dxandíʼ guizáʼ nasoo ca binni que ne nánnacaʼ tíndecaʼ. Caadxi de ca soldadu de guidxi Canaán gúpacaʼ guiráʼ ni riquiiñeʼ ora maʼ chitíndecaʼ. Laacabe gúpacabe soldadu ni riguiʼbaʼ maniʼ ne carru para chitindenécabe, dede lu rueeda stiʼ ca carru que gupa jma guiibaʼ duxhuʼ.
2 Peru guidxi Israel qué gapa diʼ guiráʼ nga, purtiʼ guyuucabe Egipto casi esclavu ne cadi tan xhadxí de bireecabe lu desiertu ra guzácabe cuarenta iza. Pa ñaca nisi laacabe la? nagana para ñuni ganárcabe ca binni de Canaán que. Peru Moisés gupa fe, purtiʼ casi ñaca ñuuyabe ximodo cayacané Jiobá laacabe (Hebreos 11:27). Ngue runi, gúdxibe ca binni que: «Jiobá Dios stiluʼ zaniruʼ nezaluluʼ. [...] Laabe zunitilube laacaʼ ne zusabanabe laacaʼ nezaluluʼ» (Deuteronomio 9:3; Salmo 33:16, 17). Guti si Moisés, Jiobá laaca gúdxibe Josué zacanebe laa ora guniʼbe: «Biasa, gudiʼdiʼ ndaaniʼ Jordán riʼ, lii ne guidxi riʼ, para chuʼ ca xiiñiʼ Israel lu layú ni chigudiéʼ laacaʼ. Biaʼ dxi guibániluʼ guirutiʼ tu zuzuhuaa dxiichiʼ nezaluluʼ. Cásica guyuaaniáʼ Moisés zacaca ziuaaniáʼ lii» (Josué 1:2, 5).
3. Xi biʼniʼ Josué para gupa fe ne guca ti binni nadxibalú.
3 Jiobá guníʼ zacané Josué ne zábibe laa xi naquiiñeʼ guni, peru Josué naquiiñeʼ guʼndaʼ Ley stiʼ Dios, guiníʼ ique de laani ne guni guiráʼ ni guiziidiʼ. Pa gúnibe ni la? Dios guníʼ: «Stale nga ni zabeenduluʼ lu guiráʼ ni gúniluʼ ne zúniluʼ cani ne guendabiaaniʼ. Ñee cadi maʼ gudxeʼ lii guca nadxibalú ne nadipaʼ la? Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ, purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii ra tiica cheluʼ» (Josué 1:8, 9). Josué bicaadiaga ni gudxi Dios laa; ngue runi gúcabe nadxibalú ne nadipaʼ ne guleendube ni galán. Peru stale binni huaniisi biaʼ laabe qué nucaadiágacaʼ Jiobá, ngue runi qué ñanda ñúnicaʼ ni jneza ne gúticaʼ lu desiertu que.
Ti guidxi ni bidxibi ne qué ñapa fe
4, 5. 1) Xiñee gadxé modo guníʼ ique Josué ne Caleb que xcaadxi hombre ni yeguuya layú stiʼ Canaán. 2) Xi guníʼ Jiobá ora bihuinni qué gapa guidxi que fe.
4 Cuarenta iza ante, dxi zidxiña Israel guidxi Canaán primé biaje la? Moisés biseendaʼ doce hombre para chiguuyacaʼ layú ni chigudii Dios laacabe que. Chii de ca hombre ni guyé que cadxíbicaʼ ora bibiguétacaʼ ne guniʼcaʼ: «Guiráʼ ca binni ni bidúʼyadu raqué nabé nasoocaʼ ne nadípacaʼ. Ne raqué bidúʼyadu ca nefilim, ca xiiñiʼ Anaq, cani zá de ca nefilim; ne beeda gácadu nezalúcabe casi uxharu». Peru, ñee «guiráʼ ca binni» que nasoocaʼ ne nadípacaʼ casi ca anaquim la? Coʼ. Ñee za ca anaquim que de ca nefilim ni bibani ante guiaba Nisaguié Naroʼbaʼ que la? ¡Laaca coʼ! Peru pur modo caníʼcabe de ca binni que la? guiráʼ ca israelita que bidxíbicaʼ dede gucaláʼdxicaʼ nibiguétacaʼ Egipto, ra guyuucaʼ casi esclavu (Números 13:31–14:4).
5 Peru Josué ne Caleb, chupa de ca hombre ni guyé que, maʼ racaláʼdxicaʼ chuʼcaʼ lu Layú Bizabiruaa Dios gudii laacabe que, ngue runi guniʼcaʼ: «[Ca binni de Canaán ca] zeeda gácacabe casi pan para laanu. Guirutiʼ qué zanda gulá laacabe de lu nanu, ne Jiobá nuuné laanu. Cadi guidxíbitu laacabe» (Números 14:9). Ñee qué ganna ca hombre riʼ xi caniʼcaʼ la? Nánnacabe pue. Purtiʼ cásica guidubi guidxi que, laacabe maʼ biiyacabe guizáʼ napa Jiobá poder. Biiyacabe biquiiñeʼ Jiobá chii plaga para bisabanáʼ guidxi Egipto ne ca dios stiʼ; ne laaca biiyacabe biiti Jiobá Faraón ne ca soldadu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ que (Salmo 136:15). Nga runi, qué ñuu diʼ nin ti razón para nidxibi chii hombre ni yeguuya layú que ne ca binni ni bicaadiaga laacabe. Cumu bidxíbicabe la? bisiuubacabe ladxidóʼ Jiobá ne laa gudxi laacabe: «Padxí maʼ gapa guidxi riʼ respetu naa pue. Padxí maʼ gápacabe fe naa pue, naa ndaʼ maʼ bineʼ stale cosa pur laacabe» (Números 14:11).
6. Xi caquiiñeʼ gápanu, ne ximodo huasihuinni ca Testigu ni ca dxi stinu riʼ.
6 Jiobá bisihuinni cadxíbicabe purtiʼ qué gápacabe fe. Dxandíʼ caquiiñeʼ gápanu fe ne gácanu binni nadxibalú. Zacá bisihuinni apóstol Juan ni ora bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu ni gupa guendanagana pur bíʼnicaʼ ni na Dios: «Zanda quixhe dxí nu irá enda nadxaba ni nuu ndaani guidxilayú. Zanda guni nu ni purti [nápanu fe]» (1 Juan 5:4). Ca dxi stinu riʼ, ca testigu stiʼ Jiobá nápacaʼ fe cásica gupa Josué ne Caleb nga runi randa rucheechecaʼ diidxaʼ. Ne guiráʼ ca Testigu runi dxiiñaʼ riʼ, cásica nahuiiniʼ zaqueca ni huaniisi, cásica ni nazaaca zaqueca ni huará. Guirutiʼ qué huayanda gucueeza dxiiñaʼ ni cayuni guiráʼ ca binni riʼ purtiʼ nápacabe fe ne nadxibalúcabe (Romanos 8:31).
Cadi guibiguétanu
7. Xi zanda guiénenu de ca diidxaʼ «cani ribigueta» ni guníʼ Pablu.
7 Ca dxi stinu riʼ ca xpinni Dios rucheechecaʼ diidxaʼ purtiʼ riníʼ íquecaʼ cásica guníʼ ique Pablu ora bicaa: «Cadi zeeda nu lade cani ribigueta atrá ne rinitilú, sínuque lade cani napa enda nabani ni qué zaluxe purti runi cre» (Hebreos 10:39). Pablu guníʼ cadi guibiguétanu, peru ora guniʼbe zacá la? cadi guníʼdibe maʼ qué ziuu dxi guidxíbinu purtiʼ huahuinni huayuu xpinni Dios ni huadxibi (1 Samuel 21:12; 1 Reyes 19:1-4). Diidxaʼ ribiguetaʼ ni biquiiñeʼ Pablu la? ti diccionariu na laaca laani nga «guixeleʼ binni de xiixa», «guidxaga binni de guni adorar Dios». Dxiqué biquiiñecabe ca diidxaʼ ca ora guindétecabe lari stiʼ ti barcu para sani jma nanene, zacaca nga raca binni ora guichaabaʼ para guni ni na Dios. Ca binni ni naguidxi fe stiʼ, nin qué ridiʼdiʼ ndaaniʼ íquecaʼ guichaabacaʼ para gúnicaʼ ni na Dios neca nuu tu canazananda laacaʼ, gaca huaracaʼ o guidxaagalucaʼ xiixa guendanagana. Ora guidxaagalucaʼ ca guendanagana ca, qué rusaana de gúnicaʼ ni na Jiobá, purtiʼ nánnacaʼ guizáʼ nadxiibe laacaʼ ne rudiicaʼ cuenta nanna Dios xi zanda gúnicaʼ (Salmo 55:22; 103:14). Ñee nápaluʼ fe cásica nápacabe la?
8, 9. 1) Xi bidii Jiobá ca primé xpinni Cristu que para biguidxi fe sticaʼ. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu ti iguidxi fe stinu.
8 Ti biaje bidii ca apóstol que cuenta cayaadxaʼ fe laacaʼ, ngue runi gunábacabe Jesús: «Bitale fe stidu» (Lucas 17:5). Laacabe gucuaacabe ni gunábacabe ca lu Pentecostés stiʼ iza 33, ora biete espíritu santu luguiácabe. Espíritu santu que gucaneni ca discípulo que guiene chaahuicaʼ Stiidxaʼ Dios ne guiénecaʼ xi naguixhe íquebe gúnibe (Juan 14:26; Hechos 2:1-4). Biguidxi si fe stiʼ ca discípulo que la? bizulucaʼ bicheechecaʼ diidxaʼ «idubi naca guidxilayú» ne guirutiʼ qué ñanda nucueeza laacaʼ (Colosenses 1:23; Hechos 1:8; 28:22).
9 Pa racaláʼdxinu iguidxi fe stinu ne gacaneni laanu gucheecherunu diidxaʼ la? naquiiñeʼ guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne cueenu tiempu para guiníʼ íquenu de ni bidúʼndanu. Laaca naquiiñeʼ guinábanu Jiobá espíritu santu stiʼ. Cásica Josué ne Caleb ne ca primé xpinni Cristu que la? caquiiñeʼ guiaana ndaaniʼ xquendabiaaninu ne ndaaniʼ ladxidoʼno cani guidúʼndanu lu Stiidxaʼ Dios. Zacatiʼ zanda gápanu fe ni zacané laanu gácanu binni nadxibalú ti cadi gusaananu de gúninu ni na Dios neca chuʼ tu gucaalú laanu (Romanos 10:17).
Cadi guiníʼ si binni runi cré Dios
10. Xi naquiiñeʼ gúninu para guihuinni dxandíʼ nápanu fe.
10 Ca ejemplu ni bidúʼyanu ca rusihuinni cani riquiiñeʼ gapa binni fe para gaca nadxibalú ne para cadi guiree gana, nga runi qué risaca diʼ guiníʼ si binni maʼ runi cré Dios (Santiago 2:19). Naquiiñeʼ gunibiaʼnu Jiobá ne guni crenu laabe de guidubi ladxidoʼno (Salmo 78:5-8; Proverbios 3:5, 6). Laaca naquiiñeʼ gúninu ni na ca ley stiʼ Dios ne ni rusiidiʼ cani laanu, purtiʼ nga nga ni jma risaca (Isaías 48:17, 18). Ne laaca zahuinni dxandíʼ nápanu fe ora guni crenu zuni Jiobá guiráʼ ni maʼ guníʼ «ne rulabi be cani uyubi laabe» (Hebreos 11:1, 6; Isaías 55:11).
11. Xi ndaayaʼ bidii Jiobá Josué ne Caleb pur gúcacaʼ binni nadxibalú ne pur gúpacaʼ fe.
11 Fe stinu rácani jma naguidxi ora rúninu ni na Dios, ora guidúʼyanu pabiáʼ galán ca ndaayaʼ ni ricaanu pur gaca xpiaʼnu nayá. Ne laaca raca fe stinu naguidxi ora ricabi Jiobá ca oración stinu ne ora guidúʼyanu ximodo racanebe laanu gúninu ni jneza (Salmo 34:8; 1 Juan 5:14, 15). Dxandipeʼ nga biguidxi fe stiʼ Josué ne Caleb ora laapecaʼ biiyacaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ guca Jiobá ne laacaʼ (Josué 23:14). Guidúʼyanu ximodo guca ndiʼ: Jiobá guníʼ ziuucabe lu Layú ni Bizabiruaabe que, ne zaqué gúcani neca gudíʼdicabe cuarenta iza lu desiertu (Números 14:27-30; 32:11, 12). Guca si ngue la? laaca guyuucabe lade ca binni ni gudindené guidxi Canaán pur xhoopaʼ iza para gunda gucuaacabe layú sticaʼ. Yánnaruʼ maʼ zanda guibánicabe nayecheʼ ne chúʼcabe nazaaca ndaaniʼ xquídxicabe. ¡Guizáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá purtiʼ stale ndaayaʼ rudiibe binni nadxibalú ni qué rusaana de guni ni nabe! (Josué 14:6, 9-14; 19:49, 50; 24:29.)
12. Ximodo riénenu ni na Salmo 138:2.
12 Ni biʼniʼ Dios pur Josué ne Caleb ca rusietenalaʼdxiʼ cani laanu ni guníʼ hombre ni bicaa salmo riʼ: «Maʼ bíʼniluʼ jma que ni guniʼluʼ, purtiʼ biquiiñeluʼ laluʼ ora guniʼluʼ cani» (Salmo 138:2). Dxandíʼ, ora iquiiñeʼ Jiobá lá para guiníʼ zuni xiixa la? laabe rúnibe jma que biaʼ cabézanu (Efesios 3:20). Nga runi, Jiobá qué liica zusaana cani riuulaʼdxiʼ guni ni nabe (Salmo 37:3, 4).
Ti hombre ni «uyuulaʼdxi Dios ni biʼni»
13, 14. Xi biʼniʼ Enoc pur gupa fe ne pur guca ti hombre nadxibalú.
13 Pa guidúʼndanu de ejemplu stiʼ Enoc, ti hombre ni bibani dxiqué la? stale nga ni zazíʼdinu de laabe, purtiʼ laabe gúpabe fe ne gúcabe ti binni nadxibalú. Zándaca maca nánnabe zahuinni pa dxandíʼ nápabe fe ne pa dxandíʼ nadxibalube dede ante guzulú guiniʼbe xi chiguni Dios. Xiñee caninu ndiʼ yaʼ. Purtiʼ maca guníʼ Jiobá ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que zacananalaʼdxiʼ ca xpinni Binidxabaʼ ca xpínnibe (Génesis 3:15). Enoc gunna bizulú xiana riʼ ora Caín biiti Abel biʼchiʼ. Cadi guiaandaʼ laanu beeda gati Adán dxi Enoc maʼ napa biaʼ chonna gayuaa chii iza (Génesis 5:3-18).
14 Neca zaqué, Enoc qué nusaana de ñuni ni na Dios ne qué nidxíbidibe ora guniʼbe zusabanáʼ Jiobá ca binni malu que (Génesis 5:22; Judas 14, 15). Cumu gúcabe nadxibalú la? guniʼbe cadi jneza modo cayuni adorar ca binni que Dios, ngue runi gucananaláʼdxicaʼ laabe dede guníʼ íquecaʼ ñuuticaʼ laabe. Peru Jiobá qué nudii lugar ñuuti ca binni que Enoc. Jiobá gudxi laabe guyuulaʼdxiʼ cani bíʼnibe, de raqué maʼ qué nibánirube purtiʼ zaqué nga na Jiobá, ne zándaca biʼniʼ Dios ni lu ti bacaandaʼ (Hebreos 11:5, 13, NM; Génesis 5:24).
15. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Jiobá yanna riʼ cásica biʼniʼ Enoc.
15 Bizeeteʼ si Pablu de ni biʼniʼ Jiobá Enoc la? guniʼbe sti biaje pabiáʼ nga risaca gapa binni fe, nabe: «Qué zanda guni binni ni riulaʼdxi Dios pa qué [gapa fe]» (Hebreos 11:6). Cumu gupa Enoc fe la? ngue runi bíʼnibe ni na Dios sin nidxíbibe ne guniʼbe zunitilú Dios guiráʼ ca binni qué iquiiñe bibani ca dxi stibe. Zacá bisaanabe ti ejemplu para laanu, purtiʼ laaca cayúninu ti dxiiñaʼ casi bíʼnibe. Dxiiñaʼ riʼ cayúninu ni lade stale binni qué iquiiñeʼ ni qué racaláʼdxicaʼ guni adorarcaʼ Jiobá casi modo na (Salmo 92:7; Mateo 24:14; Apocalipsis 12:17).
Rácanu binni nadxibalú ora ridxíbinu Dios
16, 17. Tu guca Abdías, ne xi guendanagana bidxaagalube.
16 Cadi fe si nga riquiiñeʼ para gácanu binni nadxibalú, sínuque laaca caquiiñeʼ guidxíbinu Dios. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti hombre ni bidxibi Dios ni bibani ca dxi sti Elías ne ca dxi stiʼ Acab, rey stiʼ guidxi Israel (reinu ni guyuu ladu guiaʼ). Dxi biʼniʼ mandar rey Acab la? jmaruʼ si bidale binni ni biʼniʼ adorar Baal, purtiʼ dede ruaa mexaʼ stiʼ Jezabel, xheelaʼ Acab, guyuu 450 ni riguixhená ni cadi dxandíʼ. Laaca guyuu 400 ni riguixhená ni biʼniʼ dxiiñaʼ ra guyuu ti poste ni gúpacabe de bidóʼ, bidóʼ que bíʼnicabe ni casi ra naca binni hombre (1 Reyes 16:30-33; 18:19).
17 Jezabel guizáʼ guca nanalaʼdxiʼ Jiobá, ngue runi gucaláʼdxibe nunitilube guiráʼ ca binni ni biʼniʼ adorar Dios ni guyuu biaʼ ra biʼniʼ mandarbe. Biitibe chupa chonna ni riguixhená stiʼ Jiobá ne gucaláʼdxibe ñuutibe Elías, peru qué ñanda diʼ purtiʼ lu ti visión gudxi Jiobá Elías guxooñeʼ ne tiidiʼ ndaaniʼ Jordán que (1 Reyes 17:1-3; 18:13). Guiníʼ íquenu xi ñúninu pa nibáninu ndaaniʼ reinu ni guyuu ladu guiaʼ que dxiqué. Cadi dxandíʼ ñaca nagana para laanu nuzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne ñuni adorarnu laabe casi modo racaláʼdxibe la? Ne jmaruʼ si nagana ñaca ni para laanu pa laaca ñúninu dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu stiʼ rey que. Zacapeʼ nga guyuu Abdías, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios ni laaca guca mayordomo ndaaniʼ lidxi Acab (1 Reyes 18:3).a
18. Xiñee huaxiéʼ si binni biʼniʼ ni na Jiobá casi Abdías.
18 Nánnanu biyubi Abdías ximodo para qué nudii binni cuenta cayuni adorarbe Jiobá ne bíʼnibe ni ne stale guendabiaaniʼ, peru qué ñuu dxi nuchibi ca binni que laabe. Zacá cusiene 1 Reyes 18:3 ni: «Guizáʼ bidxibi Abdías Jiobá». Dxandíʼ, huaxiéʼ si binni bidxibi Dios casi laabe. Cumu bidxíbibe Dios la? gúcabe nadxibalú, ne bihuinni zaqué ni ora biiti Jezabel cani riguixhená stiʼ Jiobá.
19. Ximodo bihuinni dxandíʼ guca Abdías ti binni nadxibalú.
19 Sicaríʼ na Biblia: «Biiti si Jezabel cani riguixhená stiʼ Jiobá la? Abdías yené ti gayuaa binni ni riguixhená ne bicaachibe laacaʼ ndaaniʼ ti cueva ne bíʼnibe laacaʼ chupa neza de cincuenta, bidiibe pan laacaʼ ne nisa güeʼcaʼ raqué» (1 Reyes 18:4). Casi bidúʼyanu, nagana nga para gunda biyaanabe ti gayuaa hombre sin qué ñanna guirutiʼ. Abdías bicaachilú para cadi ñuuyaʼ Acab ne Jezabel laa. Laaca bicaachilube de 850 ni riguixhená ni cadi dxandíʼ ni nabé guyecaʼ ra palaciu que. Ndaaniʼ guidxi que laaca guyuu stale binni ni guyenanda religión ni cadi dxandíʼ. Stale de ca binni que campesinu laacaʼ dede ne príncipe guyuu ládecaʼ. Ñuulaʼdxiʼ ca binni que niniʼcaʼ paraa nuu Abdías para ñechené rey ne reina que laacaʼ. Peru Abdías guca nadxibalú, ne ralágapeʼ ca binni ni qué iquiiñeʼ que bidiibe ni gudó cani riguixhená stiʼ Jiobá. ¡Dxandipeʼ rudii Jiobá stipa laanu ora ridxíbinu laa!
20. Xi gunda biʼniʼ Abdías pur bidxibi Dios, ne xi ribeendunu de ejemplu stibe.
20 Cumu bidxíbibe Dios la? gúcabe nadxibalú, nga runi zanda guininu gupa Jiobá laabe de ca xhenemígube. Proverbios 29:25 na: «Pa tuuxa ridxibi binni la? ziaba lu ti trampa, peru Jiobá rapa cani runi cré laa». Abdías laaca gúcabe binni casi laanu; bidxíbibe ninaazecabe ne ñuuticabe laabe, cásica laanu nidxíbinu pa nidídinu ra gudíʼdibe (1 Reyes 18:7-9, 12). Peru bidxíbibe Dios, pur ngue gunda gúcabe ti binni nadxibalú. Zacá gudíxhebe ti ejemplu para laanu, jmaruʼ si pa chuʼ tu guinaazeʼ o gacalaʼdxiʼ guuti laanu pur cayuni adorarnu Jiobá (Mateo 24:9). Intiica ni gacalaʼdxiʼ binni guni laanu, riquiiñeʼ gúninu stipa para cadi gusaana de gúninu ni na Jiobá, ne «idxibi nu laabe [...] ti guieche né be laanu» (Hebreos 12:28).
21. Xi chiguizíʼdinu lu sti tema ca.
21 Peru para gácanu binni nadxibalú la? cadi caquiiñeʼ si gápanu fe ne guidxíbinu Dios, sínuque laaca naquiiñeʼ gannaxhiinu laabe ne gannaxhiinu binni. Sicaríʼ bicaa Pablu: «Bidii Dios laanu Espíritu stiʼ, cadi para guni laanu namuxeʼ, sínuque para udii stipa laanu udxíʼ lú nu, ne acané laanu ganaxhii nu binni, ne cuʼ xpiaani nu» (2 Timoteo 1:7). Lu sti tema ca zazíʼdinu ximodo rusiidiʼ Biblia gannaxhiinu Dios ne gannaxhiinu binni, ne nga racané para gácanu binni nadxibalú ti gúninu ni na Jiobá lu ca últimu dxi jma nagana riʼ (2 Timoteo 3:1).
[Cani cá ñee yaza]
a Cadi laaca laadibe nga Abdías ni riguixhená que.
Nannuʼ xi guicábiluʼ la?
• Xiñee gunda guca Josué ne Caleb binni nadxibalú.
• Ximodo rihuinni pa dxandíʼ nápanu fe.
• Xiñee qué nidxibi Enoc ora guníʼ chigunitilú Dios ca binni qué iquiiñeʼ que.
• Xiñee zácanu binni nadxibalú ora ridxíbinu Dios.