Ko Te Maʼuli Neʼe Mole ʼAu Fakahemala Kiai
KO TE FAKAMATALA ʼA PAULO OBRIST
ʼI te taʼu 1912, ʼi toku taʼu ono, neʼe mate taku faʼe lolotoga tana fānauʼi tana nima tamasiʼi. Hili kiai taʼu e lua, ko te taʼahine ʼaē neʼe ina fakamaʼa tomatou loto fale, ia Berta Weibel, neʼe kamata tokaga ki tomatou famili. ʼI te ʼohoana ʼo taku matuʼa mo te fafine ʼaia ʼi te taʼu ʼaē neʼe hoa mai kiai, neʼe mātou fiafia ʼi tamatou toe maʼu hamatou faʼe.
NEʼE mātou nonofo ʼi Brugg, ko te kolo veliveli ʼi Suisi ʼe palalau faka Siamani ai te hahaʼi. Ko Berta neʼe ko he fafine Kilisitiano, pea neʼe lahi toku ʼofa ki ai. Neʼe ina kamata ako te ʼu tohi ʼa te kau Ako Tohi-Tapu (te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova) ʼi te taʼu 1908, pea neʼe ina fakahā ki te hahaʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina ako.
ʼI te taʼu 1915, ʼi te ʼosi ʼohoana ʼa Berta mo taku matuʼa, neʼe ʼau ʼalu mo ia ʼo vakaʼi te “Photo-Drame de la Création.” Ko te ʼata ʼaia ʼaē neʼe fakahā e te Kautahi ʼo te Kau Ako Tohi-Tapu, neʼe malave ʼaupito ki toku ʼatamai pea mo toku loto, pea neʼe toe feiā mo te hahaʼi. ʼI te kua fonu ʼaupito ʼo te fale ʼo Brugg, koia neʼe pupunu ai e te kau polisi te ʼu matapā pea neʼe nātou fakaliliu ia nātou ʼaē neʼe mumuli mai. Ko te tokolahi ia nātou neʼe nātou toʼo te tuʼuga, ʼo nātou faiga ke nātou hū ʼi te matapā fakamālama, pea ko te tokosiʼi neʼe lava tanatou hū ki fale.
Ko Te Faʼifaʼitaki Lelei ʼo Taku Faʼe
Neʼe hoko te ʼUluaki Tau Faka Malamanei ʼi Eulopa, pea neʼe tuʼania te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo tonatou ka haʼu. Koia, neʼe ko he meʼa lelei ʼaē neʼe fai e taku faʼe, ʼi tana fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi ʼo fakahā te logo fakafimālie ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. ʼI ʼihi temi neʼe ʼau kaugā ʼolo mo ia, pea neʼe ʼau fiafia ʼaupito ʼi te faʼahi ʼaia. ʼI te taʼu 1918, neʼe foaki e taku faʼe tona maʼuli kia Sehova ʼAtua ʼo papitema ʼi te vai.
Neʼe mole fakafeagai taku matuʼa ki te tauhi ʼa taku faʼe ʼo aʼu ki tona papitema, kae neʼe kamata ai leva tana fakafeagai kia ia. ʼI te tahi ʼaho neʼe ina toʼo tana ʼu tohi faka Tohi-Tapu pea neʼe ina lī ki te gutuʼumu. Neʼe gata pe ki te Tohi-Tapu, neʼe lava tohoʼi mai e taku faʼe mai te afi. Kae neʼe fakapunamaʼuli te meʼa ʼaē neʼe ina fai ki muli age. Neʼe ʼalu ia ki taku matuʼa pea neʼe ʼuma ki ai. Neʼe mole ʼita ia kia ia.
ʼI te punamaʼuli ʼo taku matuʼa neʼe malū ai tona ʼita. Kae ʼi ʼihi temi, neʼe toe hoko tona ʼita, pea neʼe tonu ke mātou kātakiʼi tona ʼu ʼita.
Ko Te Gāue Pea Mo Te Tuputupu Fakalaumālie
ʼI te taʼu 1924, ʼi te ʼosi ʼo taʼu e tolu ʼo taku akoako kosi ʼulu, neʼe ʼau mavae ʼi toku ʼapi pea neʼe ʼau ʼalu ʼo gāue ʼi te kolo ʼi Suisi ʼe palalau Fakafalani ai te hahaʼi. Neʼe ko he faka fealagia ʼaia ke ʼau hikihiki toku poto ʼi te palalau Fakafalani. Logope la ko taku mavae ʼaia ʼi toku ʼapi, neʼe ina fakatuta taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie, ka neʼe mole he temi neʼe puli ai toku ʼofa ki te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Koia ʼi taku toe liliu ki toku ʼapi ia taʼu e ono ki muli mai, neʼe ʼau kamata kau ai ki te ʼu fono ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano ʼi Brugg.
Mole tuai pea neʼe ʼau ʼalu ki Rheinfelden, ko te kiʼi kolo veliveli ʼe tuʼu ia kilometa e 40. Neʼe ʼau gāue ai ʼi te fale kosi ʼulu ʼo toku tokolua, pea neʼe hoko atu taku tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼi taku fakatahitahi mo te kiʼi kūtuga ʼe nātou ako Tohi-Tapu. ʼI te tahi ʼaho, ʼi te fakaʼosi ʼo tamatou ako Tohi-Tapu, neʼe fehuʼi fēnei e te Tēhina ko Soder, te tagata ʼāfea ʼaē neʼe tokaga kia mātou: “Ko ai ʼaē ʼe ina fakatuʼutuʼu ke kau ki te gāue fai faka mafola ʼi te ʼAhotapu?” Neʼe ʼau ʼio ki te faʼahi ʼaia, ʼi taku manatu ʼaē ʼe ʼau kaugā gāue anai mo he tahi ke feala hana fakamahino mai peʼe feafeaʼi te fai ʼo te gāue.
ʼI te hoko mai ʼo te ʼAhotapu pea ʼi tamatou aʼu ki tomatou telituale, neʼe ʼui fēnei e te Tēhina ko Soder, “ko Obrist ʼe gāue anai ʼi henī.” Logope la toku mataku, kae neʼe ʼau kamata ʼaʼahi te hahaʼi ʼi tonatou ʼu ʼapi pea neʼe ʼau palalau kia nātou ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. (Gāue 20:20) Talu mai te temi ʼaia, neʼe mole ʼau toe mataku ʼi te fai ʼo te gāue fai faka mafola ʼaē neʼe ʼui e Sesu ʼe tonu ke fakahoko ʼi muʼa ʼo te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. (Mateo 24:14) ʼI te ʼaho 4 ʼo Malesio 1934, ʼi toku taʼu 28, neʼe ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova ʼAtua ʼo ʼau papitema.
ʼI te ʼu taʼu e lua ki muli mai neʼe ʼau kosi ʼulu ʼi Lugano, ko he kolo ʼo Suisi ʼe palalau faka Italia ai te hahaʼi. Neʼe ʼau foimo kamata ai te faka mafola ʼo te logo lelei logope la taku mole faʼa poto ʼi te palalau faka Italia. Pea lolotoga toku ʼuluaki ʼAhotapu ʼi te minisitelio, neʼe ʼau tufa te ʼu kaupepa e 20 ʼaē neʼe ʼau ʼave. ʼAki te temi, neʼe ʼau lava tānaki te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe fia logo ki te moʼoni ʼo mātou ako Te Tule Leʼo. Ki muli age ko te tokolahi ia nātou ʼaia neʼe nātou papitema, pea ʼi Fepualio ʼo te taʼu 1937 neʼe mātou faʼufaʼu te kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Lugano.
Hili kiai māhina e lua, ʼi ʼApelili ʼo te taʼu 1937, neʼe ʼau maʼu te tohi neʼe ina fetogi ai toku maʼuli. Neʼe ko he fakaafe ke ʼau ʼalu ʼo gāue ʼi te Petele, ko te higoa ʼaē ʼe foaki ki te ʼu filiale ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe ʼau foimo tali atu aipe te fakaafe—pea neʼe mole he temi neʼe ʼau fakahemala ai ki te tonu ʼaē neʼe ʼau fai. Koia neʼe kamata ai taku gāue ʼi te minisitelio katoa ʼo ʼau fai ia taʼu e 60.
Ko Te Gāue ʼi Te Petele ʼi Te ʼu Temi Faigataʼa
ʼI te temi ʼaia ko te Petele ʼo Suisi neʼe tuʼu ʼi te kolo ʼo Bern, te kolo tāfito ʼo Suisi. Neʼe tā ai te ʼu tohi, te ʼu kaupepa, pea mo te ʼu nusipepa ʼi te ʼu lea e 14, pea neʼe fakamomoli ai te ʼu tohi fuli ʼaia ki te Eulopa. ʼI te tahi lakaga, neʼe ʼau ʼave ʼi te pulueti, te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ki te talitaliʼaga saliote afi, koteʼuhi neʼe mole ʼi ai hamatou motokā fetuku tohi ʼi te ʼu temi ʼaia. Ko taku ʼuluaki gāue ʼi te Petele neʼe ko te selevisi ʼaē ʼe ina teuteuʼi te ʼu pasina ʼo te ʼu tohi, pea neʼe mātou teuteuʼi te ʼu tohi ʼaē ka ʼave ʼo tā. Mole tuai pea neʼe ʼau kamata gāue ʼi te pilō ʼaē ʼe fakatalitali ki te hahaʼi, pea neʼe ʼau kosi ʼulu maʼa te famili ʼo te Petele.
ʼI Sepetepeli ʼo te taʼu 1939, neʼe hoko te Lua Tau Faka Malamanei, pea ko te kau Nasi neʼe mafola tanatou tauʼi te Eulopa. Ko te fenua ʼo Suisi neʼe mole kau ki te fetauʼaki ʼa te ʼatu puleʼaga. ʼI te kamata, neʼe hoko atu tamatou gāue faka Kilisitiano. Pea ʼi te ʼaho 5 ʼo Sūlio 1940, ʼi te hola lua hoʼatā, lolotoga taku nofo ʼi toku pilō ʼi te hūʼaga, neʼe haʼu he tagata, mo te tagata solia ʼe ina toʼo tana fana.
Neʼe kalaga fēnei te tagata sivile: “ ʼE ʼifea ia Zürcher?” ʼI te temi ʼaia ko Franz Zürcher neʼe ko te tagata taupau ʼo te filiale ki tamatou gāue fai faka mafola ʼi Suisi.
Neʼe ʼau fehuʼi age: “Ko ai tokolua ʼu higoa?” ʼI te moʼi temi pe ʼaia neʼe nā puke ʼau pea nā toho ʼau ʼi te tuʼuga, ʼo nā ʼui mai ke ʼau ʼave nāua ki te pilō ʼo Zürcher.
Neʼe fakatotonu ki te famili katoa ʼo te Petele—neʼe mātou toko 40—ke mātou fakatahitahi ʼi te fale kai. Ko mitalausi e fā neʼe fakatuʼu ʼi tuʼa ʼo te Petele, ke ʼaua naʼa hola he tahi. ʼI loto, neʼe kamata hue te fale e te kau solia e toko 50. ʼO mole hage ia ko te meʼa ʼaē neʼe nātou manatu kiai, neʼe mole nātou maʼu he meʼa ʼe fakahā ai he pikipikiga ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki te fakafeagai ki te solia. Kae neʼe lahi te ʼu tohi neʼe nātou ʼave pea neʼe nātou ʼave ʼi te ʼu kamio solia e nima.
ʼI tamatou fakafisi ke vakaʼi e te puleʼaga peʼe lelei Te Tule Leʼo, neʼe tapuʼi ai te tā ʼo te nusipepa ʼaia ʼi Suisi. Ko tona faka ʼuhiga ko te tokosiʼi pe neʼe ʼaoga ke gāue ʼi te Petele, pea neʼe fakaloto mālohiʼi te kau tūpulaga ke nātou mavae ʼi te Petele pea ke nātou ʼolo ʼo pionie, ko he kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou kau ki te gāue fai faka mafola ʼi te temi katoa.
ʼE ʼAu Pionie Lolotoga Te Temi Tau
ʼI Sūlio ʼo te taʼu 1940, neʼe ʼau liliu ki te potu ʼo Suisi ʼe palalau faka Italia ai te hahaʼi, pea ʼe tuʼu ōvi ki Lugano, ʼaē neʼe ʼau nofo ai ʼi muʼa ʼo taku hū ki te Petele. Ko te telituale ʼaia ʼaē neʼe mālohi ai te lotu Katolika, pea mo puleʼi foki e te Fascisme, neʼe liliu ia ko taku telituale pionie.
ʼI te ʼaho fuli neʼe tāʼofi ʼau e te ʼu polisi ʼo nātou ʼui mai ke tuku taku gāue fai faka mafola. ʼI te tahi ʼaho lolotoga taku fai palalau mo te fafine ʼi te hūʼaga ʼo tona ʼōloto, neʼe puke ʼau e te tagata ʼe teu faka sivile ʼo ina ʼui mai ke ʼau muli age ia ia, neʼe ina fakaheka ʼau ki te motokā, ʼo ma ʼolo ki Lugano. Neʼe ina ʼave ʼau ki te fale polisi. ʼI toku fakafehuʼi, neʼe ʼau fakamahino age neʼe fakatotonu mai e Sehova ʼAtua ke mātou fai faka mafola.
Neʼe tali fakaʼitaʼita age e te ofisie: “ ʼI te kele ʼaenī, ko mātou ʼaē ʼe pule, ko te ʼAtua ʼe pule ia ʼi te lagi!”
ʼI te lolotoga ʼo te tau, neʼe maʼuhiga tāfito ke mātou mulimuli ki te tokoni ʼa Sesu ʼi tana ʼui ʼaē “ke [mātou] fakaʼeteʼete ohage he ʼu gata, ka ke [mātou] maʼa ohage ni lupe hina.” (Mateo 10:16) Koia, neʼe ʼau fufū taku ʼu tohi ʼi toku ʼu tagaʼi kofu. Pea ʼi taku mataku ʼaē naʼa tō he tohi, neʼe ʼau ʼai te vāvaʼe ʼe aʼu ki toku ʼu lalo tuli.
ʼAki te temi, neʼe fakatotonu mai ke ʼau ʼalu ki te Mafa ʼo Engadine, pea neʼe hoko atu aipe toku lamalama e te kau polisi. Ko te faʼahi ʼaia neʼe ko he mafa matalelei ʼi te potu hihifo ʼo te ʼu moʼuga ʼo Suisi, pea ʼi te temi momoko ʼe ʼaofi e te nive, koia neʼe ʼaumai taku ʼu skis ke feala ai haku feʼaluʼaki ʼi te telituale.
ʼE maʼuhiga ke kita ʼai he ʼu taganima mokā ʼe kita feʼaluʼaki mo te ʼu skis lolotoga te temi momoko. Kae ʼi taku fakaʼaogaʼi tuʼumaʼu toku ʼu taganima, neʼe maumau vave. Neʼe ʼau loto fakafetaʼi ʼi taku maʼu ʼi te tahi ʼaho te kofukofu neʼe mole ʼau ʼamanaki kiai, neʼe ʼai ai te kofu māfana pea mo te ʼu taganima! Neʼe fakamomoli mai e te tuagaʼane ʼo te kokelekasio ʼo Bern ʼaē neʼe ʼau kau kiai ʼi muʼa atu. ʼO toe feiā aipe ʼi te temi nei, ʼe ʼau loto fakafetaʼi mokā ʼe ʼau manatuʼi te faʼahi ʼaia.
Neʼe Lahi Taku ʼu Pilivilesio Fakafiafia
ʼI te taʼu 1943, neʼe kamata haʼele lelei ia Suisi, pea neʼe toe fakaafe ʼau ke ʼau gāue ʼi te Petele. ʼUhi ko ʼihi ʼu fihifihia ʼi te kokelekasio lea Fakafalani ʼo Lausanne ʼe tuʼu ia kilometa e 100, koia neʼe hinoʼi ʼau ke ʼau ʼaʼahi tuʼumaʼu te kolo ʼaia, moʼo tokoni ki te ʼu kaugā fai faka mafola ke nātou maʼu te manatu ʼaē ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te kautahi ʼa te ʼAtua.
Ki muli mai neʼe ʼau gāue ʼi te tahi temi ko te tagata taupau faka silikosikilipisio ʼi te ʼu kokelekasio Fakafalani fuli ʼo Suisi. ʼI te kamata ʼo te vāhaʼa, neʼe ʼau gāue ʼi te Petele, kae ʼi te Feliaono, te Moeaki, pea mo te ʼAhotapu neʼe ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio kehekehe ʼi te vāhaʼa fuli moʼo foaki kia nātou he tokoni fakalaumālie. Tahi ʼaē meʼa, ʼi te faʼufaʼu ʼo te kokelekasio Fakafalani ʼi Bern ʼi te taʼu 1960, neʼe ʼau liliu ai ko te taupau pelesita ʼo te kokelekasio ʼaia. Neʼe ʼau gāue ʼi te silikosikilipisio ʼaia ʼo aʼu ki te taʼu 1970, ʼi te temi ʼaē neʼe hiki ai te Petele mai Bern ki te kolo matalelei ʼo Thun.
Neʼe ʼau fiafia ʼi te maʼu ʼo te kiʼi kūtuga Fakamoʼoni ʼe palalau faka Italia ʼi Thun, pea neʼe ʼau kamata gāue ai mo nātou. ʼAki te temi neʼe fakatuʼu te kokelekasio, pea neʼe ʼau taupau pelesita lolotoga ni ʼu taʼu ʼo aʼu ki te poto ʼo te ʼu tēhina tūpulaga ʼi te fakahoko ʼo te maʼua ʼaia.
ʼE ko he pilivilesio fakafiafia ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi taku kau ki te ʼu fakatahi lalahi ʼa te hahaʼi ʼa Sehova. Ohage la, ʼi te taʼu 1950 neʼe fai ai te fakatahi lahi ʼo ʼuhiga mo te Tuputupu Faka Teokalatike, ʼi te malaʼe faigaoʼi ʼi New York. Neʼe ʼau ōfo ʼaupito ʼi taku ʼaʼahi te fale lahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Brooklyn, ʼi New York. ʼE mole ʼau galoʼi anai te akonaki ʼa te Tēhina ko Milton G. Henschel ʼi te taʼu ʼaē neʼe hoa kiai ʼi te Fakatahi ʼo Lonitoni, ʼi Pilitania ʼo ʼuhiga mo te Tauhi Maʼa, ʼaia neʼe ina faka maʼuhigaʼi ai te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu, “ ʼE ʼau tala atu kia koutou, kapau ʼe fakalogologo ia nātou ʼaenī, pea ʼe kalaga anai te ʼu maka.” (Luka 19:40) Neʼe fehuʼi fēnei e te Tēhina ko Henschel, “ ʼI takotou manatu ʼe feala anai koa ke kalaga te ʼu maka?” ʼE kei ʼau logo pe ki te ʼui fēnei e te lauʼi afe hahaʼi, “Kailoa!”
ʼI taku mavae ʼi te Petele ʼi te taʼu 1937, ko taku matuʼa, ʼaē neʼe ina ʼiloʼi neʼe mole lahi tomatou totogi, neʼe ina fehuʼi fēnei mai, “E feafeaʼi tou maʼuli mokā ke matuʼa anai?” Neʼe ʼau tali age ki ai ʼaki te ʼu palalau ʼa te tagata fai pesalemo ko Tavite: “Neʼe mole ʼau sio ki he faitotonu kua līaki katoa, pe ki tona hōloga ʼe ina kumi he pane.” (Pesalemo 37:25) ʼE mahino papau ia neʼe hoko moʼoni te ʼu palalau ʼaia kia ʼau.
ʼE ʼau fiafia ʼaupito ʼi te ʼu taʼu e 80 kua hili, ʼi te temi ʼaē neʼe ʼohoana ai ia Berta Weibel mo taku matuʼa, pea ʼaki tana faʼifaʼitaki pea mo tana ʼu tokoni neʼe ʼau ʼiloʼi ai ia Sehova pea mo tona ʼu kalitate! Logope la tona vāʼi e tona famili, kae neʼe gāue agatonu kia Sehova ʼo aʼu ki tona mate ʼi te taʼu 1983. Neʼe mole he temi neʼe fakahemala ai ki tana tauhi ki tona ʼAtua, ʼaē ko Sehova; pea neʼe mole ʼau fakahemala ʼi he temi ʼi taku nofo selipatea pea mo taku foaki katoa toku maʼuli ki te gāue ʼa Sehova.
[Paki ʼo te pasina 25]
Ko te gāue ʼi te Petele