Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w97 15/11 p. 25-28
  • Ko Te Mishna Pea Mo Te Lao ʼAē Neʼe Foaki e Te ʼAtua Kia Moisese

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko Te Mishna Pea Mo Te Lao ʼAē Neʼe Foaki e Te ʼAtua Kia Moisese
  • Te Tule Leʼo—1997
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Te Lotu Faka Sutea ʼe Mole Hona Fale Lotu
  • ʼE Fakamālohiʼi Te Lao ʼAē Neʼe ʼAve Gutu
  • Ko Te ʼu Meʼa ʼAē Neʼe Fakaʼaogaʼi Moʼo Tohi ʼAki Te Mishna
  • Te Lao ʼAē Neʼe Tala Gutu He Koʼe Koa Neʼe Tohi?
    Te Tule Leʼo—1999
  • Koteā Koa Te Talmud?
    Te Tule Leʼo—1998
  • Te Lao ʼi Muʼa ʼo Te Temi ʼo Kilisito
    Te Tule Leʼo—1996
  • Ko Kamaliele Neʼe Ina Akoʼi Ia Saulo ʼo Talesi
    Te Tule Leʼo—1996
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1997
w97 15/11 p. 25-28

Ko Te Mishna Pea Mo Te Lao ʼAē Neʼe Foaki e Te ʼAtua Kia Moisese

“ ʼE MĀTOU kamata ʼaki te manatu ʼaē ʼe mātou kau ki he fai palalau neʼe kua fualoa tona kamata, ʼo ʼuhiga mo he ʼu faʼahi ʼe mole feala ke mātou mahino kiai . . . ʼE hage ʼe mātou nonofo ʼi te fale ʼe tuʼu mamaʼo, pea ʼe atalitali ai te hahaʼi ʼi he malaʼe vakalele. ʼE mātou mahino ki te palalau ʼa te hahaʼi, kae mole mātou mahino ki tona faka ʼuhiga pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou tuʼania moʼoni kiai, kae tāfito ʼe mole mātou mahino ki te ʼu meʼa maʼuhiga ʼaē ʼe nātou tala leʼolahi.” Ko te fakamatala ʼaia ʼa te tagata Sutea faiako ʼiloa ko Jacob Neusner, ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe logoʼi e nātou ʼaē ko tanatou ʼuluaki lau ʼaia ʼo te Mishna. ʼE toe ʼui fēnei e Neusner: “ ʼE mole he kamataʼaga ʼo te Mishna. ʼE fakaʼosi fakafokifā.”

ʼI te tohi A History of Judaism, ʼe fakahigoaʼi e Daniel Jeremy Silver te Mishna ko “te koga tohi tāfito ʼo te Lotu Faka Sutea faka lapi.” ʼI tona fakahagatonu, ʼe ina ʼui fēnei ki muli age: “Neʼe fetogi e te Mishna te Tohi-Tapu ohage ko te polokalama tāfito ʼaia moʼo hoko atu te ako [faka Sutea].” He koʼe koa ko te tohi ʼaia ʼaē ʼe mole faʼa mahino lelei kiai te hahaʼi kua liliu ʼo maʼuhiga ʼaupito?

ʼE tou maʼu he koga ʼo te tali ki te fehuʼi ʼaia ʼi te fakamatala ʼaenī ʼaē ʼe fai ʼi te Mishna: “Neʼe foaki kia Moisese te Torah ʼi Sinai pea neʼe ina tuku age kia Sosue, pea neʼe tuku age e Sosue ki te kau tagata ʼāfea, pea neʼe tuku age e te kau tagata ʼāfea ki te kau polofeta. Pea tuku age e te kau polofeta ki te ʼu tagata ʼo te fakatahi lahi.” (Avot 1:1) ʼE ʼui ko te Mishna ʼe talanoa ki te ʼu manatu ʼaē neʼe fakahā age kia Moisese ʼi te Moʼuga ʼo Sinai​—ko he faʼahi neʼe mole tohi ʼi te Lao ʼaē neʼe foaki e te ʼAtua ki Iselaele. Neʼe faka ʼuhiga te ʼu tagata ʼo te fakatahi lahi (ʼaē neʼe higoaʼi ki muli age ko te Sanetualio), ʼe ko te ʼu hākoga ʼo te hahaʼi faiako popoto, ʼaē neʼe tala gutu age kia nātou te ʼu faʼahiga akonaki mai te taʼiake ki he tahi taʼiake, ʼo aʼu ki te tohi ʼo te Mishna. Kae ʼe moʼoni koa te ʼu meʼa ʼaē ʼe tuʼu ai? Ko ai ʼaē neʼe ina tohi te Mishna, pea koteā tona tupuʼaga? Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tuʼu ai ʼe haʼu moʼoni koa mai ia Moisese ʼi tana nofo ʼi te Moʼuga ʼo Sinai? ʼE ʼi ai koa hona faka ʼuhiga kia tatou ia ʼaho nei?

Ko Te Lotu Faka Sutea ʼe Mole Hona Fale Lotu

Ko te akonaki faka lotu ʼaē ʼe ina ʼui ko te lao fakaʼatua ʼaē neʼe ʼave gutu neʼe foaki fakatahi mo te Lao ʼaē neʼe tohi e Moisese, neʼe mole ʼiloʼi e te hahaʼi ʼi te temi ʼaē neʼe tohi ai te Tohi-Tapu ʼaki te takitaki ʼa te ʼAtua.a (Ekesote 34:27) Hili kiai ni ʼu sēkulō, neʼe ko te kūtuga ʼo te kau Faliseo ʼi te Lotu Faka Sutea ʼaē neʼe nātou fakatuputupu pea mo lagolago ki te akonaki ʼaia. Lolotoga te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, neʼe fakafeagai te kau Satuseo pea mo ʼihi kau Sutea ki te akonaki ʼaia ʼaē neʼe mole fakatafito ki te Tohi-Tapu. Kae ʼi te temi ʼaē neʼe kei tauhi tāfito ai te kau Sutea ʼi te fale lotu ʼi Selusalemi, neʼe mole faʼa maʼuhiga te fihifihia ʼo ʼuhiga mo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu. Neʼe foaki e te tauhi ʼaē neʼe fai ʼi te fale lotu, he fakatuʼutuʼu pea mo he mālohi ki te maʼuli ʼo te kau Sutea.

Kae ʼi te taʼu 70 ʼo totatou temi, neʼe hoko ki te puleʼaga Sutea te fihifihia ʼe lahi ʼaupito ʼi te faʼahi faka lotu. Neʼe maumauʼi ia Selusalemi e te ʼu kautau Loma, pea neʼe matematehi te toko miliona tupu kau Sutea. Neʼe maumauʼi te fale lotu, te potu tāfito ʼaia ʼo tanatou maʼuli fakalaumālie. Neʼe mole kei feala hanatou mulimuli ki te Lao Faka Moisese, ʼaē neʼe ina fakamaʼua ke nātou fai he ʼu sakilifisio pea mo fakamaʼua ki te kau pelepitelo ke nātou fai tanatou gāue ʼi te fale lotu. Neʼe mole kei ʼi ai te maka tāfito ʼo te Lotu Faka Sutea. ʼE tohi fēnei e te tagata faiako ʼo te Talmud ko Adin Steinsaltz: “Ko te maumau . . . ʼaē neʼe hoko ʼi te taʼu 70 ʼo totatou temi, neʼe ina fakamaʼua ai ke toe faʼu te fakatuʼutuʼu katoa ʼo te maʼuli faka lotu.” Pea neʼe nātou toe fai te faʼahi ʼaia.

ʼI muʼa ʼo te maumauʼi ʼo te fale lotu, neʼe fakagafua e Vespasien (ʼaē neʼe hoki fakanofo kovana) kia Yohanan Ben Zakkai, ko te tisipulo neʼe fakaʼapaʼapaʼi ʼo te tagata takitaki Faliseo ko Hillel, ke hiki mai Selusalemi ki Yahvné, te tuʼuʼaga ʼo te Lotu Faka Sutea pea mo te Sanetualio. Ohage ko tona fakamahino e Steinsaltz, ʼi te ʼosi maumauʼi ʼo Selusalemi, ko Yohanan Ben Zakkai “neʼe tau mo te faigataʼaʼia ʼaē ko te fakatuʼu ʼo he potu tāfito foʼou maʼa te hahaʼi, pea mo tokoni kia nātou ke nātou mulimuli ki te ʼu ʼaluʼaga foʼou ʼaē kua tonu ke fakatafito kiai tanatou tauhi, ʼuhi ko te kua maumauʼi ʼo te Fale Lotu.” Ko te meʼa tāfito foʼou ʼaia neʼe ko te lao ʼaē neʼe ʼave gutu.

ʼI te kua maumauʼi ʼo te fale lotu, neʼe mole foaki e te kau Satuseo pea mo te ʼu magaʼi lotu Sutea he meʼa lelei moʼona fetogi. Neʼe liliu te kau Faliseo ko te magaʼi lotu ʼaē neʼe mālohi tāfito, ʼo ina fakagata ai te fefakafeagaiʼaki ʼa te ʼu magaʼi lotu. ʼI tanatou faka maʼuhigaʼi te logo tahi, neʼe fakagata e te kau lapi takitaki te fakahigoaʼi ʼo nātou ko te kau Faliseo, he neʼe ko he higoa neʼe faka ʼuhiga ki he magaʼi lotu pea mo faka ʼuhiga ai ko nātou ko he ʼu hahaʼi tauhi magaʼi lotu. Ki muli age, neʼe fakahigoaʼi nātou ko te kau lapi, “te kau poto ʼo Iselaele.” Neʼe fakatuʼu e te kau poto ʼaia he ʼu akonaki moʼo faʼufaʼu ʼo tanatou manatu ʼo ʼuhiga mo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu. Neʼe liliu ai ko te fakatuʼutuʼu fakalaumālie neʼe mole feala ke maumauʼi e te tagata ohage ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ki te fale lotu.

ʼE Fakamālohiʼi Te Lao ʼAē Neʼe ʼAve Gutu

Logope la ʼi te temi ʼaia, ko te potu tāfito neʼe ko te faleako faka lapi ʼi Yahvné (ia kilometa e 40 ʼi te potu hihifo ʼo Selusalemi), kae neʼe kamata mafola te tahi ʼu faleako neʼe akoʼi ai te lao ʼaē neʼe ʼave gutu, ʼi Iselaele pea mo te ʼu potu mamaʼo ohage ko Papiloni pea mo Loma. Kae neʼe tupu ʼaki ai te fihifihia. ʼE fakamahino fēnei e Steinsaltz: “Kapau neʼe nonofo fakatahi tuʼumaʼu te kau popoto pea mo fakahoko e he kalasi tagata e tahi te gāue tāfito ʼaē ko te faiakonaki [ʼi Selusalemi], neʼe taupau te felogoi ʼo te agaʼi fenua. Kae ko te mafola ʼa te hahaʼi faiako pea mo te fakatuʼu ʼo he ʼu faleako ʼi te tahi ʼu kolo, neʼe tupu ʼaki ai . . . te ʼu faʼahiga palalau kehekehe pea mo te ʼu faʼahiga faiakonaki kehekehe.”

Neʼe higoaʼi te hahaʼi faiako ʼo te lao ko te ʼu Tannaïm, ko he kupu ʼe haʼu mai te kupu tāfito faka Alamea ʼaē ʼe faka ʼuhiga ki te “ako,” te “fai liuliuga,” peʼe ko te “faiakonaki.” Neʼe fakahā lelei e te faʼahi ʼaia tanatou faʼahiga fai ʼo te ako pea mo tanatou akoʼi te lao ʼaē neʼe ʼave gutu ʼo fai liuliuga pea mo taupau fakaʼatamai. Moʼo faka faigafua te maʼu fakaʼatamai ʼo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu, neʼe fakanounou pea mo matala lelei te tohi ʼo te ʼu lekula peʼe ko te ʼu talatisio. Neʼe lelei age mo kapau neʼe mole lahi te ʼu kupu. Neʼe kumi e te hahaʼi faiako he faʼahiga fai fakatuketuke, pea ʼi te agamāhani neʼe hivaʼi te ʼu kupu. Kae neʼe mole fakaʼaluʼalu lelei te ʼu lekula ʼaia, pea neʼe kehekehe ʼaupito te ʼu lekula ʼa te hahaʼi faiako.

Ko te ʼuluaki lapi ʼaē neʼe ina fakatokatoka lelei te ʼu tuʼuga talatisio kehekehe ʼaē neʼe ʼave gutu, neʼe ko Akiba ben Joseph (ʼi te teitei taʼu 50 ki te taʼu 135 ʼo totatou temi). ʼO ʼuhiga mo ia, ʼe tohi fēnei e Steinsaltz: “Neʼe fakatatau e te hahaʼi ʼo tona temi tana gāue ki te gāue ʼa he tagata gāue kele, ʼaē ʼe ʼalu ki tana gāueʼaga pea mo ʼai ki tana kato ia meʼa fuli pe ʼe ina maʼu, pea toe liliu ki tona ʼapi ʼo ina vaevae te ʼu meʼa kehekehe ʼaia. Neʼe ako e Akiba te ʼu tuʼuga lekula ʼaē neʼe mole tānaki lelei pea neʼe ina fakakehekeheʼi te ʼu lekula ʼaia.”

ʼI te lua sēkulō ʼo totatou temi​—hili kiai taʼu e 60 ʼi te kua maumauʼi ʼo Selusalemi—​ko te lua agatuʼu lahi ʼo te kau Sutea ki Loma, neʼe takitaki e Bar Kokhba. Neʼe toe fakamataku ʼaupito te maumau ʼaē neʼe hoko. Neʼe kau ia Akiba pea mo te tokolahi ʼo tana ʼu tisipulo ʼi te kau mātea Sutea ʼaē neʼe teitei tahi miliona. Neʼe puli te ʼamanaki ʼaē ke toe laga te fale lotu ʼaki te tapuʼi ʼaē e te Hau Loma ko Hadrien ke hū te kau Sutea ki Selusalemi, gata pe ki te ʼaho ʼaē neʼe fakamanatu ai te maumau ʼo te fale lotu.

Ko te Tannaïm ʼaē neʼe hoa kia Akiba neʼe mole heʼeki sio ia ki te fale lotu ʼi Selusalemi. Kae ko te ako ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu talatisio ʼaē neʼe ʼave gutu, neʼe liliu ko tonatou “fale lotu,” peʼe ko te potu tāfito ʼo tanatou tauhi. Ko te gāue ʼaē neʼe kamata e Akiba pea mo tana ʼu tisipulo, ʼi tanatou fakamālohiʼi te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu, neʼe toe fakahoko atu e te tagata fakamuli ʼo te kau Tannaïm, ia Judah ha-Nassi.

Ko Te ʼu Meʼa ʼAē Neʼe Fakaʼaogaʼi Moʼo Tohi ʼAki Te Mishna

Neʼe kau ia Judah ha-Nassi ki te hākoga ʼo Hillel pea mo Kamaliele.b Neʼe tupu lolotoga te agatuʼu ʼo Bar Kokhba, pea neʼe liliu ko te pule ʼo te kau Sutea ʼi Iselaele ʼo aʼu ki te fakaʼosi ʼo te lua sēkulō pea mo te kamata ʼo te tolu sēkulō ʼo totatou temi. Ko te higoa tuʼulaga ʼaē ko ha-Nassi ʼe faka ʼuhiga ki te kupu “te ʼaliki,” ʼo hā mai ai te tuʼulaga ʼaē neʼe ina maʼu ia mata ʼo tana ʼu tisipulo Sutea. Neʼe talanoa tuʼumaʼu ʼo ʼuhiga mo ia ohage ko he Lapi. Neʼe ʼuluaki takitaki e Judah ha-Nassi tana faleako pea mo te Sanetualio, ʼi Bet Sheʼarim pea ki muli age ʼi Sepphoris ʼi Kalilea.

ʼI tana ʼiloʼi ʼaē ko te ʼu tau ʼaē ka nātou fai mo Loma, ʼe fakatupu tuʼutāmaki anai ki te lao ʼaē neʼe ʼave gutu, neʼe fakatotonu e Judah ha-Nassi ke ina fai he fakatuʼutuʼu ʼaki te lao ʼaia, ke feala hona hāofaki. Neʼe ina fakatahiʼi ʼi tona faleako te hahaʼi faiako lalahi ʼo tona temi. Neʼe nātou palalau ai ki te ʼu puani pea mo te ʼu talatisio fuli ʼo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu. Meʼa fakaofoofo, ko te fakanounou ʼo te ʼu fai palalau ʼaia neʼe fakamālohiʼi ʼo liliu ko he ʼu kupuʼi palalau ʼe matala lelei, ʼo mulimuli ki he faʼifaʼitaki ʼo he fai fakatuketuke faka Hepeleo neʼe mole feala ke fetogi.

Ko te ʼu palalau fakanounou ʼaia neʼe vaevae ko koga tāfito e ono, peʼe ko te ʼu Kalasi, ʼo mulimuli ki te ʼu kupu tāfito. Neʼe vaevae e Judah te ʼu faʼahi ʼaia ko koga e 63, peʼe ko he ʼu koga tohi. ʼI te temi ʼaia, neʼe kua katoa te fakatuʼutuʼu fakalaumālie ʼaia. ʼO aʼu ki te temi ʼaia, neʼe kei ʼave gutu aipe te ʼu talatisio ʼaia. Kae ohage ko he tahi meʼa moʼona puipui, neʼe fakahoko te meʼa lahi ʼaupito​—neʼe tohi ia meʼa fuli. Ko te tohi foʼou fakaofoofo ʼaia ʼaē ʼe tuʼu ai te lao ʼaē neʼe ʼave gutu neʼe fakahigoaʼi ko te Mishna. ʼE haʼu te higoa Mishna mai te kupu tāfito faka Hepeleo ʼaē ko sha·nahʹ, ʼaē ʼe faka ʼuhiga ki te “ako,” ki te “fai liuliuga,” pea mo te “faiakonaki.” ʼE ko te kupu ʼe tatau mo te kupu faka Alamea ʼaē ko tena’ʹ, ʼaē ʼe tupu mai ai te kupu tan.na.ʼim, ko te kupu ʼaē ʼe faka ʼuhiga kia nātou ʼaē ʼe nātou akoʼi te Mishna ki te hahaʼi.

Neʼe mole fakatuʼutuʼu e te Mishna ke fakatuʼu he ʼu lao ʼe mole toe fetogi. ʼE lahi age tana talanoa ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole pipiki kiai he lao, ʼi tana ʼiloʼi papau ʼaē ʼe ʼiloʼi e te kau lautohi te ʼu pelesepeto tāfito. ʼI tona fakahagatonu, ʼe ina fakamatala fakanounou te meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe akoʼi ʼi te ʼu faleako faka lapi ʼi te temi ʼo Judah ha-Nassi. Neʼe fakaʼaogaʼi te Mishna ohage ko he fakanounou ʼo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu ke feala ke toe fai he tahi ʼu fai palalau ʼo fakatafito kiai, ohage ko he meʼa ʼe nounou ʼaupito peʼe ko he tafitoʼaga ʼe feala ke fai ʼaki he fai palalau.

ʼE mole fakahā e te Mishna he manatu ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe foaki kia Moisese ʼi te Moʼuga ʼo Sinai, kae ʼe ina foaki he fakamahino ki te ʼu fetogi ʼo te lao ʼaē neʼe ʼave gutu, ʼaē neʼe kamata ʼaki te kau Faliseo. Ko te ʼu manatu ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Mish-na ʼe ina fakamālamaʼi te tahi ʼu fakamatala ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu faka Keleka, pea mo te tahi ʼu fai palalau ʼa Sesu Kilisito pea mo te kau Faliseo. Kae ʼe tonu ke tou tokakaga koteʼuhi ko te ʼu manatu ʼaē ʼe maʼu ʼi te Mishna ʼe ko te ʼu manatu ʼo te kau Sutea ʼo te lua sēkulō ʼo totatou temi. Ko te Mishna ʼe ko te hokohoko ʼo te temi ʼo te lua fale lotu pea mo te Talmud.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Kapau ʼe koutou fia maʼu te tahi ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, koutou vakaʼi te ʼu pasina 8-​11 ʼo te kaupepa ‘Connaîtrons-nous un jour un monde sans guerre?’ ʼaē neʼe tā e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

b Vakaʼi te alatike “Ko Kamaliele​—Neʼe Ina Akoʼi Ia Saulo ʼo Talesi,” ʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 15 ʼo Sūlio 1996.

[Talanoa ʼo te pasina 26]

Te ʼu Koga Kehekehe ʼo Te Mishna

ʼE vaevae te Mishna ia Koga e ono. ʼE maʼu ʼi te ʼu koga ʼaia te ʼu kiʼi tohi liliki e 63, peʼe ko te ʼu koga tohi, ʼe vaheʼi faka kapite pea mo te ʼu mishnayot, peʼe ko te ʼu palakalafe (kae mole ko he ʼu vaega).

1. Zeraim (Te ʼu Lao ʼo ʼUhiga Mo Te Gāue Kele)

ʼE kau ki te ʼu kogaʼi tohi ʼaia te talanoa ʼo ʼuhiga mo te ʼu faikole ki te meʼa kai pea mo te gāue kele. ʼE toe maʼu ai te ʼu lekula ʼo ʼuhiga mo te totogi ʼo te vahe hogofulu, mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe foaki ki te kau pelepitelo, te tae ʼo te ʼu toega fulumeto, pea mo te ʼu taʼu faka Sapato.

2. Moed (Te ʼu Lakaga Taputapu, Mo Te ʼu ʼAho Lafeti)

ʼE talanoa te ʼu koga tohi ʼaia ki te ʼu lao ʼo ʼuhiga mo te Sapato, te ʼAho ʼo te ʼu Faifakalelei, pea mo te tahi ʼu lafeti.

3. Nashim (Te Lao ʼo ʼUhiga Mo Te Fafine Pea Mo Te ʼOhoana)

ʼE ko te ʼu koga tohi ʼe talanoa ʼo ʼuhiga mo te ʼohoana pea mo te mavete, te ʼu fakapapau, te kau Nasilea, pea mo te ʼu faʼahi ʼaē neʼe lau neʼe ko he tono.

4. Nezikin (Te Lao ʼo ʼUhiga Mo Te ʼu Meʼa ʼAē Neʼe Maumauʼi Pea Mo Te ʼu Lao Faka Sivile)

ʼE talanoa te ʼu koga tohi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu lao faka sivile pea mo te ʼu kele, te ʼu fakamāu ʼi te telepinale pea mo te ʼu fakatūʼa, te gāue ʼi te Sanetualio, te tauhi tamapua, te ʼu fakapapau, pea mo te ʼu Aga ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Takitaki (Avot).

5. Kodashim (Te ʼu Sakilifisio)

ʼE talanoa te ʼu koga tohi ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu mōlaga manu pea mo te ʼu mōlaga magisi pea mo te lahi ʼo te fale lotu.

6. Toharot (Te ʼu Toʼotoʼoga ʼo Te Fakamaʼa)

ʼE maʼu ʼi te Koga ʼaia te ʼu koga tohi ʼe talanoa ai ki te toʼotoʼoga ʼo te fakamaʼa, mo te maʼanu, mo te fufulu ʼo te ʼu nima, te ʼu mahaki kili, pea mo te heʼemaʼa ʼo te ʼu meʼa kehekehe.

[Talanoa ʼo te pasina 28]

Te Mishna Pea Mo Te Tauhi Foʼou

Mateo 12:​1, 2: “ ʼI te temi ʼaia, neʼe haʼele ia Sesu, lolotoga te sapato, ʼi te ʼu gāueʼaga fulumeto. Pea neʼe fia kakai ʼana tisipulo pea nātou kamata fusi ai te ʼu kauʼi fulumeto ʼo kai. ʼI tanatou mamata kiai, neʼe ʼui maʼa te kau Faliseo kia te ia: ‘Koʼena ko ʼau tisipulo ʼe nātou fai te meʼa ʼe mole gafua ke fai lolotoga te sapato.’ ” ʼE mole tapuʼi e te Tauhi ʼĀfea te meʼa ʼaē neʼe fai e te ʼu tisipulo ʼa Sesu. Kae ʼi te Mishna ʼe tou maʼu ai te lisi ʼo te ʼu gāue e 39 ʼe tapuʼi e te kau lapi ʼi te ʼaho ʼo te Sapato.​—Shabbat 7:2.

Mateo 15:3: “Ka neʼe tali [maʼa Sesu] kia nātou: ‘Kaeā ia koutou, he koʼe ʼe mole koutou fai koutou ki te fakatotonu ʼa te ʼAtua ʼuhi ko takotou talatisio?’ ” ʼE fakamoʼoni e te Mishna te aga ʼaia. (Sanhedrin 11:3) ʼE tou lau fēnei: “Ko te aga fefeka lahi ʼe pipiki ki [te mulimuli ki] te ʼu folafola ʼo te kau Sekelipa kae mole ko [te mulimuli ki] te ʼu folafola ʼo te lao [ʼaē neʼe tohi]. Kapau neʼe ʼui e te tagata, ‘ ʼE mole ko he fakamaʼua ke ʼai te ʼu kaseti ʼaē neʼe ʼai ai te ʼu lao’ pea mo talagataʼa ki te ʼu folafola ʼo te Lao, neʼe mole lākahala ia; [kae kapau neʼe ina ʼui], ‘ ʼE tonu ke ʼai he ʼu koga tohi e nima ʼi te ʼu kaseti ʼaia,’ pea mo ina hilifaki ki te ʼu folafola ʼo te kau Sekelipa, ʼe lākahala ia.”​—The Mishnah, neʼe tohi e Herbert Danby, ʼi te pasina 400.

Efesi 2:​14: “ ʼE ko [Sesu] totatou tokalelei, ia ia ʼaē neʼe ina fakatahi te ʼu kūtuga e lua pea mo maumauʼi te kaupā ʼaē neʼe ina vaheʼi nāua.” ʼE ʼui fēnei e te Mishna: “ ʼI te Moʼuga ʼo te Fale Lotu neʼe laga ai te kaupā (te Soreg), neʼe meta 1,3 tona lahi.” (Middot 2:3) Neʼe tapuʼi ki te kau Senitile ke nātou fakalaka ʼi te faʼahi ʼaia pea ke nātou hū ki te ʼu malaʼe ʼaē neʼe tuʼu ʼi loto. Neʼe lagi manatu te ʼapositolo ko Paulo ki te kaupā ʼaia ʼi hona ʼaluʼaga fakatātā, ʼi tana faitohi ki te kau Efesi ʼi te taʼu 60 peʼe 61 ʼo totatou temi, ʼi te temi ʼaē neʼe kei tuʼu ai te kaupā ʼaia. Ko te kaupā fakatātā neʼe ko te fuakava ʼo te Lao, ʼaē neʼe ina vaheʼi lolotoga he temi loaloaga, te kau Sutea pea mo te kau Senitile. Kae ʼo fakatafito ki te mate ʼa Kilisito, neʼe maumauʼi te kaupā ʼaia ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae